13,888 matches
-
de Mainz și Elector-Arhiepiscop de Trier. După moartea regelui Rupert al Germaniei în 1410, teritoriile palatine au început să se împartă între numeroasele ramuri ale familiei, cum ar fi Neumarkt, Simmern, Zweibrücken, Birkenfeld, Neuburg și Sulzbach. Când membrul senior al ramurii palatine a murit în 1559, Electoratul a trecut la Frederick al III-lea de Simmern, un calvinist ferm, iar Palatinatul a devenit una dintre cele mai importante centre ale calvinismului în Europa, susținând rebelii calviniși atât în Țările de Jos
Casa de Wittelsbach () [Corola-website/Science/322163_a_323492]
-
1559, Electoratul a trecut la Frederick al III-lea de Simmern, un calvinist ferm, iar Palatinatul a devenit una dintre cele mai importante centre ale calvinismului în Europa, susținând rebelii calviniși atât în Țările de Jos cât și în Franța. Ramura cadet a Neuburgului, o filiala a ramurei Palatine a deținut Ducatul de Jülich și Berg începând din anul 1614, atunci când ultimul Duce de Jülich-Cleves-Berg a murit fără moștenitori în 1609, Războiul Jülich de Succesiune a izbucnit, terminându-se la sfârșitul
Casa de Wittelsbach () [Corola-website/Science/322163_a_323492]
-
III-lea de Simmern, un calvinist ferm, iar Palatinatul a devenit una dintre cele mai importante centre ale calvinismului în Europa, susținând rebelii calviniși atât în Țările de Jos cât și în Franța. Ramura cadet a Neuburgului, o filiala a ramurei Palatine a deținut Ducatul de Jülich și Berg începând din anul 1614, atunci când ultimul Duce de Jülich-Cleves-Berg a murit fără moștenitori în 1609, Războiul Jülich de Succesiune a izbucnit, terminându-se la sfârșitul anului 1614 prin Tratatul de la Xanten, care
Casa de Wittelsbach () [Corola-website/Science/322163_a_323492]
-
Brandenburg. Jülich și Berg au revenit Contelui Palatin Wolfgang William de Neuberg. În 1619, protestantul Frederick al V-lea, Electorul Palatin a devenit Rege al Boemiei însă a fost învins de către catolicul Maximilian I, Elector de Bavaria, un membru al ramurei bavareze. Ca urmare, Palatinatul Superior trebuia cedat ramurii Bavareze în 1623. Când Războiul de Treizeci de Ani s-a încheiat cu Tratatul de la Münster (numit și Pacea de la Westfalia) în 1648, a fost creat un nou electorat suplimentar pentru Contele
Casa de Wittelsbach () [Corola-website/Science/322163_a_323492]
-
Wolfgang William de Neuberg. În 1619, protestantul Frederick al V-lea, Electorul Palatin a devenit Rege al Boemiei însă a fost învins de către catolicul Maximilian I, Elector de Bavaria, un membru al ramurei bavareze. Ca urmare, Palatinatul Superior trebuia cedat ramurii Bavareze în 1623. Când Războiul de Treizeci de Ani s-a încheiat cu Tratatul de la Münster (numit și Pacea de la Westfalia) în 1648, a fost creat un nou electorat suplimentar pentru Contele Palatin al Rinului. În timpul exilului, fii lui Frederick
Casa de Wittelsbach () [Corola-website/Science/322163_a_323492]
-
de la Münster (numit și Pacea de la Westfalia) în 1648, a fost creat un nou electorat suplimentar pentru Contele Palatin al Rinului. În timpul exilului, fii lui Frederick, în special Prințul Rupert al Rinului, și-a câștigat faima în Anglia. În 1685, ramura Simmern a murit și prințul catolic Filip William, Conte Palatin de Neuburg a moștenit Palatinatul și Ducatele Jülich și Berg. În timpul domniei lui Johann Wilhelm (1690 - 1716) rezidența Electoratului s-a mutat la Düsseldorf în Berg. Fratele și succesorul său
Casa de Wittelsbach () [Corola-website/Science/322163_a_323492]
-
