13,781 matches
-
autorul însuși (nu în mod direct). Întregul roman devine un verdict interior al lecturii. Descoperim că am interiorizat istoria și sentimentul moralității. Pe parcursul primelor o sută de pagini ne întrebăm ce s-a întâmplat cu plăcerea lecturii. Suntem nedumeriți de propozițiile fără mare legătură între ele și sensul lor extrem de fragil. Nu se prea întâmplă nimic, se vorbește mult (tradiția americană a conversației), eroul n-are poveste, nu simțim suspans. Detaliile par să fie fără rost spre deosebire de tehnica lui Ackroyd, Ishiguro
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Saussure: Există, așadar, langue, datorită căreia putem comunica, și mai există parole, care explică de ce nimeni nu se ostenește să asculte. Drept argument, dă o fugă la Paris, unde, ne spune el cu iubire deconstruc-tivistă, Hemnigway a scris o unică propoziție adevărată, Pound a scurtat drastic The Waste Land, iar Joyce l-a cunoscut pe Beckett și i-a cerut cu generozitate să traducă în franceză Finnegans Wake, o dovadă de prietenie pe care mulți ne-am simți fericiți s-o
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ai ei, îl resimte ca pe o "tristețe și o neliniște pe care nu le putea explica" și care îi modelează viața după un tipar neînțeles. Analizele psihologice sunt statice. Lipsește propsețimea reacțiilor, în mare parte fiindcă romancierul evită înduioșările. Propoziții de genul, "Tony simți noutatea, uluitoarea surpriză a chipului ei (aceeași de câte ori se întâlneau)", sau de genul "resimți durerea aproape fizică a iubirii", curg fără conotații speciale, pe când altele capătă concentrație poetică. Acestea din urmă nu sunt decât câteva, dintre
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
departe de emoție. Helen nu ajunge să se îndrăgostească, iar pentru Ralph iubirea e absentă din start. Suntem ținuți la distanță de emoție de către un romancier care știe că tradiția literară a sentimentului a murit. Toate capitolele indică din prima propoziție care anume erou vorbește. Helen începe de obicei cu data, Ralph rostește înainte de toate "probă... probă.". Helen scrie la laptop, iar Ralph înregistrează la casetofon, dictează ori scrie la computer. Ambii eroi descriu aceleași incidente, drept care avem două puncte de
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
o imagine a lumii văzute prin ochii adultului care privește tandru la un copil, care și el, la rândul lui, uluit și amuzat la culme, ascultă istorii cu pisici. Încrâncenarea cronică a lui Eliot e înlocuită de o înșiruire de propoziții cu sens îndoielnic, de gânduri pisicești extrem de inventive și încântătoare. Limba lui Eliot nu mai e, cum spunea el, "dislocată" pentru a crea sensuri noi. Nu se încalcă nicio regulă lexicală sau sintactică, în afară de combinarea copilărească de cuvinte într-unul
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
cu atât e poemul mai atașant, iar Adcock cu siguranță că știe ce face: se preface neutră, când, de fapt, stilul ei e o infinită mângâiere. Folosește un timp trecut impersonal, ocolește cu grijă intensitatea poetică tradițională, încheie cu două propoziții descurajant de scurte: "Se face mare. Are copii frumoși". Sentimentul încheie astfel un cerc. Mama devine bunică, fiul are un copil la rândul lui. Counting e un poem morocănos despre o femeie care nu se poate împiedica să-și iubească
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
prozaism clar. Aici se desparte de Yeats, Auden, Eliot. Ca mulți alți poeți Desperado, în poemele cu adevărat bune, el refuză să facă din limbaj un cod. Nu vrea să ridice baricade între el și lector. Drept urmare, cuvintele sunt banale, propozițiile sunt monotone și corecte. Cineva cu o inimă "fără iubire" se trezește și aude un cocoș în depărtare, trage perdeaua și descoperă că norii sunt prea sus, hotărăște că, în mod ciudat, nu e nicio diferență între ce e viu
