13,997 matches
-
Cristina Mihaela și Silvia. Silvia este câștigătoarea primului sezon al show-ului „“ și a marelui premiu în valoare de 100.000 de lei și o carieră în televiziune. Primul sezon a fost prezentat de Ilinca Vandici. Juriul este format din criticul de modă Iulia Albu, Raluca Bădulescu, fashion editorul la „Elle România” Maurice Munteanu și creatorul de modă Răzvan Ciobanu. A debutat pe 23 ianuarie 2017. Silvia, câștigătoarea primului sezon, va sta în culise pentru a le consilia pe concurente. Înainte de
Bravo, ai stil! () [Corola-website/Science/337004_a_338333]
-
la construirea hidrocentralei de la Bicaz), "Iubire învrăjbită", "Emilia" ș.a. Piesa "Salba reginei" i-a atras autorului o acuzație de antisemitism, formulată de poeta Nina Cassian într-un articol publicat la 28 septembrie 1947 în revista "Rampa". În pofida acestei opinii virulente, criticul Alexandru Piru a evidențiat, într-un articol publicat la 15 septembrie 1947 în ziarul "Națiunea", existența unor calitățile estetice incontestabile. Ion Luca a obținut în cursul carierei sale literare premii de prestigiu precum premiul Societății Scriitorilor Români în valoare de
Ion Luca () [Corola-website/Science/337005_a_338334]
-
din Germania ce descrie trăiri sufletești aflate la limita între realitate și halucinație. Scrierile sale au fost inspirate din viața oamenilor de pe pământurile bucovinene, având, potrivit publicistului Emil Satco, un stil fermecător asemănător cu cel al istorisirilor lui Mihail Sadoveanu. Criticul literar Adrian Dinu Rachieru îl considera un „impecabil tehnician” care „cântă albastrele guri de rai, fânul înrourat și Țara de suflet” și „a cioplit cuvintele pentru a le potrivi cu doina”. Romanul "Satul cu oameni frumoși" (1975) evocă satul Sadova
Dragoș Vicol () [Corola-website/Science/337020_a_338349]
-
uneori chiar sinistră, cu lașitatea și obtuzitatea societății. Romanele "Procesul manechinelor" (1974) și "Plus sau minus infinitul" (1978) conțin o literatură polițistă teatrală ce combină investigația proprie genului cu analiza psihologică, conturând un „joc al ipotezelor” și trecând dincolo de aparențe. Criticul Florin Faifer constata că romanele sus-menționate conțin clișeele specifice genului, manevrate însă cu o luciditate ironică, iar pasajele descriptive sunt impregnate de un lirism calofil. A publicat mai multe volume de critică teatrală ("Martor al Thaliei", 1979; "Din fotoliul 13
Ștefan Oprea (critic de teatru și film) () [Corola-website/Science/337031_a_338360]
-
o primă monografie dedicată lui Constantin Virgil Gheorghiu în care sunt analizate ecourile internaționale ale romanului " Ora 25" („o carte existențialistă și, în bună măsură, absurdă (poate mai mult în linia absurdului mitic al lui Ion Creangă)”, după cum o consideră criticul) și locul acestuia în literatura contemporană. Volumele "Eseuri" (1982), "Personalități culturale românești din străinătate" (1999), "Fețele rostirii" (2002) și "Eseuri" (2007) conțin eseuri și comentarii mai vechi sau mai noi pe teme culturale, în care sunt evidențiate particularitățile poeziei românești
Fănuș Băileșteanu () [Corola-website/Science/337029_a_338358]
-
1953. După absolvirea facultății a lucrat în domeniul editorial, ocupând diferite funcții redacționale la Editura pentru Literatură, apoi redactor-șef la Editura Eminescu (1970-1974), lector la Centrala Editurilor și, în ultimii ani de viață, redactor-șef al Editurii Cartea Românească. Criticul literar a fost distins în anul 1990 cu Premiul Herder. Legătura sa cu poezia datează din anii liceului. A făcut parte, ca elev, din cenaclul literar din Craiova, condus de Elena Farago (1945-1947), debutând cu versuri în 1947 în "Revista
Liviu Călin () [Corola-website/Science/337037_a_338366]
-