și cu Prințul bavarez, Clement. În alegerile imperiale, câteva zile mai târziu, Carol al III-lea Filip a votat pentru vărul său bavarez Prințul-Elector Carol-Albert. După singerea neamului Neuburg în 1742, Palatinatul a fost moștenit de Ducele Carol Theodore din ramura Sulzbach. După stingerea ramurei bavareze în 1777, după disputa succesorală și după Războiul Bavarez de Succesiune, ramura Sulzbach sub Electorul Carol Theodore a moștenit Bavaria. Odată cu moartea lui Carol Theodore în 1799 toate teritoriile Wittelsbach din Bavaria și Palatinat au
Casa de Wittelsbach () [Corola-website/Science/322163_a_323492]
-
Clement. În alegerile imperiale, câteva zile mai târziu, Carol al III-lea Filip a votat pentru vărul său bavarez Prințul-Elector Carol-Albert. După singerea neamului Neuburg în 1742, Palatinatul a fost moștenit de Ducele Carol Theodore din ramura Sulzbach. După stingerea ramurei bavareze în 1777, după disputa succesorală și după Războiul Bavarez de Succesiune, ramura Sulzbach sub Electorul Carol Theodore a moștenit Bavaria. Odată cu moartea lui Carol Theodore în 1799 toate teritoriile Wittelsbach din Bavaria și Palatinat au fost reunite sub Maximilian
Casa de Wittelsbach () [Corola-website/Science/322163_a_323492]
-
a votat pentru vărul său bavarez Prințul-Elector Carol-Albert. După singerea neamului Neuburg în 1742, Palatinatul a fost moștenit de Ducele Carol Theodore din ramura Sulzbach. După stingerea ramurei bavareze în 1777, după disputa succesorală și după Războiul Bavarez de Succesiune, ramura Sulzbach sub Electorul Carol Theodore a moștenit Bavaria. Odată cu moartea lui Carol Theodore în 1799 toate teritoriile Wittelsbach din Bavaria și Palatinat au fost reunite sub Maximilian al IV-lea Joseph, un membru al ramurii Palatinate-Zweibrücken-Birkenfeld. În acel moment au
Casa de Wittelsbach () [Corola-website/Science/322163_a_323492]
-
după Războiul Bavarez de Succesiune, ramura Sulzbach sub Electorul Carol Theodore a moștenit Bavaria. Odată cu moartea lui Carol Theodore în 1799 toate teritoriile Wittelsbach din Bavaria și Palatinat au fost reunite sub Maximilian al IV-lea Joseph, un membru al ramurii Palatinate-Zweibrücken-Birkenfeld. În acel moment au fost două ramuri supraviețuitoare ale familiei Wittelsbach: Palatinate-Zweibrücken (condus de Maximilian Joseph) și Palatinate-Birkenfeld (condus de Contele Palatin William). Maximilian Joseph a moștenit titlul de Elector de Bavaria, în timp ce William a moștenit Ducatul de Bavaria
Casa de Wittelsbach () [Corola-website/Science/322163_a_323492]
-
ales rege al Greciei în 1832 și a fost forțat să abdice în 1862. Regina Cristina a Suediei a abdicat de la tron pe 7 iunie 1654 în favoarea verișorului ei, Carol al X-lea Gustavus, un membru din Casa Wittelsbach a ramurei Palatinat-Zweibrücken. Acesta a fost al doilea termen de guvernare al Casei Wittelsbach în Suedia până în 1448, când Christopher al III-lea de Palatinat a fost rege al Danematcei, Suediei și Norvegiei. Suedia a ajuns la cea mai mare măsură teritorială
Casa de Wittelsbach () [Corola-website/Science/322163_a_323492]
-
în 1867, acesta fiind fratele său mai mic, Luitpold, care a fost regentul Bavariei din 1886 până în 1912; după el a urmat regele Ludovic al III-lea de Bavaria în 1913. În acel moment, urmărirea cererilor deveneau imposibile ca aceeași ramură de Wittelsbach să devină moștenitor al ambelor tronuri; un monarh sau un pretendent ulterior ar fi trebuit emis pentru renunțarea la unul dintre cele două tronuri, pe care nimeni nu l-a declarat. În cele din urmă, nici Luitpold și
