13,990 matches
-
mai repede, mai bine spre viitorul fericit al socialismului. Comedia lui Corneiciuc îndeamnă pe autorii noștri să folosească și ei din plin, cu curaj arma humorului ca un mijloc de educare, de lămurire și convingere. Piesa îndeamnă la cunoașterea și însușirea creatoare a humorului popular nesecat, plin de optimism, de încredere în viitor. Pentru actori ea pune din plin problema înnoirii mijloacelor în interpretarea rolurilor de comedie, prin descoperirea sensului comediei sovietice, a înțelesurilor rolurilor de comedie, prin descoperirea care reprezintă
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
mai sus au fost în primele rânduri. Dar explicația aceasta nu este întru totul satisfăcătoare. Adevărata explicație a acestei stagnări trebuie căutată fără nici o ezitare în lipsa deosebit de gravă a lingviștilor noștri în vârstă sau mai tineri, în direcția cunoașterii și însușirii marxism-leninismului. La sesiunea lărgită a secției a 6-a din vara trecută, s-a constatat că deși se împlinea atunci un an de la apariția lucrărilor tov. Stalin privitoare la marxism în lingvistică, lingviștii români nu numai că nu publicaseră nici o
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
după trei ani de direcționare stalinistă lingvistica românească prezintă un «bilanț modest»: „Prof. D. Macrea s-a ocupat în cuvântul său de activitatea Institutului de Lingvistică din București și, în general, de activitatea desfășurată în domeniul lingvisticii în țara noastră. Însușirea și aplicarea învățăturii staliniste despre limbă, sprijinul puternic pe care-l acordă Partidul Muncitoresc Român și guvernul țării - a arătat prof. D.Macrea - sunt factori esențiali care contribuie la dezvoltarea lingvisticii noastre. În continuare, vorbitorul a scos în evidență o
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
în aceeași carte cititorul întâlnește un număr de șase activiști ai Comitetului Central, care nu sunt altceva decât niște scheme, ce nu se deosebesc cu nimic una de alta (...). În alte lucrări literare, trăsături neesențiale sunt ridicate la rangul de însușiri semnificative. De pildă, ne întrebăm cu ce contribuie la definirea caracterului comunistului Mladin din Cumpăna luminilor de N. Jianu, faptul că autorul îl prezintă bolnav de tuberculoză? (...). Analizând cauzele lipsurilor existente în literatura noastră referatul ajunge la concluzia că ele
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
faptul că autorul îl prezintă bolnav de tuberculoză? (...). Analizând cauzele lipsurilor existente în literatura noastră referatul ajunge la concluzia că ele se datoresc unor false concepții despre documentare, se datoresc unor rămășițe ale ideologiei burgheze în conștiința scriitorului, precum și insuficientei însușiri de către scriitori a învățăturii marxism-leninismului (...)”. Să reținem un termen care va face oarecare carieră, tinzând să devină o categorie estetică sui-generis: „cenușiul”; căci după acest semnal va începe o adevărată campanie de scotocire după aspecte cenușii, fade, monotone, șterse și
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
socialistă, de a educa oamenii muncii în spiritul socialismului și de a mobiliza lupta pentru victoria deplină a socialismului (...). În genere se poate spune că literatura noastră este pe drumul just al artei realiste și a obținut succese însemnate în însușirea metodei realismului socialist (...). Atât expunerea prezentată de Eugen Frunză, cât și discuțiile au arătat că, deși creația literară din țara noastră a dobândit succese mari și deosebit de valoroase, ea este încă în urma vieții. Mai săracă și mai puțin pasionantă decât
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
redacțional apărut în Scânteia nr. 2648 cu titlul Pentru o puternică înfățișare a vieții în literatura noastră este un document de o deosebită însemnătate pentru dezvoltarea creației și criticii noastre literare, pentru orientarea scriitorilor și a criticilor noștri literari, spre însușirea consecventă a metodei realismului socialist. Articolul apărut în Scânteia este o dovadă a grijii cu care partidul îndrumă în permanență munca scriitorului și a criticilor literari. Scânteia subliniază în acest articol deosebita însemnătate a tezelor cu privire la literatură și artă cuprinse
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
literari. Scânteia subliniază în acest articol deosebita însemnătate a tezelor cu privire la literatură și artă cuprinse în Raportul tovarășului Malencov la cel de al XIX-lea Congres al P.C.U.S., teze care au îmbogățit estetica marxist-leninistă, trasând în fața oamenilor artei și literaturii însușirea realismului socialist (...). În lupta pentru însușirea metodei realismului socialist în creația noastră literară, pentru educarea scriitorilor în spiritul învățăturii marxist-leniniste, pentru extirparea influenței nefaste a ideologiei burgheze este necesară organizarea unor dezbateri largi și sistematice în jurul problemelor creației noastre literare
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
