14,718 matches
-
râu scria în cronica sa și Miron Costin : a reprezentat un interes deosebit pentru militarii ruși, care, după 1812, au cercetat valea lui, trecând-o și pe hărțile topografice ale statului-major al armatei ruse. Iată ce scria Zamfir Arbore în „Dicționarul geografic al Basarbiei” comentând acele hărți : Cât despre hidronimul Răut, doctorul abilitat în filologie, specialist în toponimie și hidronimie, Ion Dron specifică: Bazinul râului ocupă o parte considerabilă a Podișului Nistrului și a Podișului Moldovei Centrale. Are forma de pară
Râul Răut () [Corola-website/Science/308573_a_309902]
-
de Dan Caragea, eseuri de Andrei Pleșu, Simion-Doru Cristea, Dan Caragea, José Preto, traduceri din Mircea Eliade, Dumitru Stăniloae, Nicolae Steinhardt, articole legate de marii oameni de cultură români. Pentru contribuția sa la dezvoltarea relațiilor culturale luso-române este menționat în "Dicționarul Tematic al Lusofoniei" (Texto Editores, Lisboa, 2005, pagina 848) într-un studiu semnat de Simion Doru Cristea.
Diaspora Română și Moldavă () [Corola-website/Science/308611_a_309940]
-
Occident. Pentru evaluarea cererii și a ofertei de carte, asociațiile naționale de editori în colaborare cu institutele specializate alcătuiesc anual statistici cu privire la producția și vânzarea de carte. În România, AER realizează aceste statistici începând cu 2001, pentru principalele domenii editoriale (dicționare și enciclopedii, literatură, științe umaniste, științe socio-umane, științe aplicate, medicină, drept, economie și afaceri, limbi străine, carte pentru copii, ghiduri turistice, hobby și cărți practice, albume de artă etc.). Statisticile sunt esențiale pentru activitatea editurilor, fiind utile în procesul de
Editură () [Corola-website/Science/308631_a_309960]
-
în cinci secvențe: Prolog, Actele, I-III, Epilog, din două lucrări dramatice independente - "Decebal" și "Pacea pământului vine s-o ceară" - și 24 texte aferente/replici răzlețe, extrase din ediția-matrice "Opere". VIII. "Teatrul original și tradus. Traducerile de proză literară. Dicționarul de rime". Editura Academiei Române. 1988, p.35-68, 1087-1091. Ediția e un corpus de performanțe în eminescologie: "sumar inițiatic și selectiv, prin adiționare" (edițiile T. Maiorescu: I, 1884; III, 1888; IV, 1889; V, 1890; VI, 1892), text canonizat ca o restitutio
Mircea Coloșenco () [Corola-website/Science/308729_a_310058]
-
în traducerea lui Wulfila/Ulfilas, datând din anii 350-352, păstrat în copii târzii (sec.V-VI). Studiul lingvistic este de pionerat, lansând o provocare: textul traducerii ulfiliene constituie dovada încheierii procesului de etnogeneză a limbii și a neamului român, iar dicționarul, proba acestui controversat proces. Textele sunt extrase din Arhivele Naționale și din Colecția Muzeului hasdean de la Câmpina. Urmau să facă parte din două cărți în pregătire: Ita sensum și Virtus rediviva, care trebuiau să continue pe Sic cogito (București, 1892
Mircea Coloșenco () [Corola-website/Science/308729_a_310058]
-
YuYu Hakusho (Raportul strigoiului)”. A explicat că ar fi putut folosit „Den (Legendă)” sau „Monogatari (Poveste)”, dar „Hakusho (Raport)” a fost primul lucru care i-a trecut prin minte. La scurt timp după, a creat numele personajelor principale, răsfoind un dicționar și extrăgând personaje kanji care îi păreau interesante. „Yusuke Urameshi” este un calambur, „Kazuma Kuwabara” este o combinație între numele a doi jucători de baseball, iar „Hiei” și „Kurama” sunt „doar niște nume care i-au trecut [lui Togashi] prin
YuYu Hakusho () [Corola-website/Science/308034_a_309363]
-
fost și collborator al Centrului Internațional pentru Dialectologie din Louvain (Belgia). A participat la mai mult de douăzeci de congrese internaționale din domeniul lingvisticii, dialectologiei și folclorului, respective la reuniuni consecrate lingvisticii romanice, filologiei, etnologiei și istoriei. A alcătuit două dicționare și anume: "Dicționarul sârb-român" (XIV+645 p.), 1952, Editura "Frăție și unitate”, Vârșeț și "Dicționarul român-sârb"” (XXVIII +356 p.), 1969, Panciova - București, dicționar tipărit în coeditare la Editură ["Libertatea”] din Panciova și Editură Științifică din București. Din domeniul literaturii, amintim
Radu Flora () [Corola-website/Science/308236_a_309565]
-
