13,830 matches
-
Duminica Neagră din cauza norilor de praf întunecați care au acoperit lumina soarelui. În iarna anului 1934-1935 în New England zăpada a căzut sub formă de praf roșu. În rândul populației din prerie, mai ales în Kansas și Oklahoma, s-a răspândit pneumonia de praf. Seceta și eroziunea provocată de a afectat 100 milioane de acri (400.000 km) în total, principalele state afectate fiind Texas și Oklahoma și atingând secțiuni adiacente în New Mexico, Colorado și Kansas.
Dust Bowl () [Corola-website/Science/331621_a_332950]
-
semnificativ realitatea. Orice om poate deveni Mistic, indiferent de arta în care se specializează (Cyrsa este curtezană Mistică, iar Qiro Anturasi cartograf Mistic). Când se înfruntă doi Mistici se desenează cercuri magice în jurul spadasinilor pentru ca magia dezlănțuită să nu se răspândească necontrolat în jur. Efectul magiei scăpate de sub control a fost extrem de evident în înfruntarea dintre armata Împărătesei Cyrsa și turasynzi, care a declanșat Vremea Gheții Negre, sau Urgia. Partea întunecată și periculoasă a magiei este denumită "vrilxingna". Printre practicile ei
Marile descoperiri () [Corola-website/Science/331593_a_332922]
-
muncitori" și "țărani", iar din ordinul DGP au fost înființate două secții principale, una mecano-metalurgică și una de tâmplărie mecanică și manuală, fiecare având mai multe ateliere unde munceau prizonierii. După succesul inițial înregistrat la Pitești, regimul a început să răspândească reeducarea și în alte centre de detenție, iar din motive ideologice - muncitorii și țăranii fiind clasele sociale privilegiate de ideologia comunistă - Gherla a fost printre primele beneficiare ale acestei extinderi. Directorul închisorii, începând cu 1 februarie 1949 era Tiberiu Lazăr
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
mai evidente la speciile acestui gen. Cu toate că uneori dungile nu sunt clar distincte la exemplarele vii, ele apar întotdeauna foarte pronunțat la cele conservate. Dunga mediolaterală este mai evidentă la peștii adulți în timpul perioadei de depunere a icrelor. Genul este răspândit în Europa. Multe populații sunt răspândite în partea de est a bazinului Mării Adriatice, pe arii de distribuție foarte limitate, și de multe ori sunt supuse unor modificări constante a mediului de către oameni și sunt în pericol constant de dispariție
Telestes () [Corola-website/Science/331646_a_332975]
-
Cu toate că uneori dungile nu sunt clar distincte la exemplarele vii, ele apar întotdeauna foarte pronunțat la cele conservate. Dunga mediolaterală este mai evidentă la peștii adulți în timpul perioadei de depunere a icrelor. Genul este răspândit în Europa. Multe populații sunt răspândite în partea de est a bazinului Mării Adriatice, pe arii de distribuție foarte limitate, și de multe ori sunt supuse unor modificări constante a mediului de către oameni și sunt în pericol constant de dispariție. Genul "" cuprinde specii tipice de ape
Telestes () [Corola-website/Science/331646_a_332975]
-
le (Siluridae) este o familie de pești de apă dulce răspândiți în Europa și Asia. În Europa trăiesc două specii, dintre care una, somnul ("Silurus glanis"), este răspândită și în România și Republica Moldova. Peștii din această familie se caracterizează prin corpul alungit, lipsa înotătoarelor adipoase, printr-o înotătoare dorsală mică și
Siluride () [Corola-website/Science/331660_a_332989]
-
branhiale libere. Vezica înotătoare liberă, obișnuit mare. Intestinul fără apendice. Sunt pești de apă dulce. Somnul ("Silurus glanis") poate intra în apele salmastre. Speciile acestei familii sunt în principal bentonice, carnivore și răpitoare. Familia este originară din Asia Centrală, și este răspândită în Europa, Orientul Mijlociu și Asia sudică, estică și vestică. În Europa ajung numai două genuri, reprezentate fiecare prin câte o singură specie: Silurus glanis (somnul) în Europa centrală și estică, "Silurus aristotelis" în rîul Aspropotamos din vestul Greciei. Somnul ("Silurus
Siluride () [Corola-website/Science/331660_a_332989]
-
Orientul Mijlociu și Asia sudică, estică și vestică. În Europa ajung numai două genuri, reprezentate fiecare prin câte o singură specie: Silurus glanis (somnul) în Europa centrală și estică, "Silurus aristotelis" în rîul Aspropotamos din vestul Greciei. Somnul ("Silurus glanis") este răspândit și în România și Republica Moldova. Multe specii din această familie sunt foarte mult apreciate ca pești comestibili și în pescuitul sportiv. Din acest motiv au fost de multe ori introduși în afara zonelor de răspândire originală, de multe ori provocând probleme
Siluride () [Corola-website/Science/331660_a_332989]
-
contrasens cu informațiile transmise prin mijloacele oficiale de comunicare. ul, ca important mijloc de comunicare în masă informal, are o serie de trăsături specifice, din care cele mai reprezentative sunt următoarele: Din punct de vedere a profilului psihologic, individul care răspândește zvonuri are, în general, o poziție marginală în rețeaua sa relațională. Este izolat, și, de aceea, atent la a prelua informații din surse neoficiale pe care le poate valorifica sub forma bârfei și a zvonului. El vede potențialul fructificării acestor