în același timp lipsită de originalitate prin imitarea unor modele literare cu care autorul luase contact în anii tinereții. Unii critici au evidențiat un ermetism de tip barbian, în timp ce alții, printre care Emil Manu, „nostalgia epigonică a unui suprarealism pierdut”. Criticul literar Gheorghe Grigurcu îl considera pe Liviu Călin drept „un genuin pudic, ce-și complică sensibilitatea prin estetizare, acoperindu-și obrazul cu măștile de hârtie japoneză ale metaforei. Ipostazele confesiunii sunt reprimate prin intermediul unei scriituri care o conține însă în
Liviu Călin () [Corola-website/Science/337037_a_338366]
-
sunt mai puțin interesați de detaliile despre cine este implicat. În concordanță cu această observație, teoria lui Gilligan a dezvoltării morale nu se concentrează pe valoarea dreptății. Ea a dezvoltat o teorie alternativă de raționament moral bazat pe etica grijii. Criticii acesteia însă, cum ar fi , susține că cercetarea lui Gilligan este nefondată, și că nu există dovezi care să-i susțină concluzia. Stadiile lui Kohlberg nu sunt neutre din punct de vedere cultural, cum s-a demonstrat, prin aplicarea lor
Modelul stadial de dezvoltare morală al lui Lawrence Kohlberg () [Corola-website/Science/337468_a_338797]
-
prezis elegant multe din fenomenele spectrale pe care modelul lui Bohr nu a reușit să le explice. Deși acest concept era convenabil din punct de vedere matematic, el era dificil de vizualizat, și s-a confruntat cu opoziție. Unul dintre criticii săi, Max Born, a propus, în schimb, că funcția de undă a lui Schrödinger nu descrie electronul, ci mai degrabă toate stările sale posibile și, astfel, ar putea fi folosită pentru a calcula probabilitatea de a găsi un electron de la
Teoria atomică () [Corola-website/Science/337522_a_338851]
-
mai întâi fete să se îndrăgostească de ei, pentru a le plasa unor rețele de prostituție. Tânăr și necomunicativ, el locuiește într-o cocioabă la marginea unui drum, lângă un restaurant-bar, al doamnei Savu („un substitut de mamă”, cum notează criticul Andrei Gorzo). Are un bunic paralizat (jucat de Ion Besoiu), pe care îl vizitează ocazional și a cărui îngrijire reiese că o plătește. Luca o cunoaște pe Veli, fiica frumoasă a unui păstor de oi, Toader. Când merge prima dată
Loverboy () [Corola-website/Science/328470_a_329799]
-
Luca se duce la un han, unde își primește onorariul de la Zvori. Deși Veli este într-o cameră, fiind „pregătită” pentru străinătate, Luca merge până la ușă însă nu mai intră. Reacția criticii de specialitate a fost amestecată, mai degrabă pozitivă. Criticul Andrei Gorzo scrie că „în calitate de dialoghist, "(Mitulescu, n.m.)" are o predilecție pentru poezia taciturnității”, personajele principale nefiind foarte articulate. Scenariul livrează, după Gorzo, „materie primă pentru o melodramă, dar, în locul unei evoluții/escaladări clasice a conflictului dintre tineresc/curat și
Loverboy () [Corola-website/Science/328470_a_329799]
-
avut loc în mai 1999 la Festivalul de Film de la Cannes. Premiera TV în SUA a avut loc la 17 decembrie 1999. Motto-ul filmului a fost "„Who knows the truth? Who can be trusted? Who can stop the countdown?”" Criticul Tudor Caranfil a dat filmului trei stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Un desant al organizației de eliberare a Serbiei ia cu asalt Ambasada bucureșteană a USA și, ca ostatici, pe supraviețuitorii din incinta ei. Washingtonul e cu
Dușmanul dușmanului meu () [Corola-website/Science/328472_a_329801]
-
Popescu, doctor în cinematografie și profesor asociat la UNATC, considera "Vară sentimentală" drept un film cu caracter politic și propagandistic al epocii comuniste. Categorisind filmele lui Francisc Munteanu drept axate pe subiecte realiste desuete și pline de „schematism și artificialitate” , criticul Călin Căliman scria în "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" că filmul "Vară sentimentală" „preia un conflict «tipic» anilor '80, acela dintre bine și foarte bine, încercând să trateze cu zâmbetul pe buze un subiect (...) cu multe «locuri comune»”. El concluzionează metaforic
