13,611 matches
-
englez. Ulterior, liberarea condiționată ca instituție a fost consacrată în legislația penală a celor mai multe țări, indiferent de sistemele de drept de care acestea aparțin. În România, liberarea condiționată a fost consacrată, pentru prima dată, prin Legea închisorilor din 1874 pentru condamnații minori, iar apoi, printr-o lege adoptată în 1921, a fost extinsă și în raport cu condamnații majori 5, dar cele două legi nu au fost niciodată aplicate. O reglementare completă și viabilă a acestei instituții a fost consacrată prin Legea penitenciarelor
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
indiferent de sistemele de drept de care acestea aparțin. În România, liberarea condiționată a fost consacrată, pentru prima dată, prin Legea închisorilor din 1874 pentru condamnații minori, iar apoi, printr-o lege adoptată în 1921, a fost extinsă și în raport cu condamnații majori 5, dar cele două legi nu au fost niciodată aplicate. O reglementare completă și viabilă a acestei instituții a fost consacrată prin Legea penitenciarelor din 1929. Liberarea condiționată a fost menținută și în Codul penal adoptat în 1936. În
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
fost menținută și în Codul penal adoptat în 1936. În 1950, instituția liberării condiționate a fost înlocuită cu liberarea înainte de termen. Liberarea înainte de termen, menținută până la intrarea în vigoare a Codului penal adoptat în 1968, permitea punerea în libertate a condamnatului înainte de executarea integrală a pedepsei, pe baza rezultatelor obținute de cel condamnat în muncă și în raport de conduita acestuia în penitenciar, în conformitate cu prevederile Legii nr.720/1950. Punerea în libertate a celui condamnat înainte de executarea integrală a pedepsei pronunțate
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
liberării condiționate a fost înlocuită cu liberarea înainte de termen. Liberarea înainte de termen, menținută până la intrarea în vigoare a Codului penal adoptat în 1968, permitea punerea în libertate a condamnatului înainte de executarea integrală a pedepsei, pe baza rezultatelor obținute de cel condamnat în muncă și în raport de conduita acestuia în penitenciar, în conformitate cu prevederile Legii nr.720/1950. Punerea în libertate a celui condamnat înainte de executarea integrală a pedepsei pronunțate nu era condiționată de comportamentul dovedit după liberare, deoarece în momentul în
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
1968, permitea punerea în libertate a condamnatului înainte de executarea integrală a pedepsei, pe baza rezultatelor obținute de cel condamnat în muncă și în raport de conduita acestuia în penitenciar, în conformitate cu prevederile Legii nr.720/1950. Punerea în libertate a celui condamnat înainte de executarea integrală a pedepsei pronunțate nu era condiționată de comportamentul dovedit după liberare, deoarece în momentul în care intervenea, pedeapsa era considerată executată. Liberarea condiționată a fost reintrodusă în Codul penal adoptat în 1968. Cu modificările ce i-au
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
în Codul de procedură penală. Codul penal francez cuprinde în art.132 -23, art.221-3 și art.221-4 dispoziții referitoare la așa-numita perioadă de siguranță (la période de sûreté). Reglementarea privitoare la perioada de siguranță, pe durata căreia un condamnat nu poate fi eliberat din penitenciar, a fost introdusă în dreptul penal francez printr-o lege din 1978. Adoptarea acestei legi este expresia unei reacții împotriva vechilor reglementări în materie, care îngăduiau judecătorului să pună în libertate pe autorii unor infracțiuni
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
soluții au fost adoptate, spre exemplu, în Olanda și S.U.A. În sistemul penal olandez după 1986, liberarea condiționată intervine, de principiu, automat după executarea unei fracțiuni din pedeapsă, fără a se face vreo evaluare asupra comportamentului deținutului în penitenciar. Liberarea condamnatului poate fi refuzată numai în cazuri excepționale (în caz de tulburări psihice de comportament sau în cazul unei conduite extrem de rea pe durata executării pedepsei). După ieșirea din penitenciar, condamnatului nu i se impune nici o condiție de conduită, iar săvârșirea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
se face vreo evaluare asupra comportamentului deținutului în penitenciar. Liberarea condamnatului poate fi refuzată numai în cazuri excepționale (în caz de tulburări psihice de comportament sau în cazul unei conduite extrem de rea pe durata executării pedepsei). După ieșirea din penitenciar, condamnatului nu i se impune nici o condiție de conduită, iar săvârșirea unei noi infracțiuni nu are ca efect revocarea liberării. Un sistem asemănător a fost introdus în Statele Unite ale Americii după 1975, printr-o reglementare adoptată de Guvernul federal, care a
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
