136,390 matches
-
paști (vin+pâine sfințite). În meniul acestei mese festive sunt incluse ciolanul de porc fiert, ouă albe și mâncăruri tradiționale, după acestea se continuă masa cu friptura de miel. În Țara Moților, în noaptea de Paști se ia toacă de la biserică, se duce în cimitir și este păzita de feciori. Iar dacă nu au păzit-o bine, și a fost furată, sunt pedepsiți ca a doua zi să dea un ospăț, adică mâncăruri și băuturi din care se înfruptă atât "hoții
Obiceiuri românești de Paște. Tradiții SUPERBE pe teritoriul țării () [Corola-website/Journalistic/102135_a_103427]
-
Primară Domnească nr. 1 din Bacău, iar trei ani mai târziu termină cursul primar. În același an se înscrie la Gimnaziul ‘Ferdinand’ din Bacău unde își descoperă talentul poetic. Toamna rămâne închis o noapte întreagă, din neatenția paracliserului, în turnul bisericii Precista din orașul natal. Această întâmplare îi va inspira poezia “Amurg violet”, scrisă în 1899. Anii traumatici din liceu și atmosfera rece îi dau idei pentru un alt poem celebru, “Liceu”. În această perioadă își pune pe note câteva poezii
George Bacovia, esența SIMBOLISMULUI românesc - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102139_a_103431]
-
alb. În coș se punea tot ce urma să fie oferit la masa pascală: șuncă, cârnat afumat, ouă roșii, friptură de miel, brânză, caș, apoi pască cu brânză dulce, cozonac, fel de fel de prăjituri etc. Acestea se duceau la biserică și, la sfârșitul slujbei, erau binecuvântate. Ceremonia Învierii era foarte impresionantă și se oficia cu multă solemnitate. Învierea se desfășura în zori, înainte de răsăritul soarelui și se oficia în așa fel ca, atunci când se făcea ocolirea bisericii, să răsară soarele
Paștele în familia lui Corneliu Coposu. Cum sărbătoreau Învierea Domnului membrii familiei Seniorului? () [Corola-website/Journalistic/102136_a_103428]
-
se duceau la biserică și, la sfârșitul slujbei, erau binecuvântate. Ceremonia Învierii era foarte impresionantă și se oficia cu multă solemnitate. Învierea se desfășura în zori, înainte de răsăritul soarelui și se oficia în așa fel ca, atunci când se făcea ocolirea bisericii, să răsară soarele. În momentul în care se rostea: “Veniți de luați lumină“, începeau să sune clopoțeii și clopotele mari și din toate piepturile răsuna cântecul “Hristos a înviat din morți, cu moartea pe moarte călcând, și celor din morminte
Paștele în familia lui Corneliu Coposu. Cum sărbătoreau Învierea Domnului membrii familiei Seniorului? () [Corola-website/Journalistic/102136_a_103428]
-
anul acela, alături de clopote, au răsunat și câteva salve de mitralieră pentru a da deplină însemnătate momentului. A fost una dintre cele mai frumoase zile care s-au imprimat în memoria mea. Toți pomii erau în floare, iar în țintirimul bisericii, cu miros puternic de iarbă călcată în picioare, străjuia părul cel sălbatic, încărcat cu flori care răspândea un miros suav de primăvară. Peste gardurile caselor din vecinătate zâmbea, în soare, liliacul înflorit. Pentru o zi a revenit liniștea și împăcarea
Paștele în familia lui Corneliu Coposu. Cum sărbătoreau Învierea Domnului membrii familiei Seniorului? () [Corola-website/Journalistic/102136_a_103428]
-
izvorul în Iisus Hristos Cel răstignit și înviat, Biruitorul păcatului, al iadului și al morții. Învierea lui Hristos este începutul și temelia învierii tuturor oamenilor, a învierii de obște. Din acest motiv, proclamarea Învierii lui Hristos se face în afara edificiului bisericii, în auzul și în văzul tuturor oamenilor, deoarece învierea sau biruința asupra morții este darul lui Dumnezeu pentru întreaga omenire. Bucuria Învierii este o bucurie mai tare decât suferința și moartea. Apoi, ca și sufletele curățite și înnoite prin rugăciune
Pastorala PF Daniel: Să fim alături de cei din spitale, orfelinate, închisori, de cei în sărăcie by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102140_a_103432]
-
