14,810 matches
-
ea nu izolează cultura de natură, așezând-o pe aceasta din urmă pe un principiu cu o demnitate ontologică sub-culturală. Ca realiter, ca apariție istorică, vocația reîntemeiază unitatea lumii; în structura sa stau alături cultura (idealul, mesianismul) și natura (dispozițiile sufletești ale fondului energetic pe care individul îl posedă). Pedagogia vocației este concepută de C. Rădulescu-Motru ca o urmare firească a discursului despre elementele modelului vocației. Scopul principal al acestei "discipline" este de a preciza condițiile care fac posibilă cultivarea vocației
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
pentru a înlesni și apoi a determina apariția vocațiilor. Rezultatul practic al edificării științei educației va fi cultivarea în mod direct a vocației. Este vorba despre un ideal pe care îl vor înfăptui științele deprinse în a explica mecanismele vieții sufletești și în a manipula, prin educație, predispoziții vocaționale în vederea constituirii personalităților care vor produce, prin activitatea lor, maximum de energie. C. Rădulescu-Motru se ocupă în multe locuri ale operei sale de problemele educației. Ideea fundamentală pe care el o transmite
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
energie. C. Rădulescu-Motru se ocupă în multe locuri ale operei sale de problemele educației. Ideea fundamentală pe care el o transmite și pe care o întemeiază teoretic în Vocația... este următoarea: științele omului trebuie să ajungă până la a previziona fapte sufletești, așa cum științele naturii previzionează fenomene naturale; ele trebuie să descopere determinismul propriu vieții interioare și să formuleze principii ale acțiunii educative. "Omul potrivit", cel care potențează energiile naturii, nu poate rezulta decât printr-un determinism care angajează fondul său sufletesc
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
sufletești, așa cum științele naturii previzionează fenomene naturale; ele trebuie să descopere determinismul propriu vieții interioare și să formuleze principii ale acțiunii educative. "Omul potrivit", cel care potențează energiile naturii, nu poate rezulta decât printr-un determinism care angajează fondul său sufletesc și mediul cultural în care se află. Prin urmare, personalitatea vocațională, corespunzătoare individului care potențează energiile, este rezultatul unor corelații "obiective", iar știința educației, în general, științele omului, cunoscând determinismul sufletesc, vor putea înlesni producerea vocațiilor și, lucru încă mai
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
rezulta decât printr-un determinism care angajează fondul său sufletesc și mediul cultural în care se află. Prin urmare, personalitatea vocațională, corespunzătoare individului care potențează energiile, este rezultatul unor corelații "obiective", iar știința educației, în general, științele omului, cunoscând determinismul sufletesc, vor putea înlesni producerea vocațiilor și, lucru încă mai demn de luat în seamă, vor împiedica risipirea energiilor vocaționale. În alte cuvinte, știința educației are rostul de a descoperi individualitățile înzestrate vocațional și de a le sprijini în desăvârșirea lor
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
energiei, formele personalității pot fi gândite și într-o ordine cauzală. E drept că datorită, în primul rând, cauzei finale care este forma însăși de personalitate, constituită ca atare; dar, de asemenea, și datorită unei cauze eficiente, dată de condițiile sufletești și sociale. Vocația, prin necondiționarea sa esențial istorică (ea nu aparține doar unei epoci istorice) este, de fapt, principiul ordinii de finalitate. Desigur, ea poate fi gândită și dinspre causa eficiens, pentru că nu apare nedeterminat; numai că în cazul ei
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
natura își servește propria finalitate. Și proba confirmatoare a acestui fapt este însăși producerea vocației. Pentru că ea "mărturisește" existența unei evoluții orientate (în sensul idealului) și existența datelor necesare parcurgerii acestui drum (dispozițiile individuale vocaționale). Mesianism, de o parte, dispoziții sufletești, de alta; iar împreună, vocație. În alte cuvinte, vocația cuprinde două momente: idealul (care semnifică negarea exclusivismului determinismului cauzei eficiente) și dispozițiile sufletești, ceea ce natura a pus în individ. Strângerea într-o unitate a acestora (în unitatea vocației) reafirmă determinismul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
sensul idealului) și existența datelor necesare parcurgerii acestui drum (dispozițiile individuale vocaționale). Mesianism, de o parte, dispoziții sufletești, de alta; iar împreună, vocație. În alte cuvinte, vocația cuprinde două momente: idealul (care semnifică negarea exclusivismului determinismului cauzei eficiente) și dispozițiile sufletești, ceea ce natura a pus în individ. Strângerea într-o unitate a acestora (în unitatea vocației) reafirmă determinismul, dar într-o ordine de finalitate. Sunt de asemenea prezente în structura vocației cele două planuri desfășurate de ordinea de finalitate, cel cosmic
