14,128 matches
-
tsintsari" vine de la "tsintsi" (în românește "cinci"), dar Theodor Capidan afirmă că folosirea relativ rară a cuvântului "cinci" nu poate explica acest nume, și că el poate fi atribuit mai degrabă frecvenței mari a sunetelor "tse", "tsi" în aromână în propoziții precum „Tsi fatsi?” („Ce faci?”). Un nume mai vechi, cu tentă peiorativă, este cel dat de greci: "cuțovlahi" (Κουτσόβλαχος "Kutsovlahos", adică „vlah șchiop”), folosit în contrast cu numele de "mavrovlahi", dat românilor din nordul Dunării. ("mavrovlahi" sau morlaci reprezintă un alt grup
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
în bazinul Carpaților, adoptarea creștinismului și formarea regatului Ungariei, limba maghiară este influențată de limbile slave și de limba latină, în care începe cultura scrisă în Ungaria. Prima atestare scrisă a limbii maghiare datează din secolul al XI-lea: câteva propoziții și cuvinte în scrisoarea de ctitorire a abației din Tihany. În secolul al XII-lea apare primul text complet în limba maghiară, "Halotti beszéd és könyörgés" (Discurs funebru și rugăciune), iar în secolul al XIV-lea, prima operă literară, poemul
Limba maghiară () [Corola-website/Science/297059_a_298388]
-
care indică persoana I singular a posesorului) și sufixul "-ban" (corespunzător prepoziției românești „în”). După Keszler 2000 din punct de vedere morfologic, cuvintele se clasează în următoarele părți de vorbire: I. Părți de vorbire fundamentale: II. Cuvinte funcționale: III. Cuvinte propoziții: În maghiară, persoana se exprimă prin pronumele personale și prin sufixe specifice, care au mai multe funcții, aplicându-se: Gramaticile limbii maghiare iau în seamă următoarele categorii gramaticale ale verbului: diateza, modul, timpul, numărul (singular și plural) și persoana. Față de
Limba maghiară () [Corola-website/Science/297059_a_298388]
-
ale verbelor copulative sunt considerate părți de vorbire aparte în gramaticile limbii maghiare, la fel ca formele nominale ale verbului în general (vezi mai sus Verbul). Postpozițiile sunt cuvinte funcționale care constituie unul din mijloacele de exprimare a părților de propoziție care în gramatica română se numesc complemente indirecte și complemente circumstanțiale. Ele corespund în general prepozițiilor și locuțiunilor prepoziționale din limba română (exemplu: "a fa alatt" „sub copac”). Adjectivele derivate din postpoziții sunt numai formal adjective, adică nu au sens
Limba maghiară () [Corola-website/Science/297059_a_298388]
-
În gramaticile limbii maghiare, particula este considerată cu totul diferit de accepțiunea ei din gramaticile românești. Este „un cuvânt gramatical care nu poate primi afixe, nu alcătuiește raporturi nici morfologice, nici sintactice cu alte cuvinte, nu poate fi parte de propoziție [...]. Are funcția de a efectua operații asupra afirmației din propoziție [...]; exprimă un raport modal, atitudinea vorbitorului (raportarea sa afectivă, volitivă, axiologică), sau marchează reacția vorbitorului la situația de comunicare, respectiv la una din componentele acesteia [...].” Articolele luate în seamă de
Limba maghiară () [Corola-website/Science/297059_a_298388]
-
de accepțiunea ei din gramaticile românești. Este „un cuvânt gramatical care nu poate primi afixe, nu alcătuiește raporturi nici morfologice, nici sintactice cu alte cuvinte, nu poate fi parte de propoziție [...]. Are funcția de a efectua operații asupra afirmației din propoziție [...]; exprimă un raport modal, atitudinea vorbitorului (raportarea sa afectivă, volitivă, axiologică), sau marchează reacția vorbitorului la situația de comunicare, respectiv la una din componentele acesteia [...].” Articolele luate în seamă de gramaticile maghiare sunt cel hotărât și cel nehotărât, având aceleași
Limba maghiară () [Corola-website/Science/297059_a_298388]
-