L-au răstignit", mai arată patriarhul Daniel. Troparul Învierii - "Hristos a înviat din morți, cu moartea pe moarte călcând și celor din morminte viață dăruindu-le" - este o cântare de biruință și de bucurie care devine în același timp mărturisirea Bisericii timp de 40 de zile, din noaptea de Paște și până la sărbătoarea Înălțării Domnului, spune PF Daniel. "Acest tropar ne aduce bucurie și lumină în suflet atât prin simplitatea formei, cât și prin bogăția conținutului. În el se concentrează toată
Pastorala PF Daniel: Să fim alături de cei din spitale, orfelinate, închisori, de cei în sărăcie by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102140_a_103432]
-
aduce bucurie și lumină în suflet atât prin simplitatea formei, cât și prin bogăția conținutului. În el se concentrează toată Evanghelia sau Vestea cea Bună a iubirii milostive nesfârșite a lui Dumnezeu pentru lume, dar și toată credința și speranța Bisericii Ortodoxe, care se hrănește din bucuria Învierii lui Hristos", adaugă PF Daniel în Pastorală. Patriarhul mai spune că forma concisă a troparului Învierii este salutul pascal "Hristos a înviat!/ Adevărat a înviat!", pe care-l adresăm unii altora în această
Pastorala PF Daniel: Să fim alături de cei din spitale, orfelinate, închisori, de cei în sărăcie by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102140_a_103432]
-
prin cuvântul bun și fapta cea bună.Ne rugăm lui Dumnezeu ca Sfintele Sărbători de Paști să vă aducă tuturor ani mulți cu pace și bucurie, sănătate și mântuire, adresându-vă totodată salutul pascal: Hristos a înviat!", a transmis Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.
Pastorala PF Daniel: Să fim alături de cei din spitale, orfelinate, închisori, de cei în sărăcie by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102140_a_103432]
-
Dunăre și Marea Neagră. Inițial, lăcașul a fost ridicat de un grup de călugări veniți de la Sfântul Munte Athos, care s-au așezat în apropierea satelor de mocani din zonă, pentru ca mai târziu, în urma unui nefericit incendiu, să se construiască o biserică, iar în locul călugărilor să fie aduse măicuțe. Astăzi, cele 60 de măicuțe care viețuiesc aici veghează la imensitatea spirituală a locului. Punctul culminant al spiritualității acestui lăcaș este însumat de puterea miraculoasă a icoanelor făcătoare de minuni existente aici. Cea
PAȘTE 2015: Mănăstiri, slujba de Înviere. Locuri UNICE în România by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/102141_a_103433]
-
în momentul curățirii complete a icoanei omenirea va cunoaște o mare catastrofă. Din partea dreaptă a altarului, Maica Domnului surâde mângâietoare și grabnic ajutătoare a tuturor celor care i se închină cu evlavie. Spre deosebire de alte icoane pe care le găsim în biserici și care sunt împodobite cu aur, argint sau pietre prețioase, această icoană este de o simplitate debordantă, până și pictura fiind de o delicatețe și o cromatică odihnitoare, care îți inspiră profunzime și liniște sufletească. Se spune că în timpul unei
PAȘTE 2015: Mănăstiri, slujba de Înviere. Locuri UNICE în România by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/102141_a_103433]
-
să redescoperi. Să găsești sau să te regăsești. Sau să cunoști viață monahala a celor 40 de calugărițe care trăiesc simplu, firesc. Mănăstirea Saon s-a născut sub ocupație otomană în 1846. La 1 septembrie 1909 a fost pusă temelia bisericii noi. Din cauza primului război mondial, construcția a fost întreruptă. Cutremurul din 1940 a provocat prăbușirea turlelor. După anul 1956 reconstrucția turlelor a fost reluată, iar în 1959 lăcașul a fost sfințit. Saonul a fost transformat în mânăstire de maici. Un
PAȘTE 2015: Mănăstiri, slujba de Înviere. Locuri UNICE în România by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/102141_a_103433]
-
mai fusese nimeni îngropat" (19, 41) Slujba Prohodului Vinerea Mare este zi aliturgica, adică nu se săvârșește nici una dintre cele trei Sfinte Liturghii. Ceremonia principala din această zi este scoaterea Sfanțului Epitaf din altar și așezarea lui pe o masă în mijlocul bisericii. Prin scoaterea Sfanțului Epitaf retrăim coborârea de pe Cruce a lui Hristos și pregătirea Trupului Sau pentru înmormântare. Citește și: La denia de vineri seara se cântă Prohodul și se înconjoară biserică cu Sfanțul Epitaf. Este o procesiune de înmormântare. Epitaful