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Sufletul poetului aleargă să recupereze anii pierduți, se oprește în loc, se contemplă. Se naște poemul: Să fie doar trecutul? Florile, poarta Parcuri încețoșate, motoare, sfâșie Doar fiindcă s-au dus; tu Îmi strângi inima fiindcă a trecut vremea peste tine. Propozițiile curg natural, făcute parcă pentru muzică. Ritmul e atent modelat: curgerea e punctată de întreruperi fulgerătoare. Poetul se deconspiră ca personaj: Eu, a cărui copilărie E un plictis uitat... E uitat și Eliot. Larkin se concentrează asupra unei intimități sondate
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
de bonne femme. În limba română, exemple de acest tip nu sunt înregistrate în mod curent. Iată însă că o construcție care funcționa exclusiv exclamativ, neintegrată propozițional - Mama ta de...!/ Fir-ar mama ta de...! - este integrată sintactic într-o propoziție asertivă și apare chiar cu o formă modificată, în care N1 este la plural: Gigi Becali l-a consacrat, în sfârșit, pe Dumnezeu pe post de titular, după o lungă carieră în care a apelat paști, cristoși, anafure, grijanii, cristelnițe
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
este foarte bună pentru vârsta pe care o are. 2.1. Comunicarea verbală - nivelul de dezvoltare al limbajului verbal: La doi ani de la implant vocabularul activ are aproximativ 150 de cuvinte monosilabice, bisilabice și trisilabice pe care le folosește în propoziții simple imperative („Da apă!”; „Jos păpucii!”, „Haide aici!”; „Nu ‘tiu!”; Uite! „Taie păru!”). Receptează, înțelege și reproduce propoziții precum: „Pisică mănâncă lapte”./ „Rata înoată pe apă”/ “Tata deschide ușa”. Comunicarea este predominant verbală. Recunoaște și denumește animalele domestice, corpul uman
Integrarea ?colar? a copiilor cu deficien?e de auz by Ancu?a Mocan () [Corola-publishinghouse/Science/84054_a_85379]
-
verbal: La doi ani de la implant vocabularul activ are aproximativ 150 de cuvinte monosilabice, bisilabice și trisilabice pe care le folosește în propoziții simple imperative („Da apă!”; „Jos păpucii!”, „Haide aici!”; „Nu ‘tiu!”; Uite! „Taie păru!”). Receptează, înțelege și reproduce propoziții precum: „Pisică mănâncă lapte”./ „Rata înoată pe apă”/ “Tata deschide ușa”. Comunicarea este predominant verbală. Recunoaște și denumește animalele domestice, corpul uman, unele alimente, membrii familiei, numerația până la zece, numele și vârsta proprie, exprimă ceea ce dorește și o interesează. 3
Integrarea ?colar? a copiilor cu deficien?e de auz by Ancu?a Mocan () [Corola-publishinghouse/Science/84054_a_85379]
-
v”), unele foneme consonantice nefiind automatizate. V. Intervenția psihopedagogica: - dezvoltarea psihomotricității generale și însușirea unor elemente noi de orientării spațiale (sus, jos, pe, sub, aproape, departe); - creșterea capacității percepție și procesare a informației auditiv-verbale de la cuvinte la cuvinte la trisilabice, propoziții de trei cuvinte formate din cuvinte deja cunoscute. - dezvoltarea capacităților fonoarticulatorii, prin automatizarea unor foneme consonantice cum ar fi “c”,”g” “f”, “v”, “č”; prin efectuarea unor exerciții de pregătire pentru emiterea altor foneme consonantice cum ar fi “r”,“z
Integrarea ?colar? a copiilor cu deficien?e de auz by Ancu?a Mocan () [Corola-publishinghouse/Science/84054_a_85379]
-