Vară sentimentală () [Corola-website/Science/328465_a_329794]
-
că filmul "Vară sentimentală" „preia un conflict «tipic» anilor '80, acela dintre bine și foarte bine, încercând să trateze cu zâmbetul pe buze un subiect (...) cu multe «locuri comune»”. El concluzionează metaforic însă că „moara macină din nou în gol”. Criticul Tudor Caranfil nu a dat filmului nicio stea și a făcut următorul comentariu: "„Un tânăr și chipeș inginer își ia în primire postul de agronom la CAP „Viitorul”, plătind o amendă paznicului pentru că a rupt un știulete din lanul de
Vară sentimentală () [Corola-website/Science/328465_a_329794]
-
Ofițerul de miliție a considerat că scenariul a fost bine documentat, mecanismul afacerii fiind descris corect în ciuda prezenței unor exagerări de natură artistică. El a afirmat că lui Ștefănescu nu i s-a spus niciodată „Bachus”, ci doar nea Gică. Criticul Călin Căliman considera că scrierea scenariului a reprezentat pentru Titus Popovici "„un act temerar, de curaj civic, mai ales pentru că ziaristul, pus pe descoperiri, dă de urma unor abuzuri și infracțiuni incredibile (demne nu numai de un deceniu incredibil, dar
Secretul lui Bachus () [Corola-website/Science/328486_a_329815]
-
bun început că vor fi prinși de «organele noastre». [...] Popovici-Saizescu dovedesc că au învățat bine lecțiile lui Lunacearski și Goebbels privitoare la entertainment ca vechicul al manipulării.”". Analizând acest film, Cristian Tudor Popescu a constatat prezența mai multor aspecte propagandiste: Criticul Tudor Caranfil a dat filmului o stea din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Un ziarist combativ descoperă nereguli grave într-un IAS. Continuând cercetarea, dă de urma unor abuzuri și infracțiuni cu prăzi fabuloase. Pornind de la un scenariu de
Secretul lui Bachus () [Corola-website/Science/328486_a_329815]
-
numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Categorisind filmele lui Francisc Munteanu drept axate pe subiecte realiste desuete și pline de „schematism și artificialitate” , criticul Călin Căliman scria în "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" că respectivul regizor „se regăsește cel mai bine pe sine în ultimul film, «Duminică în familie»”. Criticul își argumentează astfel afirmația precedentă: „În narațiunea cinematografică sunt recognoscibili, deopotrivă, scriitorul cu vocație comică
Duminică în familie () [Corola-website/Science/328520_a_329849]
-
lui Francisc Munteanu drept axate pe subiecte realiste desuete și pline de „schematism și artificialitate” , criticul Călin Căliman scria în "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" că respectivul regizor „se regăsește cel mai bine pe sine în ultimul film, «Duminică în familie»”. Criticul își argumentează astfel afirmația precedentă: „În narațiunea cinematografică sunt recognoscibili, deopotrivă, scriitorul cu vocație comică, scriitorul de robustă formație realistă și tanărul scenarist-regizor cu «scopuri» și «mijloace» idilico-melodramatice. Paradoxal poate, acest amestec de tonuri i-a convenit regizorului-scriitor Francisc Munteanu
Duminică în familie () [Corola-website/Science/328520_a_329849]
-
lumină..., lumea e frumoasă, ca o zi senină»...”. El concluzionează că prin realizarea a patru filme în patru-cinci ani - cu trei operatori diferiți, regizorul Francisc Munteanu „exemplifică elocvent (la nivel individual) «bătălia» dură dintre cantitate și calitate în anii '80” Criticul Tudor Caranfil nu a dat filmului nicio stea și a făcut următorul comentariu: "„Un cercetător științific se amorezează de o tânără arhitectă, care după decesul părinților ei, are în îngrijire patru frați mai mici. Îndrăgostitul își face drum către aleasa