Zvon () [Corola-website/Science/331663_a_332992]
-
40 Principales, în Insulele Canare. Cu pește 40.000 de participanți, acest eveniment excelează în lumina, culoare și muzica. 2015 are un început extrem de bun pentru Fly Project care lansează "Like a Star", noul single are un feedback extraordinar și se răspândește foarte rapid în topurile radio & cluburile din întreaga lume. După ce continuă turneul internațional #MostWanted, în iunie 2015, Fly Project lansează worlwide un nou single -“Șo High", care este un boom la toate petrecerile de vară. Al 11-lea an de
Fly Project () [Corola-website/Science/331698_a_333027]
-
dialecte "oïl", dar în ele trăsăturile comune sunt relativ numeroase. Deși primele opere literare nu sunt scrise în acesta, unul dintre dialecte, numit "françois", vorbit în regiunea din jurul Parisului, corespunzătoare aproximativ domeniului regal, câștigă prestigiu. Trăsăturile comune încep să se răspândească în vorbire datorită prestigiului dialectului "françois", de asemenea formându-se și răspândindu-se treptat o limbă scrisă comună, deoarece începe să fie folosită și în administrația regală, pe lângă latină. De aici încolo, istoria limbii franceze va fi cea a răspândirii
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
opere literare nu sunt scrise în acesta, unul dintre dialecte, numit "françois", vorbit în regiunea din jurul Parisului, corespunzătoare aproximativ domeniului regal, câștigă prestigiu. Trăsăturile comune încep să se răspândească în vorbire datorită prestigiului dialectului "françois", de asemenea formându-se și răspândindu-se treptat o limbă scrisă comună, deoarece începe să fie folosită și în administrația regală, pe lângă latină. De aici încolo, istoria limbii franceze va fi cea a răspândirii și impunerii treptate a acestei limbi comune, pe măsură ce regatul își extinde dominația
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
opune "le bon fransoiz" „franceza cea bună” dialectului din Valois. În secolele XII-XIII, domeniul regal se extinde considerabil, cuprinzând provinciile Artois, Normandia, Touraine, Anjou, Poitou, ajungând până la Marea Mediterană prin înglobarea Comitatului de Toulouse. Trăsăturile comune ale dialectelor încep să se răspândească datorită prestigiului idiomului "françois". În limba vorbită, la aceasta contribuie deplasărilor ocazionate de Cruciade și alte mișcări de populație. Limba scrisă comună în curs de formare se răspândește de asemenea, prin intermediul membrilor numeroși ai administrației regale, deoarece începe să fie
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
prin înglobarea Comitatului de Toulouse. Trăsăturile comune ale dialectelor încep să se răspândească datorită prestigiului idiomului "françois". În limba vorbită, la aceasta contribuie deplasărilor ocazionate de Cruciade și alte mișcări de populație. Limba scrisă comună în curs de formare se răspândește de asemenea, prin intermediul membrilor numeroși ai administrației regale, deoarece începe să fie folosită și în aceasta, alături de latină. În secolul al XII-lea, dar mai ales în cel următor, literatura în franceza veche este apreciată și în afara Franței, mai ales
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
ca s-o întărească pe cea regală. De aceea, dat fiind că biserica publică numai în latină, regele înființează în 1543 Tiparnița regală, destinată publicării de opere în greacă, ebraică și franceză. De altfel, bisericile protestante abandonaseră limba latină și răspândeau Biblia în traducere franceză. În același timp, față de celelalte idiomuri vorbite în regat, franceza ca limbă vorbită continuă să fie minoritară. Este vorbită de toată lumea numai la Paris și în alte câteva orașe din nord, iar în restul teritoriului de către
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
să se scuze”), dar în cursul secolului al XVI-lea se generalizează forma neaccentuată. În perioada francezei medii dispar multe alternanțe vocalice din conjugare, de exemplu "parler/il parole" > fr. mod. "parler/il parle" „a vorbi/vorbește”. Conjuncția "que" se răspândește ca morfem al subjonctivului. În secolul al XVI-lea apare interogația parțială cu "est-ce", scris pe atunci "esse": "Ou esse?" „Unde este (aceasta)?” În franceza medie se folosesc numeroase perifraze verbale, de exemplu cea care exprimă și astăzi viitorul apropiat
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
se datorează prestigiului conferit de puterea Franței în secolul al XVII-lea și de valoarea culturii sale. La curțile monarhice se practică franceza, datorită și faptului că prințese franceze sunt căsătorite cu monarhi străini și pleacă împreună cu suitele lor. Se răspândesc astfel și modul de viață, moda, manierele și obiectele de lux franceze. Limba franceză este folosită și de intelectuali, și începe să se impună în diplomație, în locul latinei. La răspândirea francezei în țările de religie protestantă contribuie și protestanții nevoiți