Casa de Wittelsbach () [Corola-website/Science/322163_a_323492]
-
arab în care creștinii reprezentau majoritatea. Statul Libanul Mare a fost succedat în 1926 de Republica Liban. Statul Alauiților (în limbile franceză: État des Alaouites, arabă: دولة العلويين) a fost localizat pe coasta siriană și a incorporat majoritatea alauiților, o ramură a musulmanilor șiiți. Capitala statului a fost orașul-port Latakia. La început, a fost un teritoriu autonom sub conducerea franceză, "Teritoriile Alauite". A devenit parte a Federației Siriene în 1922, dar a părăsit federația în 1924 și a devenit "Statul Alauților
Mandatul francez pentru Siria și Liban () [Corola-website/Science/322244_a_323573]
-
de la Nimrud", descoperită în regiunea actualului Kurdistan. Și la statuile egiptene s-au găsit elemente similare, datate chiar anterior celor asiriene, dar este posibil ca acestea să fi fost doar simple elemente de decor. La vechii greci, optica era o ramură importantă a fizicii, alături de mecanică, acustică și căldură. Capitolele cele mai importante ale opticii antice erau: Filozofii greci considerau că obiectele se văd datorită razelor vizuale care pornesc din ochi. Abia în secolul al XI-lea, Alhazen stabilește anatomia ochiului
Istoria opticii () [Corola-website/Science/322286_a_323615]
-
apărut în urma retragerii romanilor din Britannia. În cele din urmă această biserică a dispărut fiind înlocuită și asimilată de Biserica Romano-Catolică. În secolul al III-lea d.Hr., romanii au adus creștinismul în Britannia, provincie în care trăiau britanii, o ramură a celților, care, au adoptat foarte repede creștinismul în timpul procesului de romanizare. În anul 410 d.Hr., împăratul a ordonat retragerea romanilor din provincie pentru a proteja Roma, care era asediată de vizigoți. Astfel, romano-britanii au rămas izolați de restul
Biserica Celtică () [Corola-website/Science/329697_a_331026]
-
Cosmeteutica este o nouă ramură a cosmeticii clasice. Termenul definește practic acel tratament inventat de dermatologul, profesorul Albert Kligman. Legea europeană 713 definește produsele cosmetice ca fiind “preparate diferite de medicamente” și fără scopuri terapeutice. Astfel a luat naștere cosmeteutica, ca o fuziune între “cosmetic
Cosmeteutică () [Corola-website/Science/329733_a_331062]
-
preferați la tron frații mai tineri ai regelui în defavoarea fiilor monarhului. Datorită acestei tradiții, liniile masculine mai tinere ale dinastiei Árpád puneau în primejdie succesiunea la tron a fiului regelui în funcție. Linia dinastică a lui Andrei a fost rivala ramurii vechi a casei Árpád, căreia îi aparțineau regele Ștefan și tatăl lui. În ultimii 50 de ani, rivalitatea dintr cele două ramuri se axase în principal pe conflictul dintre creștinism (ramura veche) și păgânism (ramura tânără). În 1038, dispariția liniei
Andrei I al Ungariei () [Corola-website/Science/329741_a_331070]
-
funcție. Linia dinastică a lui Andrei a fost rivala ramurii vechi a casei Árpád, căreia îi aparțineau regele Ștefan și tatăl lui. În ultimii 50 de ani, rivalitatea dintr cele două ramuri se axase în principal pe conflictul dintre creștinism (ramura veche) și păgânism (ramura tânără). În 1038, dispariția liniei masculine a ramurii vechi a deschis conflictul pentru succesiune la tron, iar ramurii tinere a casei domnitoare i s-au deschis noi oportunități. După executarea ducelui Vazul, cei trei frați au
Andrei I al Ungariei () [Corola-website/Science/329741_a_331070]
-