cu cuvinte uzuale folosite în viață coditiana, abordând teme precum Familia, În casă, Alimente, Jucării, Primăvara, Mijloace de transport. VI. Concluzii: Subiectul necesită continuarea terapiilor specifice de reabilitare auditiv-verbală și anume antrenament auditiv pentru diferențierea cuvintelor trisilabice și pentru receptarea propozițiilor din trei cuvinte; dezvoltarea limbajului și comunicării prin îmbogățirea vocabularului și introducerea cuvintelor cunoscute în propoziții de trei-patru cuvinte; corectarea greșelilor de pronunție prin automatizarea și diferențierea fonemelor emise corect și prin implementarea în structuri verbale a unor noi foneme
Integrarea ?colar? a copiilor cu deficien?e de auz by Ancu?a Mocan () [Corola-publishinghouse/Science/84054_a_85379]
-
Mijloace de transport. VI. Concluzii: Subiectul necesită continuarea terapiilor specifice de reabilitare auditiv-verbală și anume antrenament auditiv pentru diferențierea cuvintelor trisilabice și pentru receptarea propozițiilor din trei cuvinte; dezvoltarea limbajului și comunicării prin îmbogățirea vocabularului și introducerea cuvintelor cunoscute în propoziții de trei-patru cuvinte; corectarea greșelilor de pronunție prin automatizarea și diferențierea fonemelor emise corect și prin implementarea în structuri verbale a unor noi foneme consonantice.
Integrarea ?colar? a copiilor cu deficien?e de auz by Ancu?a Mocan () [Corola-publishinghouse/Science/84054_a_85379]
-
despre preferințele indivizilor. La acest din urmă punct, trebuie subliniat faptul că alegerea socială este interpretată ca fiind rezultatul agregării preferințelor individuale într-o preferință socială. Definiția lui Fishburn indică, așadar, cel puțin trei aspecte importante unite într-o singură propoziție, anume, că ne interesează să explicăm alegerile societății prin intermediul preferințelor indivizilor care o formează<footnote În general, TAS nu pretinde nimic în privința numărului indivizilor care determină preferința socială, sau a „greutății” pe care preferința fiecărui individ o are în determinarea
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
suveranitatea individului în a cărui sferă personală sunt acele alternative” [Fine, 1975, p. 1277]. Această formulă este însă insuficientă pentru a rezolva problema propusă de Sen în (1970a), (1970b), deoarece „nu exclude posibilitatea preferințelor asupra alegerilor celorlalți pentru că, spre exemplu, propoziția: «prefer ca tu să decizi pentru tine dacă să citești cartea sau nu, dar aș prefera să decizi să nu o faci», nu pare a fi nici inconsistentă, nici neliberală” [Fine, 1975, p. 1277]. Dacă reținem această viziune, atunci inconsistența
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Pareto, ceea ce înseamnă că nu există x variante , deoarece, dacă ar exista, atunci b) 1 2sa P a pentru că unul dintre indivizi este decisiv pe 1 2( , )a a . De aceea, avem (1,0) (1,0) (0,1). Notăm prima propoziție a disjuncției cu d1 și pe cea de-a doua, cu d2. Presupunem că d1. Dacă 2 (1,0)a și 2 3sa P a dintr-o decisivitate libertariană, atunci, prin definiție, 3a este o x variantă a lui 2a
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
footnote Dacă interpretăm relația de preferință binară slabă ca un „mai mare sau egal” (reuniunea celor două părți), atunci egalitatea de mai sus este un rezultat aciclic fiindcă este suficient ca o singură parte a reuniunii să fie adevărată pentru ca propoziția să fie adevărată. footnote>. Mai rămâne doar de arătat că acest argument este echivalent cu cel al lui Gaertner și Kruger, și este, deoarece. Teorema este demonstrată. Capitolul 5 Soluții prin restricționarea condiției Pareto slabe În (1975), Blau nota că
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
și a welfarismului strict; 2) teorema epidemiei paretiene; 3) teoremele Xu (1990); 4) teoremele Kelsey (1984). Cuvinte-cheie: funcționali de bunăstare socială, welfarism, funcții de bunăstare socială, funcții de decizie socială, proprietăți de invarianță, analiză informațională, condiția de nonimpunere. Considerații preliminare. Propozițiile pe care le formulăm frecvent pentru a descrie realitatea ori pentru a enunța un concept sau o teorie exprimă întotdeauna un număr finit de informații. Acest demers de simplificare, de eliminare a informației, caracterizează și teoriile filosofice și științifice. La
