135,668 matches
-
a calcula limita, trecem la limită în ecuația rezultă că unde "l" este limita funcției. Deci "f(l)=0", de unde rezultă că limita șirului este chiar rădăcina unică a funcției "f(x)=0" pe intervalul de definiție. Dacă se dorește calculul rădăcinii pătrate din 612, acest lucru este echivalent cu găsirea soluției ecuației având derivata Cu o estimare inițială de 10, secvența dată de metoda lui Newton este Cifrele corecte sunt cele subliniate. Cu doar câteva iterații se poate obține o
Metoda tangentei () [Corola-website/Science/329756_a_331085]
-
mai multor treceri la periherliu. Totuși, importanta evaporare și forțele mareice conduc adesea la fragmentarea lor. Cometele razante au fost descoperite când astronomii au început să calculeze orbitele Marilor Comete. Prima identificată ca atare a fost Marea Cometă din 1680. Calculele au indicat că ea trecuse la doar 200.000 km (0,0013 ua de suprafața solară, ceea ce corespunde la circa jumătate din distanța dintre Pământ și Lună. Ca urmare, multe comete strălucitoare se dovedesc a fi "comete razante". Se pot
Cometă razantă () [Corola-website/Science/329775_a_331104]
-
epocă, inclusiv Edmond Halley, au presupus că observau reîntoarcerea unei comete foarte strălucitoare care apăruse aproape de Soare în 1106. În 1843, după 163 de ani, Marea Cometă din 1843 a apărut și a trecut tot așa de aproape de Soare. În ciuda calculelor care preziceau o perioadă de mai multe secole, unii astronomi s-au întrebat dacă era cometa din 1680. O cometă strălucitoare observată în 1880 urma o orbită aproape la fel cu aceea a cometei din 1843; aceeași constatare a fost
Cometă razantă din grupul Kreutz () [Corola-website/Science/329759_a_331088]
-
Școala asigura o pregătire de înaltă calitate, având o programă cuprinzătoare care includea discipline de pregătire militară generală, discipline din științele fundamentale și științe aplicative. Astfel, în clasa preparatoare se predau următoarele materii: algebră superioară, geometrie analitică și în spațiu, calcul integral și diferențial, geometrie descriptivă, plane cotale și ordine de arhitectură, mecanică rațională, fizică generală, chimie generală, limba franceză, limba germană și scrimă. În ceilalți ani ofițerii-elevi de geniu aveau următoarele cursuri: fortificații, construcții, topografie, științe aplicate, mecanică aplicată, artă
Școala Specială de Artilerie și Geniu () [Corola-website/Science/329793_a_331122]
-
10 noiembrie 1805 de către astronomul francez Jean-Louis Pons de la Obsevatorul din Marsilia. Magnitudinea sa aparentă era cuprinsă între 4 și 5 și nu părea să prezinte coadă. A trecut la 0,5 ua de Pământ la 9 decembrie și, conform calculelor efectuate de Friedrich Wilhel Bessel, ea a trecut la periheliu la 2 ianuarie 1806. În fața calculelor lui Bessel, Heinrich Olbers a constatat o asemănare cu elementele orbitale ale cometei descoperite de Laibats-Montaigne în 1772. Cât despre Gauss, el a calculat
Cometa Biela () [Corola-website/Science/329781_a_331110]
-
cuprinsă între 4 și 5 și nu părea să prezinte coadă. A trecut la 0,5 ua de Pământ la 9 decembrie și, conform calculelor efectuate de Friedrich Wilhel Bessel, ea a trecut la periheliu la 2 ianuarie 1806. În fața calculelor lui Bessel, Heinrich Olbers a constatat o asemănare cu elementele orbitale ale cometei descoperite de Laibats-Montaigne în 1772. Cât despre Gauss, el a calculat elementele acesteia din urmă și a ajuns la concluzia sigură că era vorba despre aceeași cometă
Cometa Biela () [Corola-website/Science/329781_a_331110]
-
cu reîntoarcerea cometei, și-a făcut apariția un nou roi de meteori numiți "Andromedizi" (radiant situat în constelația Andromeda). La 27 noiembrie 1872, o ploaie de stele a iluminat cerul, cu o rată de 3.000 de meteori pe oră. Calculele au demonstrat afilierea la "cometa Biela". Roiul s-a arătat din nou activ în noiembrie 1885, de data aceasta cu o rată de 15.000 de meteori pe oră. "Ploaia de stele căzătoare" și-a făcut reapariția în 1892 și