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
interzise în Franța. Tot aici apar periodice în franceză, care se difuzează în mai multe țări. Presă franceză apare și în Anglia și Danemarca. Trupe de teatru franceze încep să facă turnee și alte în țări. Franceza începe să se răspândească și în afara Europei, prin coloniile dobândite de Franța în America de Nord, în Marea Caraibelor și în India, precum și în Orientul Apropiat (prin școli înființate de ordinul călugăresc al Capucinilor în Liban). În secolul al XVIII-lea, limba franceză continuă să aibă
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
ele consoana nazală scrisă nu se mai articulează, iar dacă aceasta este urmată de o vocală, vocala nazală se denazalizează: "bon" [bɔ̃n] > [bɔ̃], "bonne" [bɔ̃nə] > [bɔn] „bun, bună”. Reducerea lui [ʎ] la [j] este deja răspândită în vorbirea populară, dar criticată de specialiștii limbii. În structura morfologică, repartiția substantivelor pe genuri este fixată de către Vaugelas în secolul al XVII-lea și în general așa va rămâne și în franceza standard actuală. Încă se mai folosește pronumele
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
devine laic și se decretează că trebuie să se predea peste tot limba franceză, iar celelalte cunoștințe în franceză și în idiomul local. În realitate, acest obiectiv nu se poate realiza, din lipsă de mijloace. Prin urmare, franceza nu se răspândește în acest fel. Totuși, ea progresează pe alte căi: adunările în care se vorbește franceza, fiind prezenți mulți delegați din diferite părți ale țării; informațiile care pătrund de la Paris până în colțurile cele mai îndepărtate, mai ales prin gazete; armata, unde
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
și în țările francofone, ea nu se vorbește la fel în toate regiunile. Variantele regionale ale francezei sunt influențate de trăsături ale idiomurilor locale chiar în vorbirea celor care nu le mai cunosc. În secolul al XIX-lea, franceza se răspândește și în lume prin extinderea imperiului colonial francez în Africa, Asia de Sud-Est și Oceania, în cadrul unei pretinse „misiuni civilizatoare” a Franței. Începând cu anii 1960, când coloniile Franței devin state independente, franceza rămâne limba oficială în cele din Africa Subsahariană și
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
punți înainte de a exploda, provocând avarii grave, dar nicio pierdere umană. La 09:14 , un bombardier a fost lovit și avariat de tunurile antiaeriene de pe "Horneț". Arzând, avionul s-a prăbușit în mod deliberat pe "Horneț", omorând șapte oameni și răspândind combustibil de avion aprins pe punte. În același timp au atacat bombardierele în picaj, cele 20 de bombardiere torpiloare se apropiau de "Horneț" din două direcții diferite. În ciuda pierderilor grele de la focul antiaerian, avioanele torpiloare au lansat două torpile, care
Bătălia de la Insulele Santa Cruz () [Corola-website/Science/331711_a_333040]
-
joacă adesea cu copii de școală pentru a le întări cunoștințele, fiind deseori considerat un joc tipic al copilăriei. Totuși, fiindcă este un joc comparativ simplu și se poate juca fără hârtie și creion sau alte mijloace tehnice, este la fel de răspândit și la tineri, de pildă ca un mijloc de înviorare a atmosferei în timpul unei călătorii de durată. Nu există un ansamblu universal de reguli pentru "Fazan". De cele mai multe ori jucătorii hotărăsc de comun acord ce fel de cuvinte sunt admise
Fazan (joc) () [Corola-website/Science/331764_a_333093]
-
comandantului de a-i deschide porțile". Conștient că trupele imperiale au străpuns apărarea la Schellenberg, Marlborough a lansat un al treilea atac. De data aceasta atacatorii au format un front mai larg forțându-i pe oamenii lui Arco să se răspândească, reducând astfel eficacitatea muschetelor și grenadelor lor. Apărătorii, inclusiv La Colonie (fără să știe că imperialiștii făcuseră o breșă în flancul drept și că Arco se retrăsese la Donauwörth) erau încă încrezători în capacitatea lor de a respinge inamicul - "am
Bătălia de la Schellenberg () [Corola-website/Science/331802_a_333131]
-
erau întăriri din garnizoana lui DuBordet din Donauwörth, dar curând a devenit evident că acestea erau trupele Margrafului. Depășiți numeric, apărătorii Schellenbergului au rezistat două ore, dar sub presiunea trupelor lui Marlborough și ale Margrafului au cedat. Panica s-a răspândit în rândurile armatei franco-bavareze: Marlborough a dezlănțuit 35 de escadroane în urmărirea fugarilor. Un pod de pontoane s-a rupt sub greutatea lor, iar mulți soldați s-au înecat în apele Dunării. Bătălia de la Schellenberg a reprezentat o victorie majoră
Bătălia de la Schellenberg () [Corola-website/Science/331802_a_333131]