gramaticile limbii maghiare cuvintele de negație nu sunt incluse în clasa adverbelor, ci sunt considerate o parte de vorbire aparte din categoria cuvintelor funcționale. Aceste cuvinte, printre care nu se includ verbele, se caracterizează prin faptul că pot constitui singure propoziții neanalizabile. În afară de interjecții și onomatopee, prezente și în gramaticile limbii române, în cele maghiare se iau în seamă și alte două categorii de cuvinte. Cuvântul propoziție de interacțiune este folosit pentru a interacționa cu destinatarul comunicării. În această categorie intră
Limba maghiară () [Corola-website/Science/297059_a_298388]
-
printre care nu se includ verbele, se caracterizează prin faptul că pot constitui singure propoziții neanalizabile. În afară de interjecții și onomatopee, prezente și în gramaticile limbii române, în cele maghiare se iau în seamă și alte două categorii de cuvinte. Cuvântul propoziție de interacțiune este folosit pentru a interacționa cu destinatarul comunicării. În această categorie intră formule de salut ("szervusz" „salut, bună”), cuvinte afirmative ("igen" „da”), cuvinte negative ("nem" „nu”) și cuvinte injonctive ("rajta!" „hai!”). Cuvântul modalizator nu se află în raport
Limba maghiară () [Corola-website/Science/297059_a_298388]
-
a interacționa cu destinatarul comunicării. În această categorie intră formule de salut ("szervusz" „salut, bună”), cuvinte afirmative ("igen" „da”), cuvinte negative ("nem" „nu”) și cuvinte injonctive ("rajta!" „hai!”). Cuvântul modalizator nu se află în raport sintactic cu nicio parte de propoziție, ci caracterizează atitudinea vorbitorului față de conținutul întregului enunț în care este folosit. Asemenea cuvinte sunt: "talán" „poate”, "valószínűleg" „probabil”, "esetleg" „eventual”, "állítólag" „zice-se” etc. Prezentăm sintaxa limbii maghiare cu ajutorul terminologiei maghiare traduse în română. Părțile de propoziție sunt predicatul
Limba maghiară () [Corola-website/Science/297059_a_298388]
-
parte de propoziție, ci caracterizează atitudinea vorbitorului față de conținutul întregului enunț în care este folosit. Asemenea cuvinte sunt: "talán" „poate”, "valószínűleg" „probabil”, "esetleg" „eventual”, "állítólag" „zice-se” etc. Prezentăm sintaxa limbii maghiare cu ajutorul terminologiei maghiare traduse în română. Părțile de propoziție sunt predicatul, subiectul, obiectul, complementul de loc, de timp, numeric, de stare, de origine, de rezultat, sociativ, de mod, de cauză, de scop, de relație, de grad/măsură, instrumental, de atribuire și de comparație, complementele asemantice (sau permanente) și atributul
Limba maghiară () [Corola-website/Science/297059_a_298388]
-
scop, de relație, de grad/măsură, instrumental, de atribuire și de comparație, complementele asemantice (sau permanente) și atributul. În privința atributului este de menționat că acesta se plasează înaintea cuvântului determinat și în general nu se acordă cu el. Topica în propoziție este foarte variată, în funcție de partea din propoziție care se dorește a fi scoasă în evidență. Propozițiile coordonate pot fi legate între ele prin juxtapunere sau printr-o conjuncție. Coordonarea poate fi copulativă, adversativă, disjunctivă, consecutivă sau explicativă. În fraza maghiară
Limba maghiară () [Corola-website/Science/297059_a_298388]
-
de atribuire și de comparație, complementele asemantice (sau permanente) și atributul. În privința atributului este de menționat că acesta se plasează înaintea cuvântului determinat și în general nu se acordă cu el. Topica în propoziție este foarte variată, în funcție de partea din propoziție care se dorește a fi scoasă în evidență. Propozițiile coordonate pot fi legate între ele prin juxtapunere sau printr-o conjuncție. Coordonarea poate fi copulativă, adversativă, disjunctivă, consecutivă sau explicativă. În fraza maghiară pot fi următoarele subordonate: subiectivă, predicativă, obiectivă
Limba maghiară () [Corola-website/Science/297059_a_298388]
-