SĂPTĂMÂNA PATIMILOR. Vinerea Mare, ziua răstignirii și înmormântării lui Iisus. Ce nu este bine să faci by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102144_a_103436]
-
din altar și așezarea lui pe o masă în mijlocul bisericii. Prin scoaterea Sfanțului Epitaf retrăim coborârea de pe Cruce a lui Hristos și pregătirea Trupului Sau pentru înmormântare. Citește și: La denia de vineri seara se cântă Prohodul și se înconjoară biserică cu Sfanțul Epitaf. Este o procesiune de înmormântare. Epitaful pe care îl poartă preoții ajutați de credincioși simbolizează trupul Mântuitorului. După procesiunea din jurul bisericii, Sfanțul Epitaf este așezat pe Sfântă Masă din altar, unde rămâne până la Înălțare. Punerea pe Sfântă
SĂPTĂMÂNA PATIMILOR. Vinerea Mare, ziua răstignirii și înmormântării lui Iisus. Ce nu este bine să faci by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102144_a_103436]
-
Sau pentru înmormântare. Citește și: La denia de vineri seara se cântă Prohodul și se înconjoară biserică cu Sfanțul Epitaf. Este o procesiune de înmormântare. Epitaful pe care îl poartă preoții ajutați de credincioși simbolizează trupul Mântuitorului. După procesiunea din jurul bisericii, Sfanțul Epitaf este așezat pe Sfântă Masă din altar, unde rămâne până la Înălțare. Punerea pe Sfântă Masă reprezintă punerea Domnului în mormânt. Vinerea Mare. Ce e recomandat să nu se mănânce În Vinerea Mare nu se mănâncă urzici și nu e bine
SĂPTĂMÂNA PATIMILOR. Vinerea Mare, ziua răstignirii și înmormântării lui Iisus. Ce nu este bine să faci by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102144_a_103436]
-
aprins în doar câteva minute și, din cauza vântului puternic, s-a răspândit la casele din jur. Casa de la care a pornit focul, notează istoricul George Potra, se afla aproape de Hanul Constantin Vodă (viitorul Palat al Poștelor) și peste drum de biserica Sf. Dumitru. Era chiar centrul orașului, o zonă cu străzi înguste, case și magazine multe. Una după cealaltă, clădirile au luat foc. „În mai puțin de o oră, toată partea de răsărit a orașului a devenit o mare de foc
Dezastru de Paști: Marele Foc din 1847 din București () [Corola-website/Journalistic/102146_a_103438]
-
orașului a devenit o mare de foc care distrugea, neținând seamă de nimic. Între tânguitul clopotelor ce cu doar câteva ore înainte anunțaseră vesele Sfintele Paști și țipetele ascuțite ale oamenilor disperați, vâlvătaia se ridica pe stâlpii caselor, în turla bisericilor, în coroana arborilor. Pe străzile fumegânde bărbați și femei alergau care-ncotro, cu chipuri răvășite, învinețite de fum, înroșite de flacără. Unii purtau în mâini donițele goale și priveau cum focul nemilos le arde toată agoniseala, ami cu seamă că
Dezastru de Paști: Marele Foc din 1847 din București () [Corola-website/Journalistic/102146_a_103438]
-
a jefuit multe ființe și a dat în prada nenorocirei și a lipsei cele mai grozave un număr însemnat de familii, lăsându-le goale și subt acoperământul cerului. Focul a început de la o casă mare a dumneaei cluceresi Drugăneaschi de lângă biserica Sfâtăș Dimitrie, metoh al episcopiei Buzăului; s-a întins cu iuțeala fulgerului în formă de triunghiu, pe de o parte, spre Curtea Veche și pușcărie înainte, iar pe de altă parte, spre Lipscani și Sf. Gheorghe cel Nou, mistuind într-
Dezastru de Paști: Marele Foc din 1847 din București () [Corola-website/Journalistic/102146_a_103438]
-
parte, spre Lipscani și Sf. Gheorghe cel Nou, mistuind într-o clipă tot ce a întâmpinat într-acest triunghiu până când răsuflând (răbufnind) afară din oraș și nemaigăsind hrană, a trebuit să stea.” 2000 de clădiri distruse „Mahalaua Sfântului Dimitrie de la biserică la vale, Ulița Franțosească partea stângă, Ulița Nemțească, Ulița Șelarilor, Pușcăria, apoi lipscăniile de la Picolo încolo, marchităniile, Hanul lui Zamfir, bogaseriile, brașoveniile, Ulița Bărăției cu biserica zarzavagiilor, Hanul lui Papazoglu, Sfântul Gheorghe Vechi, Sfântul Gheorghe Nou, Târgul Cucului, pescăriile vechi