deosebita însemnătate a tezelor cu privire la literatură și artă cuprinse în Raportul tovarășului Malencov la cel de al XIX-lea Congres al P.C.U.S., teze care au îmbogățit estetica marxist-leninistă, trasând în fața oamenilor artei și literaturii însușirea realismului socialist (...). În lupta pentru însușirea metodei realismului socialist în creația noastră literară, pentru educarea scriitorilor în spiritul învățăturii marxist-leniniste, pentru extirparea influenței nefaste a ideologiei burgheze este necesară organizarea unor dezbateri largi și sistematice în jurul problemelor creației noastre literare (...). Succesul recentei dezbateri organizate de Uniunea
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
dezbateri întitulată: În legătură cu problema tipicului în literatură. În discuție se implică și G. Călinescu. Acesta mai publicase 16, sporadic, câte un articol-două și-n anii precedenți, căznindu-se, prin citări copioase din autori sovietici, să-și mascheze inapetența ideologică. Efortul însușirii marxism-leninismului va fi apreciat și de data aceasta, dincolo de discuțiile stârnite de intervenția sa; căci comentarii au fost, pro și contra, dar, spre deosebire de cele din 194817, opiniile potrivnice sunt repede înăbușite, căci orientarea generală a anului era alta: nu înlăturarea
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
stă în fond tot obiectivismul burghez (...). Exagerând, îngroșând anumite trăsături în făurirea chipului Mamei Gorki a văzut mai adânc, mai în profunzime realitatea (...). Caragiale a urât lumea burghezo-moșierească, a fost adânc convins că în cadrul ei necinstea, fărădelegea, prostia, mișelia sunt însușiri prețuite, care garantează ridicarea pe scară socială. Spre a arăta cât mai clar aceasta a exagerat conștient trăsăturile unora dintre personajele sale. Pe Agamiță Dandanache, de pildă, l-a făcut cretin și zaharisit, adică mai incapabil decât Farfuridi (...). În literatura
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
socialismului nu-i poate ajuta lui Ștefan Andrei în creația sa, deoarece cronicarul formulează obiecții dogmatice care pot deruta pe scriitori (...). Ștefan Andrei are încă multe de învățat, scrisul său e abia în formare, dar autorul dă dovadă de reale însușiri, care pot fi dezvoltate numai prin muncă serioasă, prin studiu aprofundat”. Primul roman al hidrocentralei, Cumpăna luminilor de N. Jianu, a apărut inițial în serial în Viața românească, în 1951; atunci, critica literară a salutat evenimentul, dând și o serie
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
risipește uneori în episoade lăturalnice (...). Cauza acestor slăbiciuni artistice stă tot în necunoașterea adâncă a vieții, a problemelor pe care le ridică (...). Spre deosebire de alți scriitori, care au dobândit succese în această privință, autorul nu a înțeles pe deplin ce înseamnă însușirea creatoare a exemplului sovietic. În romanul lui N. Jianu găsim din păcate transpuneri mecanice ale unor situații din neuitatul roman al lui Leonid Leonov, Soti. Aceste asemănări sunt atât de vizibile încât autorul s-a simțit obligat să preîntâmpine impresia
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
persistente. Oameni irascibili și bănuitori, oameni ipocriți și interesați, oameni leneși, dispuși să viseze planuri inutile și irealizabile etc., au existat și vor mai exista (...). Există în teoria și practica scriitoricească a multora un fel de listă, tacit acceptată, cuprinzând însușirile ce se pot «atribui 0╗ fiecărei categorii sociale. Așa, de pildă, pentru a ne întoarce la o observație făcută mai înainte, un erou pozitiv care să se preocupe de câștigul obținut prin munca sa, sau să-și dorească o locuință
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
dorească o locuință confortabilă și frumoasă; o femeie cu vederi înaintate, atașată clasei muncitoare și care să fie preocupată de o îmbrăcăminte estetică frumoasă, elegantă - așa ceva ar însemna pentru unii scriitori o abatere de neconceput de la «lista» pomenită. Când atari însușiri apar în cărțile acestor scriitori la câte un personaj, putem fi siguri de la început că acesta va fi un dușman de clasă sau un element descompus. Atât de convinși sunt acești scriitori că atari trăsături sunt posibile numai la personaje
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
o egalizare absolută a tuturor oamenilor, prin transformarea lor într-o masă cenușie, prin nivelarea cerințelor la standardul cel mai jos, pe bază de asceză și renunțare la orice veleități personale spre mai bine, spre mai frumos (...). Scriitorii care distribuie însușirile pe clase sociale după acea listă tacit acceptată de care pomeneam mai sus, nu-și dau seama că prezența unei anumite însușiri nu constituie definitiva clasare a personajului într-o categorie sau alta, ci abia punctul de plecare al unei
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