Cometa Biela () [Corola-website/Science/329781_a_331110]
-
inițială, s-a calculat că perioada orbitală era de circa 70 de ani, cu o marjă de eroare estimată la 5 ani. Johann Franz Encke a calculat o orbită precisă, cu o perioadă orbitală de 70,68 de ani, acest calcul prezicând reîntoarcerea cometei în 1883, însă cercetările au rămas nefructuoase, până când Brooks a regăsit-o din întâmplare. Ultimul periheliu al cometei a avut loc la 22 mai 1954, iar următorul va avea loc la 21 aprilie 2024. Nucleul cometei are
12P/Pons-Brooks () [Corola-website/Science/329820_a_331149]
-
general stocate în formă criptată și cei mai folosiți algoritmi sunt cei din familia SHA, SHA-1, SHA-256, etc. Atacurile cu dicționarul și atacurile prin forță brută asupra parolelor criptate pot fi accelerate prin folosirea în paralel a numeroaselor resurse de calcul GPU. HashCat este un exemplu de o astfel de resursă GPU care poate fi folosită pentru spargerea mai rapidă a parolelor.
Atac prin forță brută () [Corola-website/Science/329886_a_331215]
-
vedere al aplicațiilor tehnice. Din aceasta definiție rezultă dublul caracter al studiilor și cercetărilor care se efectuează în domeniul hidraulicii: caracterul fundamental, în sensul că primul obiectiv îl constituie stabilirea legilor de bază, a modelelor teoretice și a relațiilor de calcul privind mișcarea și repausul fluidelor și caracterul aplicativ, în sensul că al doilea obiectiv, cel final, îl constituie aplicarea acestor legi, modele și relații de calcul la rezolvarea problemelor inginerești. Având în vedere acest ultim obiectiv, hidraulica este o disciplină
Hidraulică () [Corola-website/Science/328009_a_329338]
-
obiectiv îl constituie stabilirea legilor de bază, a modelelor teoretice și a relațiilor de calcul privind mișcarea și repausul fluidelor și caracterul aplicativ, în sensul că al doilea obiectiv, cel final, îl constituie aplicarea acestor legi, modele și relații de calcul la rezolvarea problemelor inginerești. Având în vedere acest ultim obiectiv, hidraulica este o disciplină tehnică, în sensul că problemele privind repausul și mișcarea fluidelor, precum și acțiunea fluidelor asupra corpurilor, sunt rezolvate de pe poziții tehnice, în limitele unor aproximații acceptate în
Hidraulică () [Corola-website/Science/328009_a_329338]
-
a descoperit, printre altele, legea scurgerii lichidelor prin orificii. Matematicianul, fizicianul și filozoful francez Blaise Pascal (1623-1662) a efectuat numeroase experimente asupra presiunii atmosferice și echilibrului lichidelor, stabilind principiul transmiterii presiunii într-un fluid. Newton (1642-1727) a stabilit formule pentru calculul rezistenței la înaintare a corpurilor și a formulat legea frecării la mișcarea fluidelor vâscoase. În prezent, fluidele care respectă această lege sunt numite fluide newtoniene, spre deosebire de cele care nu respectă legea lui Newton și care se numesc fluide nenewtoniene (de
Hidraulică () [Corola-website/Science/328009_a_329338]
-
spre deosebire de cele care nu respectă legea lui Newton și care se numesc fluide nenewtoniene (de exemplu substanțele coloidale). Bazele științifice ale hidraulicii au fost puse în secolul al XVIII-lea, atunci când matematicile ajunseseră deja la un nivel superior de dezvoltare (calculul diferențial și calculul integral căpătaseră forma cunoscută în prezent). Hidraulica avea să beneficieze din plin de rezultatele obținute în domeniul analizei matematice, dar și matematicile s-au dezvoltat prin lărgirea domeniului de probleme abordate cu cele specifice hidraulicii. Din acel