lui Andrei a fost rivala ramurii vechi a casei Árpád, căreia îi aparțineau regele Ștefan și tatăl lui. În ultimii 50 de ani, rivalitatea dintr cele două ramuri se axase în principal pe conflictul dintre creștinism (ramura veche) și păgânism (ramura tânără). În 1038, dispariția liniei masculine a ramurii vechi a deschis conflictul pentru succesiune la tron, iar ramurii tinere a casei domnitoare i s-au deschis noi oportunități. După executarea ducelui Vazul, cei trei frați au fost obligați să părăsească
Andrei I al Ungariei () [Corola-website/Science/329741_a_331070]
-
casei Árpád, căreia îi aparțineau regele Ștefan și tatăl lui. În ultimii 50 de ani, rivalitatea dintr cele două ramuri se axase în principal pe conflictul dintre creștinism (ramura veche) și păgânism (ramura tânără). În 1038, dispariția liniei masculine a ramurii vechi a deschis conflictul pentru succesiune la tron, iar ramurii tinere a casei domnitoare i s-au deschis noi oportunități. După executarea ducelui Vazul, cei trei frați au fost obligați să părăsească țara. Ei s-au refugiat la început în
Andrei I al Ungariei () [Corola-website/Science/329741_a_331070]
-
În ultimii 50 de ani, rivalitatea dintr cele două ramuri se axase în principal pe conflictul dintre creștinism (ramura veche) și păgânism (ramura tânără). În 1038, dispariția liniei masculine a ramurii vechi a deschis conflictul pentru succesiune la tron, iar ramurii tinere a casei domnitoare i s-au deschis noi oportunități. După executarea ducelui Vazul, cei trei frați au fost obligați să părăsească țara. Ei s-au refugiat la început în Boemia, pentru ca mai apoi să treacă în Polonia. Aici, Béla
Andrei I al Ungariei () [Corola-website/Science/329741_a_331070]
-
Béla I Campionul ori Bizonul (în limbile maghiară: "I. (Bajnok/Bölény) Béla"; slovacă: "Belo I"}}, c. 1016-1063) a fost rege al Ungariei din 1060 până la moartea sa. El a făcut parte din ramura tânără a Casei Árpád. Până să devină rege, el a petrecut 17 ani în exil în Polonia, la curtea regelui Poloniei. S-a reîntors în țară în 1043, la cererea fratelui său, regele Andrei, care i-a oferit titlul de
Béla I al Ungariei () [Corola-website/Science/329814_a_331143]
-
Selenografia este o „ramură a astronomiei care studiază Luna sub aspectul elementelor naturale, al structurii, al proceselor fizice etc.” știința care se ocupă cu studiul suprafeței și reliefului Lunii. Cuvântul românesc "selenografie" este împrumutat din ; acesta este un împrumut din latina astronomică modernă "selenographia
Selenografie () [Corola-website/Science/329839_a_331168]
-
introducând astfel fotografia în lumea astronomiei. Primele imagini erau de calitate mediocră, dar așa cum s-a întâmplat și cu telescopul cu două secole mai înainte, calitatea fotografiilor s-a îmbunătățit rapid. În 1890, astrofotografia, și îndeosebi fotografia lunară, devenise o ramură recunoscută a cercetării astronomice. Secolul al XX-lea a trăit noi progrese ale studiului Lunii. În 1959, misiunea sovietică Luna 3 a trimis primele fotografii ale feței ascunse a Lunii, dând lumii o primă vedere de ansamblu al părții necunoscute
Selenografie () [Corola-website/Science/329839_a_331168]
-
Mecanica cerească este o ramură a astronomiei și a mecanicii clasice care se ocupă cu studierea și descrierea mișcărilor obiectelor cerești, cum sunt stelele, planetele, asteroizii și cometele, cu ajutorul teoriilor fizicii și matematicilor. Domeniile fizicii cele mai direct vizate sunt cinematica, dinamica, mecanica clasică și
Mecanică cerească () [Corola-website/Science/329857_a_331186]