bază de asceză și renunțare la orice veleități personale spre mai bine, spre mai frumos (...). Scriitorii care distribuie însușirile pe clase sociale după acea listă tacit acceptată de care pomeneam mai sus, nu-și dau seama că prezența unei anumite însușiri nu constituie definitiva clasare a personajului într-o categorie sau alta, ci abia punctul de plecare al unei caracterizări ce urmează a se face prin acumularea dalelor necesare (...). Cutezanța lui Cațavencu, de exemplu, este cutezanța șantagistului și a demagogului care
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
după fleacuri. Iată că un astfel de «fleac 0╗ cum ar fi cumpărarea unor bocanci constituie obiectul unor scene înduioșătoare în cursul cărora putem măsura mai bine ascensiunea socială a eroului și care-i dau putință scriitorului să reliefeze o însușire atât de valoroasă a scrisului său - și încă atât de rară în epica noastră nouă - cum este humorul. Îl îndrăgim pe Ilie Barbu și pentru calitățile care vădesc în el un conducător politic în formare, dar și pentru bunătatea sufletească
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
creația sa dacă nu se studiază totodată acele elemente realiste care existau deja de la început și care au continuat să existe în opera lui M. Preda, ducând o luptă pe viață și pe moarte cu elementele naturaliste. În Desfășurarea, datorită însușirii adânci de către scriitor a concepției despre lume a clasei muncitoare, aceste elemente au triumfat ridicându-se la o deosebită înălțime și strălucire (...). Peisajul literaturii din primăvara anului 1941 era încărcat cu plante veștede și hidoase (...). Era momentul când burghezia renunțase
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Taina este: Să iubești cu tărie, Pe dușmani în pulberi să-i prefaci etc. În mod simplist, stereotip, tratează I.C. Poiană problema dragostei în poezia La arie (Cultura poporului nr. 7). Un exemplu de denaturare a spiritului de partid, prin însușirea proletcultistă a unor lozinci, este piesa Mohora tractoristul de Gh. Martiniuc (Cultura poporului nr. 3). (...). Acelorași clișee este supusă și prelucrarea dramatică a nuvelei Desfășurarea de Marin Preda - prelucrarea purtând subtitlul În satul din vale. Liana Maxy deformează și caricaturizează
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
lui Blag Zenovie, o reușită poezie, plină de ură împotriva dușmanilor țărănimii muncitoare. Asemenea versuri se întâlnesc și în Drumul minerilor. Ciudat este că D. Micu a analizat aceste poezii, citând versuri de un patos unit cu mânia și indignarea, însușiri de care tot el se îndoia puțin înainte: N-am să uit nicicând, nicicând Focul ce le-a stat în gând, Ura ce le-a ars în ochi În acel August flămând. Scoarță neagră-nsângerată, Martor ai să fii odată
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
definindu-și din ce în ce mai bine fizionomia în cadrul criticii noastre. (...) Justețea orientării politico-ideologice a criticului, conștiința clară a scopului și necesității luptei pentru o nouă cultură și literatură și împotriva a tot ce tinde să împiedice realizarea acestui scop determină o altă însușire valoroasă a activității sale: combativitatea. Lucrările publicistice și de critică literară ale lui Traian Șelmaru prezintă atracție pentru cititor, îl conving și-l mobilizează din pricină că autorul nu se mărginește să formuleze și să susțină anumite teze juste ideologicește, ci ia
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
în munca lor nu de convingerea că au de îndeplinit o misiune precisă în cadrul luptei generale a poporului, ci de cine știe ce veleități de savant de cabinet ori de estet. (...) Patosul participării la lupta pentru o cultură nouă constitue o altă însușire fundamentală a scrisului lui Traian Șelmaru. El însuflețește fiecare rând al articolelor și studiilor sale, oglindindu-se nu numai în pasiunea argumentării, în căldura și dragostea cu care criticul relevă și susține fenomenele pozitive ale vieții noastre culturale, ori în
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
că în Uniunea Sovietică, construirea socialismului a avut drept rezultat în literatură nașterea și dezvoltarea realismului socialist. De aici am tras o primă concluzie, drumul parcurs de literatura oricărui popor care a înfăptuit trecerea revoluționară spre socialism, a fost drumul însușirii și dezvoltării metodei realismului socialist. Ca atare: avem dreptul să vorbim despre perioada 1944-1949 ca despre o perioadă de cotitură în literatura noastră, doar dacă momentul trecerii spre literatura realismului socialist poate fi plasat înlăuntrul ei. Aici am ajuns tocmai
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de utemiști și de țărani colectiviști și își închină zilele de odihnă reparării acestei fântâni în folosul gospodăriei colective. Cu multă îngâmfare și dispreț privește această acțiune un alt personaj al nuvelei, Sică, șeful ramurilor anexe, un tânăr cu oarecari însușiri, dar lăudăros, egoist și ambițios, care însă în fața frumuseții morale a lui Andrei ne apare meschin și josnic. În versiunea apărută în volum, autorul a încercat să îndrepte aceste lipsuri ale nuvelei manifestate în textul publicat în Scrisul Bănățean. Dar
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]