Hidraulică () [Corola-website/Science/328009_a_329338]
-
nu respectă legea lui Newton și care se numesc fluide nenewtoniene (de exemplu substanțele coloidale). Bazele științifice ale hidraulicii au fost puse în secolul al XVIII-lea, atunci când matematicile ajunseseră deja la un nivel superior de dezvoltare (calculul diferențial și calculul integral căpătaseră forma cunoscută în prezent). Hidraulica avea să beneficieze din plin de rezultatele obținute în domeniul analizei matematice, dar și matematicile s-au dezvoltat prin lărgirea domeniului de probleme abordate cu cele specifice hidraulicii. Din acel secol, hidraulica s-
Hidraulică () [Corola-website/Science/328009_a_329338]
-
pe un cilindru aflat în mișcare de translație într-un fluid perfect ("Paradoxul lui D'Alembert") În secolul al XIX-lea hidraulica a cunoscut noi etape de dezvoltare. Astfel, în 1845 Stokes a scos în evidență discrepanța dintre relațiile de calcul stabilite pe cale teoretică și datele experimentale referitoare la mișcarea unei sfere într-un lichid la viteze mari. Stokes a avut o contribuție importantă și la stabilirea ecuațiilor generale care descriu mișcarea fluidelor vâscoase - "Ecuațiile Navier-Stokes", numite astfel după Claude-Louis Navier
Hidraulică () [Corola-website/Science/328009_a_329338]
-
cunoștințele mai profunde și mai largi în domeniul hidraulicii și mai ales apariția și dezvoltarea calculatoarelor electronice au creat condițiile dispariției diferențelor dintre cele două denumiri, hidraulica teoretică și hidraulica aplicată. Se poate astfel renunța la unele ipoteze simplificatoare ale calculului și se pot crea modele noi de calcul - hidraulica poate astfel profita din plin de metodele de modelare numerică dezvoltate de MFN (mecanica fluidelor computerizată). În mod tradițional, hidraulica are trei subdomenii principale: În funcție de condițiile în care se desfășoară, mișcarea
Hidraulică () [Corola-website/Science/328009_a_329338]
-
hidraulicii și mai ales apariția și dezvoltarea calculatoarelor electronice au creat condițiile dispariției diferențelor dintre cele două denumiri, hidraulica teoretică și hidraulica aplicată. Se poate astfel renunța la unele ipoteze simplificatoare ale calculului și se pot crea modele noi de calcul - hidraulica poate astfel profita din plin de metodele de modelare numerică dezvoltate de MFN (mecanica fluidelor computerizată). În mod tradițional, hidraulica are trei subdomenii principale: În funcție de condițiile în care se desfășoară, mișcarea fluidelor poate avea diferite aspecte particulare. Clasificarea mișcării
Hidraulică () [Corola-website/Science/328009_a_329338]
-
complicată, curgerile nepermanente în albiile râurilor cu o geometrie neregulată ridică mari probleme de modelare. Modelarea numerică a reușit în mare parte să rezolve problema simulării pentru mișcări cu suprafață liberă unidimensionale și bidimensionale. Pentru mișcări tridimensionale elaborarea modelelor de calcul întâmpină însă și în prezent mari dificultăți. Dificultățile sunt atât de natură fizică, cât și de natură numerică. Cele de de natură fizică se referă la necunoașterea expresiei tensorului de „frecare turbulentă” în cazul general al mișcării turbulente a fluidelor
Hidraulică () [Corola-website/Science/328009_a_329338]
-
natură fizică, cât și de natură numerică. Cele de de natură fizică se referă la necunoașterea expresiei tensorului de „frecare turbulentă” în cazul general al mișcării turbulente a fluidelor. Cele de natură numerică privesc problemele de stabilitate și convergență a calculelor și sunt deosebit de delicate. De altfel, și la mișcările bidimensionale se întâlnesc aceleași dificultăți ca și la mișcările tridimensionale. Dificultățile de ordin numeric la mișcările bidimensionale pot fi totuși mult mai ușor depășite decât la mișcările tridimensionale întrucât numărul ecuațiilor