7 (discretionary parole release) . Sistemul liberării automate a produs efecte pe termen scurt, în sensul că a dus la scăderea populației penitenciare, dar pe termen lung nu a avut efectele dorite nici asupra prevenirii infracțiunilor și nici asupra resocializării celor condamnați. Este motivul pentru care în Canada, deși Comisia de determinare a pedepselor a sugerat în 1988, abrogarea liberării condiționate și introducerea liberării automate, s-a păstrat, totuși, instituția liberării condiționate neacceptându-se propunerile comisiei. În sistemul penal englez și în
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
abrogarea liberării condiționate și introducerea liberării automate, s-a păstrat, totuși, instituția liberării condiționate neacceptându-se propunerile comisiei. În sistemul penal englez și în genere al țărilor din sistemul common law, este, de asemenea, consacrată instituția liberării anticipate a celui condamnat, liberare care poate fi automată sau discreționară, în raport de durata pedepsei aplicate de către instanța de judecată (tariff period). În acest sistem, în cazul unor pedepse de scurtă durată (mai mici de 20 luni), condamnatul este eliberat automat după ce a
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
instituția liberării anticipate a celui condamnat, liberare care poate fi automată sau discreționară, în raport de durata pedepsei aplicate de către instanța de judecată (tariff period). În acest sistem, în cazul unor pedepse de scurtă durată (mai mici de 20 luni), condamnatul este eliberat automat după ce a executat jumătate din pedeapsă fără ca pe perioada liberării să fie supus vreunei supravegheri sau să aibă alte obligații speciale. Dacă durata pedepsei este mai mare (între 20 luni și 4 ani), condamnatul este eliberat automat
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de 20 luni), condamnatul este eliberat automat după ce a executat jumătate din pedeapsă fără ca pe perioada liberării să fie supus vreunei supravegheri sau să aibă alte obligații speciale. Dacă durata pedepsei este mai mare (între 20 luni și 4 ani), condamnatul este eliberat automat, după ce execută jumătate din pedeapsă, dar este supravegheat de un agent de probațiune în prima parte a duratei liberării. În ipoteza în care durata pedepsei este mai mare de 4 ani, liberarea poate fi acordată după executare
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
parte a duratei liberării. În ipoteza în care durata pedepsei este mai mare de 4 ani, liberarea poate fi acordată după executare a 1/2 din pedeapsă (discreționară) și este automată în momentul executării a 2/3 din pedeapsă, iar condamnatul va fi supravegheat de agentul de probațiune trei pătrimi din durata perioadei cuprinse între momentul liberării și momentul expirării duratei pedepsei. Există diferențe semnificative între diferite sisteme de drept și în privința procedurii de acordare, precum și a autorităților competente să decidă
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
liberarea condiționată în numeroase țări sunt prevăzute și alte reglementări al căror efect este reducerea pedepsei. În acest sens, spre exemplu în Franța, în temeiul art.721, C.proc.pen., judecătorul însărcinat cu aplicarea pedepsei poate dispune reducerea pedepsei celui condamnat care în timpul executării dovedește o bună conduită, fără a fi necesară în acest caz o evaluare a prognosticului de resocializare. Durata reducerii pedepsei este de cel mult 3 luni dintr-un an de pedeapsă privativă de libertate. Această soluție legislativă
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
o delegare a dreptului de grațiere care, de principiu, aparține șefului statului (J.J. Robert). Posibilitatea scurtării perioadei de detenție este consacrată și în dreptul penal englez (remission). Remisiunea pedepsei în dreptul penal englez este acordată de o autoritate administrativă (visiting committee) pentru condamnații din penitenciarele generale sau de o autoritate compusă în principal din magistrați (Board of visitors) pentru condamnații care își execută pedeapsa în penitenciare speciale. Remisiunea poate merge până la o treime din durata pedepsei pronunțată de instanța de judecată. Reducerea pedepsei
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de detenție este consacrată și în dreptul penal englez (remission). Remisiunea pedepsei în dreptul penal englez este acordată de o autoritate administrativă (visiting committee) pentru condamnații din penitenciarele generale sau de o autoritate compusă în principal din magistrați (Board of visitors) pentru condamnații care își execută pedeapsa în penitenciare speciale. Remisiunea poate merge până la o treime din durata pedepsei pronunțată de instanța de judecată. Reducerea pedepsei, ca mod de individualizare a executării pedepsei este consacrată explicit sau implicit și în legea penală română
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
treime din durata pedepsei pronunțată de instanța de judecată. Reducerea pedepsei, ca mod de individualizare a executării pedepsei este consacrată explicit sau implicit și în legea penală română. Astfel, în Codul penal român, reducerea pedepsei este prevăzută explicit în raport cu acei condamnați care execută pedeapsa într-o închisoare militară 9. În acest sens, în art.62, alin.2 din Codul penal în vigoare, ca și în art.74, alin.2 din noul Cod penal, se prevede că, dacă militarul condamnat a executat