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de asemenea prezente în structura vocației cele două planuri desfășurate de ordinea de finalitate, cel cosmic și cel istoric. Vocația consemnează trecerea energiei în faza sa personalizată și impune prin forma sa de existență (alcătuirea și rolul său) o unitate sufletească al cărei model nu poate fi epuizat, vocația având putința de a se produce și trebuind chiar să se producă pentru o evoluție culturală firească în orice epocă istorică. În plan cosmic, vocația contează ca anticipație; în plan istoric, ca
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
este purtătorul posibilităților ce devin realitate-a-vremii și în felul acesta el determină perioadele timpului istoric. Dar nici omul de vocație nu ar avea această putere de înfăptuire în istorie, dacă el nu ar s-ar afla într-o strânsă corelație sufletească (naturală și culturală, totodată) cu întreaga grupare din care face parte. Confirmarea prin vocație a determinismului prin finalitate este posibilă întrucât conceptul vocației apare ca o sinteză a justificării formale și a întemeierii "materiale" (prin conținut) ale acestui tip de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
personalizate) separată de mesianism. Numai atunci când o gândim ca formă personalizată a energiei îi dezvăluim constituția originar mixtă. Dar luată ca termen prim cu sensul de spațiu omogen al anticipației, ea se dezvăluie ca anticipație finală, prin urmare, ca unitate sufletească ce transcende ordinea condiționatului psihologic, deschizând o ordine a Necondiționatului, a absolutului uman. O putem gândi, desigur, ca formă ultimă a anticipației, obțintă prin evoluția eului de la starea sa primară de anticipare afectivă, la cea de anticipare profesională (a unui
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a unui nou gen de muncă). Dar ca anticipație finală, ea transcende ipostazierile eului și ale stadiilor de adaptare la mediul natural. Căci semnificația sa în această nouă postură este aceea de "creator" de energii. Eul este exersare de energii sufletești primite de la natură; vocația este creatoare de energii. Ca anticipație "finală", vocația depășește orice determinism cauzal, instituind ordinea de finalitate; și nu numai în istorie, ci în întreaga existență. De aceea destinul vocației se consumă istoric, dar lucrarea sa se
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
rămâne la suprafața vieții, ci angajează înseși resursele ei, potențele ei regeneratoare. Într-un fel și C. Rădulescu-Motru socotea actul vocațional ca unul profund motivat de viață, numai că viața omenească înseamnă la el conviețuire, personalizare prin acord între dispozițiile sufletești ale individului și cele ale poporului din care acesta face parte, strânse într-un ideal. Filosoful (mai bine-zis, "noul filosof") lui Nietzsche tăinuiește modelul omului viitor; el nu reprezintă, nici nu reflectă prezentul; îl revalorizează însă în sensul "noii măreții
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a face aici cu o constatare și în același timp cu o profeție istorică, deși Nietzsche pare a implica istoria. Este vorba, mai degrabă, despre un avertisment, despre un "devăr" rostit cu voce tare, cu toate că mesajul lui este împotriva orânduirii sufletești și sociale a omului comun. Omul se înalță prin unele exemplare ale sale; nu este posibilă o desăvârșire generică a umanului, ci numai o exaltare individuală a sa, prin opera nobilului. Și, de vreme ce este vorba despre mai multe înălțări, înseamnă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
filosoful român să nu adopte necondiționat acest model filosofic. Întâi ar fi reducerea calitativă a naturii și societății la energie ca realitate primordială. De aici "completarea energetismului cu personalismul". Apoi imposibilitatea de a aplica stricta legătură cauzală la explicarea fenomenelor sufletești și sociale. De aici motivația introducerii determinismului prin finalitate.261 De asemenea, Petre Vaida apreciază că C. Rădulescu-Motru opune "doctrina finalistă" a personalismului energetic, "mecanicismului energetist" din doctrina lui W. Ostwald.262 Problema adoptării energetismului de către C. Rădulescu-Motru și relațiile
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
conceptul energiei: este vorba de un studiu apărut în anul 1902, Știință și energie. Constatăm, astfel, că filosoful român a traversat, prin opera sa, o perioadă accentuat energetistă, în care conceptul personalității nu apare decât în palide referiri la ordinea sufletească. De asemenea, trebuie avută în fața noastră doctrina energetismului ca atare, pentru a vedea în ce măsură aceasta a influențat filosofia personalist energetică a lui C. Rădulescu-Motru. Aflăm în Știință și energie că fenomenele naturii se reduc la o realitate primordială: energia; că
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Ideea aceasta va fi prezentă, invariabil, în întreaga operă filosofică a lui C. Rădulescu-Motru. În fond, el va formula în aceeași termeni specificul naturii în unitatea lumii, folosindu-se de conceptul ordinii cauzale și de cel al energiei. Dar realitatea sufletească, internă, are aceeași bază ca fenomenele naturale: "Energia este acel ce real, necondiționat, care apare sub forme felurite simțurilor noastre; ea e substratul lumii externe obiective, precum și a celei intrene, subiective"264. Monismul energetic este afirmat aici direct. Existența, cu