și atributul. În privința atributului este de menționat că acesta se plasează înaintea cuvântului determinat și în general nu se acordă cu el. Topica în propoziție este foarte variată, în funcție de partea din propoziție care se dorește a fi scoasă în evidență. Propozițiile coordonate pot fi legate între ele prin juxtapunere sau printr-o conjuncție. Coordonarea poate fi copulativă, adversativă, disjunctivă, consecutivă sau explicativă. În fraza maghiară pot fi următoarele subordonate: subiectivă, predicativă, obiectivă, completive (de loc, de timp, numerică, de stare, de
Limba maghiară () [Corola-website/Science/297059_a_298388]
-
nu și literatura? De ce nu există paradoxuri în literatura, care pare destul de deschisă, destul de maleabila? Și, am încercat să le găsesc. Totul este posibil. Deci, acest volum, de asemenea!<br> Citiți, prieteni ai mei, nonparadoxuri de toate zilele! Exprimate în propoziții naive, zilnice:<br> - contradicții dure;<br> - antiteze puternice;<br> - expresii figurate, interpretate la propriu;<br> - jocuri de cuvinte;<br> - comparații contrariate;<br> - cuvinte puse în mai multe sensuri în același timp;<br> - repetiții absurde;<br> - parodii ale proverbelor.<br> Non-versuri
Paradoxism () [Corola-website/Science/297176_a_298505]
-
teama demonstrațiilor, autoritățile nu au anunțat moartea lui Hrușciov decât la ora înmormântării, și au înconjurat cimitirul cu soldați. Chiar și așa, unii artiști și scriitori s-au alăturat familiei la înmormântare. "Pravda" a dat un anunț de o singură propoziție despre moartea fostului premier; ziarele occidentale au scris însă ample articole. Corespondentul veteran al ziarului "New York Times" la Moscova, Harry Schwartz, scria despre Hrușciov: „Dl. Hrușciov a deschis ușile și ferestrele unei structuri pietrificate. A lăsat să intre aer proaspăt
Nikita Sergheevici Hrușciov () [Corola-website/Science/298048_a_299377]
-
de subordonare. Gândirea subordonează limbajul. Datorită acestor relații lingvistica prin cercetarea și adecvarea limbajului ca vocabular și gramatică are o contribuție substanțială la elucidarea problemelor calității actului de gândire. Pentru logică, metoda este un ansamblu de prescripții obținute prin transformarea propozițiilor unei teorii în reguli de acțiune practică și intelectuală în scopul rezolvării problemelor de logică. Logica de bază (logica tradițională, aristotelică sau generală și logica simbolică modernă, matematică sau simbolică) se caracterizează prin trei metode fundamentale: standardizarea, simbolizarea și formalizarea
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
Dacă ea conține atât o formulă cât și contradictoria ei atunci ea este formal inconsistentă. Inconsistența este dată de proba conjuncției celor două formule care este o auto-contradicție.Este un caz particular de manifestare a legii noncontradicției. 2. Completitudine Orice propoziție A aparținând sistemului poate fi sau demonstrată sau respinsă, adică din orice cuplu de propoziții contradictorii A și non A, din sistem, trebuie să fie demonstrată cel puțin una. 3. Independența Această regulă se referă la independența axiomelor.Este cerința
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
Inconsistența este dată de proba conjuncției celor două formule care este o auto-contradicție.Este un caz particular de manifestare a legii noncontradicției. 2. Completitudine Orice propoziție A aparținând sistemului poate fi sau demonstrată sau respinsă, adică din orice cuplu de propoziții contradictorii A și non A, din sistem, trebuie să fie demonstrată cel puțin una. 3. Independența Această regulă se referă la independența axiomelor.Este cerința ca nici una din axiome să nu derive din celelalte.Nici unul din enunțurile componente ale bazei
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
formalizarea matematicii și a dus la dezvoltarea teoriei modelelor de către Alfred Tarski; logica predicatelor constituie fundamentul logicii matematice moderne. Marea diferență dintre logica silogistică aristoteliciană și logica predicatelor constă în capacitatea acesteia din urmă de a pătrunde în structura fiecărei propoziții, în vreme ce silogistica trata exclusiv relația dintre propoziții. Odată cu apariția logicii predicatelor logicienii au putut să ia în considerație cuantorii ca instrumente apte pentru exprimarea tuturor argumentelor care apar în limbajul natural. Bertrand Russell (1872-1970) Succesiunea lucrărilor de logică matematică ale