Dezastru de Paști: Marele Foc din 1847 din București () [Corola-website/Journalistic/102146_a_103438]
-
nemaigăsind hrană, a trebuit să stea.” 2000 de clădiri distruse „Mahalaua Sfântului Dimitrie de la biserică la vale, Ulița Franțosească partea stângă, Ulița Nemțească, Ulița Șelarilor, Pușcăria, apoi lipscăniile de la Picolo încolo, marchităniile, Hanul lui Zamfir, bogaseriile, brașoveniile, Ulița Bărăției cu biserica zarzavagiilor, Hanul lui Papazoglu, Sfântul Gheorghe Vechi, Sfântul Gheorghe Nou, Târgul Cucului, pescăriile vechi cu căvăfiile noui, mahalaua, Steli, a Udricanilor, a Sfintei Vineri, a Lucacilor, a Sfântului Ștefan și altele în dreapta, în stânga și înainte, înfățișează astăzi sfâșietoarea priveliște a
Dezastru de Paști: Marele Foc din 1847 din București () [Corola-website/Journalistic/102146_a_103438]
-
durat câteva săptămâni, timp în care soarele abia dacă mai putea fi zărit pe cerul Bucureștilor din cauza norilor și a cenușei. Potrivit statisticilor vremii, au fost distruse „130 case, 354 prăvălii cu etaj, 713 prăvălii fără etaj, 10 hanuri, 7 biserici, Bărăția cu toate încăperile ei, și 166 încăperi închiriate în următoarele hanuri: 15 în Hanul Roșu, 23 în Hanul lui Mustacov, 24 în Hanul lui Vasilie, 27 în Hanul Elenchii Mustacov, 35 în Hanul lui Mărgărit și 42 în Hanul
Dezastru de Paști: Marele Foc din 1847 din București () [Corola-website/Journalistic/102146_a_103438]
-
înviem. Fiecare zi din Săptămâna Sfântă și Mare este o urmare tainică a lui Hristos prin rugăciune, prin ascultarea sfintelor scripturi, sfintelor slujbe și mai ales prin pocăință și împărtășanie", spune Patriarhul Daniel. În fiecare zi din Săptămâna Mare la biserică se țin slujbe speciale, numite Denii și predici pentru curățenie sufletească și iertare de păcate. În Săptămâna Mare, e bine ca toți credincioșii să ierte și să se împace cu toți cei cu care au fost în dușmănie, scrie descoperă
Obiceiuri de Paște. Ziua în care focurile se aprind pentru a întâmpina spiritele celor dragi () [Corola-website/Journalistic/102150_a_103442]
-
se mai pot spăla și călca rufe iar la țară mai sunt permise muncile în camp. Dupa această zi, bărbații își ajută nevestele la treburile gospodărești. Joia Mare este ultima zi în care se pomenesc morții, iar femeile merg la biserică și împart colaci de post, vin, miere și fructe. Conform tradiției, în noaptea de dinainte de Joia Mare sau în dimineața acestei zile se deschid mormintele și sufletele morților se întorc la casele lor. Pentru întâmpinarea lor, bărbații aprindeau focuri prin
Obiceiuri de Paște. Ziua în care focurile se aprind pentru a întâmpina spiritele celor dragi () [Corola-website/Journalistic/102150_a_103442]
-
are, în mod tradițional, forma rotundă. În cele mai multe locuri, Joia Mare este ziua în care se roșesc ouăle și în care credincioșii se împărtășesc, după ce s-au spovedit. Tot în Joia Mare se ține post cu mâncare uscată, iar la biserici nu se mai trag clopotele, ci doar se bate toaca. În această seară oamenii merg la biserică la Denia celor 12 Evanghelii, în care sunt amintite spălarea picioarelor apostolilor de către Hristos, Cina cea de taină la care s-a instituit
Obiceiuri de Paște. Ziua în care focurile se aprind pentru a întâmpina spiritele celor dragi () [Corola-website/Journalistic/102150_a_103442]
-
ouăle și în care credincioșii se împărtășesc, după ce s-au spovedit. Tot în Joia Mare se ține post cu mâncare uscată, iar la biserici nu se mai trag clopotele, ci doar se bate toaca. În această seară oamenii merg la biserică la Denia celor 12 Evanghelii, în care sunt amintite spălarea picioarelor apostolilor de către Hristos, Cina cea de taină la care s-a instituit taina Împărtășaniei (Euharistia), rugăciunea din grădina Ghetsimani și prinderea Domnului de către cei care voiau să-l ucidă
Obiceiuri de Paște. Ziua în care focurile se aprind pentru a întâmpina spiritele celor dragi () [Corola-website/Journalistic/102150_a_103442]