Duminică în familie () [Corola-website/Science/328520_a_329849]
-
Girard d'Ouville"). Mai târziu, ea a spus că folosirea unui pseudonim a fost un mod de a se distanța de tatăl și de soțul ei, mai celebri, dar nu a fost o încercare serioasă de a-și ascunde sexul: criticii și comentatorii contemporani se refereau mereu la "Madame" Gérard d'Houville. Creația ei literară a apărut în special în "Revue des deux Mondes" începând din 1894 și a fost foarte admirată, iar unii critici au comparat-o favorabil cu Mallarmé
Marie de Régnier () [Corola-website/Science/336513_a_337842]
-
Parteneriatul transatlantic de comerț și investiții (în , prescurtat TTIP) este o propunere a unui acord de liber schimb între Uniunea Europeană (UE) și Statele Unite ale Americii (SUA). Susținătorii afirmă că acordul ar duce la o creștere economică multilaterală, în timp ce criticii spun că ar crește puterea corporativă și ar face să fie mai dificil pentru guverne de a reglementa piețele de utilitate publică. Guvernul american consideră acest acord fiind unul important pentru parteneriatul trans-pacific. După ce o propunere de acord a fost
Acordul de liber schimb între Uniunea Europeană și Statele Unite () [Corola-website/Science/333537_a_334866]
-
hotărât să păstreze în mare parte grafia originală, care reflectă graiul bucovinean. Pe lângă regionalismele de această sorginte, o clasă aparte de cuvinte care dau unicitatea lexicului cărții sunt cuvintele rusești. Marea intelectuală, critică literară și luptătoare anticomunistă Monica Lovinescu spunea: Criticul Dan C. Mihăilescu a alcătuit antologia "De la coroana regală la cercul polar", punând în oglindă două poluri ale feminității române, titlul făcând referință la experiența deportării Aniței Nandriș în Siberia. Astfel, unei lumi reprezentate de personaje precum „Regina Maria, principesa
Anița Nandriș () [Corola-website/Science/330012_a_331341]
-
un pachet cu ambele jocuri pe un disc Blu-ray. "Beyond: Two Souls" a primit recenzii mixte spre pozitive. Site-urile care fac media notelor date de diferiți critici, GameRankings și Metacritic, dau o medie de 72.04%, respectiv 70/ 100. Criticii au apreciat interpretarea personajului Jodie Holmes de către Ellen Page, respectiv cea a lui Nathan Dawkins de către William Dafoe, rolurile jucate de ceilalți actori, precum și atenția la detalii în animațiile și grafica jocului. Au mai fost apreciate și tehnicile elaborate de
Beyond: Two Souls () [Corola-website/Science/331175_a_332504]
-
iar Evan Narcisse de la Kotaku a numit coloana sonoră, "un succes surprinzător." Jen Bosier de la VideoGameWriters a zis că muzica lui "Assassin's Creed III Liberation" a fost: "fără îndoială, cea mai bună coloană sonoră de până acum a seriei." Criticul muzical Randall Larson de la BuySoundtrax.com a spus că: "Este o coloană sonoră bună, pe care până și cei care nu se joacă ar trebui să o aprecieze, datorită faptului că este dinamică și captivantă." Criticul Lucas Smith de la Piki
Assassin's Creed III: Liberation () [Corola-website/Science/331192_a_332521]
-
până acum a seriei." Criticul muzical Randall Larson de la BuySoundtrax.com a spus că: "Este o coloană sonoră bună, pe care până și cei care nu se joacă ar trebui să o aprecieze, datorită faptului că este dinamică și captivantă." Criticul Lucas Smith de la Piki Geek a spus că: "coloană sonoră va deveni una dintre cele mai bune a acestui an." Primele recenzii ale lui "Assassin's Creed III: Liberation" au fost mixte. Metacritic i-a acordat jocului 70/ 100, indicând
Assassin's Creed III: Liberation () [Corola-website/Science/331192_a_332521]