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
asemenea, C. Rădulescu-Motru face din cauzalitate lege universală a existenței. "Singura realitate necondiționată de dispozițiile noastre vremelnice, pe care inteligența noastră o poate prinde și reține cu succes este aceea a înlănțuirii cauzale dintre fenomene"265. E drept că energia sufletească și cea socială sunt ordonate în "serii istorice" și că legătura între aceste fenomene este mai intimă. Dar și "seriile istorice" sunt, de fapt, cauzale (așa cum sunt și la filosoful român care a consacrat termenul de "serie istorică", A. D. Xenopol
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
legile cauzale, sub cari fenomenele de ori-ce natură se produc și se repetă"266. Determinismul cauzal este suveran, principiul energiei, de asemenea (dar într-o altă perspectivă), deși trebuie acceptată și o diferență între fenomenele naturale și cele sociale și sufletești, o diferență ce angajează, totuși, doar caracteristicile lor superficiale, căci în esență ele sunt manifestări ale energiei. Faptul că fenomenele sociale și sufletești nu sunt concepute totdeauna potrivit legii energiei, spune C. Rădulescu-Motru, este urmarea necunoașterii lor în profunzime. Științele
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
într-o altă perspectivă), deși trebuie acceptată și o diferență între fenomenele naturale și cele sociale și sufletești, o diferență ce angajează, totuși, doar caracteristicile lor superficiale, căci în esență ele sunt manifestări ale energiei. Faptul că fenomenele sociale și sufletești nu sunt concepute totdeauna potrivit legii energiei, spune C. Rădulescu-Motru, este urmarea necunoașterii lor în profunzime. Științele despre om cum ar fi sociologia, psihologia nu sunt îndeajuns de înaintate în stăpânirea domeniului de fenomene cu care se ocupă; de aici
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
reconstrucția personalist-energetică, scoate omul din această ordine strict "energetică", în care nu ar putea face altceva decât să-și lărgească posesia asupra mediului natural: "omul" lui C. Rădulescu-Motru tinde să se ia pe sine în posesie, să-și modeleze energiile sufletești potrivit idealului cultural și să se apropie, acceptând influențele educației, de modelul personalității energetice. "Omul" lui W. Ostwald rămâne blocat în ordinea energiei, deci într-o serie naturală. Toate trăirile și actele sale sunt expresii "energetice". Până și fericirea este
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în aceste transformări. Prin urmare, este firească blocarea oricărei fapte de acest fel și este naturală utilizarea oricăror mijloace pentru a împlini acest scop. Educația și renașterea spirituală a omului, bazate pe posibilitatea lui de a-și ameliora propria structură sufletească și stare ontologică, nu au o semnificație demnă de luat în seamă în context energetist. W. Ostwald vorbește despre educație, dar numai în sensul pe care deja l-am formulat: reducerea risipei de energie (altfel spus, economia de energie). De
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
așa cum îl găsim la W. Ostwald. Ca principiu filosofic, energia este Unul; "energia" lui W. Ostwald este principiul în starea sa fizică. De aici confuzia totală, în spațiul energetismului, între știință și filosofie, dar și între energia naturală și cea sufletească. Acestea două din urmă nu pot fi confundate. Energia ca principiu nu este nici energia naturii, nici cea sufletească; principiu fiind, energia reprezintă temeiul unificator al segmentelor lumii. Energetismul este un monism fizicalist; personalismul energetic este un monism filosofic. Caracterizându
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
starea sa fizică. De aici confuzia totală, în spațiul energetismului, între știință și filosofie, dar și între energia naturală și cea sufletească. Acestea două din urmă nu pot fi confundate. Energia ca principiu nu este nici energia naturii, nici cea sufletească; principiu fiind, energia reprezintă temeiul unificator al segmentelor lumii. Energetismul este un monism fizicalist; personalismul energetic este un monism filosofic. Caracterizându-și doctrina, chimistul german o numește "monism a posteriori", diferențiind-o de "monismul a priori". Acesta din urmă pornește
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
al ameliorării condiției omului. Știința are, și potrivit concepției sale, rolul cel mai important în împlinirea acestui scop, dar problema dezacordului inițial în relațiile omului cu natura, încercarea lui de a o stăpâni prin muncă, educându-se în sensul armonizării sufletești, grija pentru descoperirea și educarea vocațiilor nu vor înceta vreodată. Paradoxal, energetismul lui W. Ostwald pornește de la o identificare a omului cu natura (condiționatul) și sfârșește cu o idealizare a lui. Lipsa de stabilitate a omului în arhitectura lumii vine
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]