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
teoriei modelelor de către Alfred Tarski; logica predicatelor constituie fundamentul logicii matematice moderne. Marea diferență dintre logica silogistică aristoteliciană și logica predicatelor constă în capacitatea acesteia din urmă de a pătrunde în structura fiecărei propoziții, în vreme ce silogistica trata exclusiv relația dintre propoziții. Odată cu apariția logicii predicatelor logicienii au putut să ia în considerație cuantorii ca instrumente apte pentru exprimarea tuturor argumentelor care apar în limbajul natural. Bertrand Russell (1872-1970) Succesiunea lucrărilor de logică matematică ale acestui logician este următoarea: 1903, Londra ,Principles
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
încă nesistematizată (nematurizată), dar necesară. Logica pură De cercetarea formelor comune de gândire se ocupă logica teoretică, logica pură numită și logică formală, deoarece cercetează formele gândirii, fără conținut. Are următoarele caracteristici: 1. studiază numai formele cele mai generale de propoziții logice; 2. cuprinde numai legile care depind de formele generale de propoziții și de valorile de adevăr "adevărat" și "fals"; 3. nu cuprinde niciun fel de termeni, operații sau relații determinate (relative la domeniu particular); 4. consideră ca scop al
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
gândire se ocupă logica teoretică, logica pură numită și logică formală, deoarece cercetează formele gândirii, fără conținut. Are următoarele caracteristici: 1. studiază numai formele cele mai generale de propoziții logice; 2. cuprinde numai legile care depind de formele generale de propoziții și de valorile de adevăr "adevărat" și "fals"; 3. nu cuprinde niciun fel de termeni, operații sau relații determinate (relative la domeniu particular); 4. consideră ca scop al logicii studiul inferenței și a condițiilor ei formale; 5. consideră că orice
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
niciun fel de termeni, operații sau relații determinate (relative la domeniu particular); 4. consideră ca scop al logicii studiul inferenței și a condițiilor ei formale; 5. consideră că orice determinare a termenilor operațiilor și relațiilor, înseamnă trecerea de la forme de propoziții la propoziții despre obiecte determinate și implicit la logica aplicată; 6. operațiile și relațiile logicii sunt studiate numai prin prisma proprietăților formale ale relațiilor și prin prisma adevărului și falsului; 7. cuprinde toate legile logice posibile care satisfac condițiile indicate
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
de termeni, operații sau relații determinate (relative la domeniu particular); 4. consideră ca scop al logicii studiul inferenței și a condițiilor ei formale; 5. consideră că orice determinare a termenilor operațiilor și relațiilor, înseamnă trecerea de la forme de propoziții la propoziții despre obiecte determinate și implicit la logica aplicată; 6. operațiile și relațiile logicii sunt studiate numai prin prisma proprietăților formale ale relațiilor și prin prisma adevărului și falsului; 7. cuprinde toate legile logice posibile care satisfac condițiile indicate mai sus
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
studiate numai prin prisma proprietăților formale ale relațiilor și prin prisma adevărului și falsului; 7. cuprinde toate legile logice posibile care satisfac condițiile indicate mai sus. Logica aplicată Este logica obținută din logica pură pe următoarele căi: determinarea formelor de propoziții prin determinarea termenilor, operațiilor și relațiilor cu sau fără restrângerea numărului formulelor care sunt logic-adevărate. Logica științei Este analiză logică a științei atât în faza devenirii cât și în faza stabilă în care știința este constituită. În acest caz logicianul
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]