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
în raport cu acei condamnați care execută pedeapsa într-o închisoare militară 9. În acest sens, în art.62, alin.2 din Codul penal în vigoare, ca și în art.74, alin.2 din noul Cod penal, se prevede că, dacă militarul condamnat a executat jumătate din durata pedepsei și a dat dovezi temeinice de îndreptare, partea din durata pedepsei ce a rămas de executat se reduce cu o treime. Reducerea poate fi mai mare putând cuprinde chiar tot restul pedepsei dacă militarul
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
a executat jumătate din durata pedepsei și a dat dovezi temeinice de îndreptare, partea din durata pedepsei ce a rămas de executat se reduce cu o treime. Reducerea poate fi mai mare putând cuprinde chiar tot restul pedepsei dacă militarul condamnat s-a evidențiat în mod deosebit în timpul executării pedepsei. Reducerea implicită a duratei pedepsei este posibilă și în baza dispozițiilor cuprinse în legea executării pedepsei cu privire la munca prestată de condamnați pe timpul executării pedepsei. Aceste dispoziții stabilesc și mecanismul după care
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
mai mare putând cuprinde chiar tot restul pedepsei dacă militarul condamnat s-a evidențiat în mod deosebit în timpul executării pedepsei. Reducerea implicită a duratei pedepsei este posibilă și în baza dispozițiilor cuprinse în legea executării pedepsei cu privire la munca prestată de condamnați pe timpul executării pedepsei. Aceste dispoziții stabilesc și mecanismul după care se produce scrutarea duratei pedepsei, ca efect al muncii prestate. Soluția reducerii pedepsei cu închisoarea, ca efect al muncii prestate de condamnat, este consacrată și de Codul penal spaniol. În
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
în legea executării pedepsei cu privire la munca prestată de condamnați pe timpul executării pedepsei. Aceste dispoziții stabilesc și mecanismul după care se produce scrutarea duratei pedepsei, ca efect al muncii prestate. Soluția reducerii pedepsei cu închisoarea, ca efect al muncii prestate de condamnat, este consacrată și de Codul penal spaniol. În alte sisteme de drept decât cele occidentale, pot fi întâlnite mecanisme de reducere a pedepsei total diferite. Spre exemplu, în Arabia Saudită, potrivit unui decret regal din 1986, pedeapsa poate fi redusă la
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
și de Codul penal spaniol. În alte sisteme de drept decât cele occidentale, pot fi întâlnite mecanisme de reducere a pedepsei total diferite. Spre exemplu, în Arabia Saudită, potrivit unui decret regal din 1986, pedeapsa poate fi redusă la jumătate pentru condamnații care în timpul executării pedepsei își însușesc preceptele Coranului. În acest scop, deținutul va recita periodic un număr de versete în fața unor institutori ai penitenciarului până la epuizarea cărții (Pradel). În cele mai multe legislații contemporane, ca și în legislația penală română, pedeapsa efectiv
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
recita periodic un număr de versete în fața unor institutori ai penitenciarului până la epuizarea cărții (Pradel). În cele mai multe legislații contemporane, ca și în legislația penală română, pedeapsa efectiv executată se reduce și ca efect al unor ieșiri din penitenciar (învoiri). Ieșirea condamnaților din penitenciar poate avea motivații diferite. Unele ieșiri din penitenciar sunt fundamentate pe considerente strict umanitare (pentru tratamentul medical ori pentru deces în familie), în timp ce alte învoiri pot fi acordate condamnaților pe considerente de ordin social educativ (ex.învoirile pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
ca efect al unor ieșiri din penitenciar (învoiri). Ieșirea condamnaților din penitenciar poate avea motivații diferite. Unele ieșiri din penitenciar sunt fundamentate pe considerente strict umanitare (pentru tratamentul medical ori pentru deces în familie), în timp ce alte învoiri pot fi acordate condamnaților pe considerente de ordin social educativ (ex.învoirile pentru completarea studiilor sau alte stagii de formare profesională ori ca recompensă pentru unele realizări ale deținuților în penitenciare). 3. Cadrul general al condițiilor și criteriilor avute în vedere la acordarea liberării
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
decide cu temei, admiterea sau respingerea acesteia. Fixarea 10 prin lege a unor condiții și a unor criterii precise pentru acordarea liberării condiționare și respectarea acestora este importantă, din cel puțin două puncte de vedere: din punctul de vedere al condamnatului, fixarea unor condiții privind liberarea sa înainte de executarea integrală a pedepsei, precum și a unor criterii pe care instanța de judecată le are în vedere atunci când decide și își fundamentează decizia sa, este de natură a-i prefigura acestuia conduita pe
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]