Hidraulică () [Corola-website/Science/328009_a_329338]
-
aducerea ecuațiilor cu derivate parțiale care descriu mișcarea (Ecuațiile Euler, în cazul fluidelor ideale, sau Ecuațiile Navier-Stokes, în cazul fluidelor reale) la o formă algebrică, adecvată programării calculatoarelor. Această transformare este cunoscută în literatura de specialitate ca „discretizarea ecuațiilor”. Stabilitatea calculului numeric a ecuațiilor discretizate, în afara unor cazuri particulare, nu poate fi prevăzută analitic, ci se demonstrează în practică. Stabilitatea este dificilă în special în zonele de discontinuitate a curgerii. Principalele metode de discretizare a ecuațiilor hidraulicii, utilizate în prezent pentru
Hidraulică () [Corola-website/Science/328009_a_329338]
-
dificultăți. Istoricul de artă Virgil Vătășianu a indicat perioada imediat următoare marii invazii mongole din anii 1241-1242. În mod asemănător, Vasile Drăguț a plasat actul ctitoricesc la cumpăna sec. XII-XIV. Diferit însă de cei doi, Adrian Andrei Rusu, luând în calcul atât rezultatele campaniei arheologice întreprinse în anii 1989 și 1990 în satul Vad, unde a fost descoperită o fundație cu plan identic, databilă în perioada 1550-1650, cât și analogiile stilistice existente între lăcașul de cult din Nucșoara și ctitoria Pârveștilor
Biserica Înălțarea Domnului din Nucșoara () [Corola-website/Science/328040_a_329369]
-
creeze fiecare filmuleț în parte. Seria de filmulețe are în prim plan pe divese personalități. Printre acestea se numără persoane precum Michio Kaku, Carl Sagan din lumea științei dar și alții din lumea artistică. Din lumea artistică putem lua în calcul cazul lui Charlie Chaplin căreia i se dedică un filmuleț întreg. Printre primele filmulețe care se bucură de un succes fabulos pe YouTube este „"A Glorious Dawn"”. Acest filmuleț a reușit să strângă peste 500,000 vizualizări. Filmulețul îi are
Symphony of Science () [Corola-website/Science/328154_a_329483]
-
și Bill Nye. Fiecare dintre aceștia are câte o strofă de interpretat. Tyson interpretează prima strofă. Tematica primei strofe este că suntem toți conenctați cu universul. Pe lângă prima strofă, Tyson interpretează și refrenul. Refrenul este similar primei strofe. Luând în calcul acestea reiese că și tema refrenului este aceeași. Nye interpretează a doua strofă. Tema celei de-a doua strofe este conștientizarea a cât de insignifiante sunt anumite lucruri în raport cu altele. În această piesă lui Feynman îi revine finalul filmulețului. Feynman
Symphony of Science () [Corola-website/Science/328154_a_329483]
-
în soluție va rămâne un exces de acid oxalic; proba decolorată se titrează cu KMno4 până la apariția unei colorații roz palid persistentă. Cantitatea titrantului reprezintă cantitatea de KMnO4 consumată la oxidarea substanțelor aflate la cele 100 ml de probă. Efectuarea calculelor : mg KMnO4 \l = [ (n+m)* f - n2 ] * 0,316*1000\v unde : n - cantitatea de KMnO4 adăugată inițial în probă n1- KMnO4 folosit la titrarea probei n2 - acid oxalic adăugat în proba pentru decolorare f - factorul soluției de KMnO4 mg
Consumul chimic de oxigen () [Corola-website/Science/328163_a_329492]
-
sfințenia și virtuțile personale. Părintele Peter Gumpel, care a fost implicat în analiza acestei problemă la Vatican a declarat: “Deoarece este imposibil să distingem între ce vine de la Sora Emmerich și ce a fost adăugat, nu am putut lua în calcul scrierile. Astfel ele au fost puse deoparte în procesul beatificării." În 2003 actorul Mel Gibson, un catolic tradiționalist, a adus viziunile Anei Ecaterina Emmerich în atenția tuturor folosind cartea "Dureroasele Patimi" ca sursă pentru realizarea filmului Patimile lui Hristos. Gibson
Ana Ecaterina Emmerich () [Corola-website/Science/328153_a_329482]