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
dificilă, a primelor impresii și prin pornirea firească de a interpreta și înțelege provocările celorlalți prin grila clasică a propriilor mele mentalități. În joc este dominanța propriului habitus. Tocmai de aceea antropologul ,,trebuie să-și chestioneze fără încetare propriile sale propoziții a priori și să se pună în situația de învățare"9. Curios este faptul că această necesară și vitală învățare este astăzi sabotată, constant și eficient, de ceea ce autorii cărții numesc a fi ,,entuziasmul căutărilor identitare". El invadează rapid și
[Corola-publishinghouse/Science/84985_a_85770]
-
Heraklits Lehre vom Logos, în Gesamtausgabe, vol. 55, Frankfurt am Main, Klostermann, 1979, p. 304.</ref> Heidegger nu ajunge să discute în conferința de la Atena despre limita viețuitoarelor și despre limita omului. Totuși el citează la un moment dat această propoziție pe care Nietzsche a scris-o în anul 1884: „Der Mensch ist das noch nicht festgestellte Tier.“ („Omul este animalul încă neașezat.“) Înseamnă că, spre deosebire de alt mod de a fi, omul nu are o limită. Însă această propoziție sună modern
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
dat această propoziție pe care Nietzsche a scris-o în anul 1884: „Der Mensch ist das noch nicht festgestellte Tier.“ („Omul este animalul încă neașezat.“) Înseamnă că, spre deosebire de alt mod de a fi, omul nu are o limită. Însă această propoziție sună modern. Căci, pentru greci, omul are o limită; ea este destinul. Să lăsăm acum textul lui Heidegger deoparte, pentru a glossa, doar, în spirit heideggerian. Poate că lui Heidegger însuși i ar fi plăcut să observe că moira, numele
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
acțiune. A încercat mai întîi să comunice informația conducerii politice, dar s-a lovit de un haos și de o incompetență totală. După cum relatează Iorga, I. G. Duca a spus: "să aresteze un conducător popular în centrul capitalei sale!", repetînd propoziția aceasta parcă în căutarea unui anumit efect, "ca și cum Duca se adresa Camerei sau unei adunări și, după pronunțarea propoziției sale, se aștepta la izbucnirea unui ropot de aplauze răsunătoare"81. S-a adresat apoi generalului Nicolae Petală, întrebîndu-l dacă ar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
o incompetență totală. După cum relatează Iorga, I. G. Duca a spus: "să aresteze un conducător popular în centrul capitalei sale!", repetînd propoziția aceasta parcă în căutarea unui anumit efect, "ca și cum Duca se adresa Camerei sau unei adunări și, după pronunțarea propoziției sale, se aștepta la izbucnirea unui ropot de aplauze răsunătoare"81. S-a adresat apoi generalului Nicolae Petală, întrebîndu-l dacă ar ordona să se deschidă focul asupra rușilor dacă aceștia ar ataca Palatul Regal. Generalul a răspuns că nu putea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
prima, apoi moralitatea”) ei au susținut cu tărie dezacordul exprimat de primarul Berlinului de Vest În martie 1947:„Nu există afirmație mai periculoasă. Suntem Înfometați și morți de frig În această clipă fiindcă am Îngăduit doctrina eronată rezumată În această propoziție”. Habermas avea să fie asimilat mai târziu cu căutarea unui Verfassungspatriotism („patriotism constituțional”), singura formă de sentiment național pe care o considera corectă și care putea fi Încurajată fără pericol la compatrioții săi. Încă din 1953, el s-a remarcat
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]