al Centrului Internațional pentru Dialectologie din Louvain (Belgia). A participat la mai mult de douăzeci de congrese internaționale din domeniul lingvisticii, dialectologiei și folclorului, respective la reuniuni consecrate lingvisticii romanice, filologiei, etnologiei și istoriei. A alcătuit două dicționare și anume: "Dicționarul sârb-român" (XIV+645 p.), 1952, Editura "Frăție și unitate”, Vârșeț și "Dicționarul român-sârb"” (XXVIII +356 p.), 1969, Panciova - București, dicționar tipărit în coeditare la Editură ["Libertatea”] din Panciova și Editură Științifică din București. Din domeniul literaturii, amintim două cărți importante
Radu Flora () [Corola-website/Science/308236_a_309565]
-
mult de douăzeci de congrese internaționale din domeniul lingvisticii, dialectologiei și folclorului, respective la reuniuni consecrate lingvisticii romanice, filologiei, etnologiei și istoriei. A alcătuit două dicționare și anume: "Dicționarul sârb-român" (XIV+645 p.), 1952, Editura "Frăție și unitate”, Vârșeț și "Dicționarul român-sârb"” (XXVIII +356 p.), 1969, Panciova - București, dicționar tipărit în coeditare la Editură ["Libertatea”] din Panciova și Editură Științifică din București. Din domeniul literaturii, amintim două cărți importante ale marelui savant și om de cultură: "Istoria literaturii române. De la origini
Radu Flora () [Corola-website/Science/308236_a_309565]
-
lingvisticii, dialectologiei și folclorului, respective la reuniuni consecrate lingvisticii romanice, filologiei, etnologiei și istoriei. A alcătuit două dicționare și anume: "Dicționarul sârb-român" (XIV+645 p.), 1952, Editura "Frăție și unitate”, Vârșeț și "Dicționarul român-sârb"” (XXVIII +356 p.), 1969, Panciova - București, dicționar tipărit în coeditare la Editură ["Libertatea”] din Panciova și Editură Științifică din București. Din domeniul literaturii, amintim două cărți importante ale marelui savant și om de cultură: "Istoria literaturii române. De la origini până la Unirea Principatelor", vol. I, Vârșeț, Editura ",Libertatea
Radu Flora () [Corola-website/Science/308236_a_309565]
-
multiplelor conferințe științifice în domeniul respectiv, precum a elaborat singur sau în colaborare a peste 100 de brevete de invenții. A fost în colegiul de redacție la multe publicații enciclopedice, printre care: "Enciclopedia Sovietică Moldovenească" - în 6 volume (Chișinău, 1976); "Dicționar Enciclopedic Moldovenesc" (Chișinău,1989); "Literatura și Arta Moldovei: Enciclopedie" în 2 volume (Chișinău, 1985); "Dicționar Politehnic Rus-Moldovenesc (Român)" (Chișinău, 1983), al "Buletinului Academiei de Științe a Moldovei (seria Fizică și Tehnică)" și a revistei internaționale "Solar Energy Materials and Solar
Sergiu Rădăuțanu () [Corola-website/Science/307524_a_308853]
-
100 de brevete de invenții. A fost în colegiul de redacție la multe publicații enciclopedice, printre care: "Enciclopedia Sovietică Moldovenească" - în 6 volume (Chișinău, 1976); "Dicționar Enciclopedic Moldovenesc" (Chișinău,1989); "Literatura și Arta Moldovei: Enciclopedie" în 2 volume (Chișinău, 1985); "Dicționar Politehnic Rus-Moldovenesc (Român)" (Chișinău, 1983), al "Buletinului Academiei de Științe a Moldovei (seria Fizică și Tehnică)" și a revistei internaționale "Solar Energy Materials and Solar Cells".
Sergiu Rădăuțanu () [Corola-website/Science/307524_a_308853]
-
Naționale pare a fi gratuită. În afară de numeroasele sale lucrări de specialități diverse, Arbore rămâne însemnat pentru sociologie prin două lucrări de caracter „monografic”; una, premiată de Academia Română, are ca temă „Basarabia în secolul al XlX-lea” (1899), alta este un „Dicționar geografic al Basarabiei” apărut în colecția „Dicționarele geografice ale provinciilor romîne în afară de Regat”. În localitatea Dolna, la 55 km vest de Chișinău, se găsește Conacul „”, vizitat adeseori de Aleksandr Pușkin, aflat în exil în Basarabia, între anii 1820-1823. Aici, el
Zamfir Ralli-Arbore () [Corola-website/Science/307703_a_309032]
-
sale lucrări de specialități diverse, Arbore rămâne însemnat pentru sociologie prin două lucrări de caracter „monografic”; una, premiată de Academia Română, are ca temă „Basarabia în secolul al XlX-lea” (1899), alta este un „Dicționar geografic al Basarabiei” apărut în colecția „Dicționarele geografice ale provinciilor romîne în afară de Regat”. În localitatea Dolna, la 55 km vest de Chișinău, se găsește Conacul „”, vizitat adeseori de Aleksandr Pușkin, aflat în exil în Basarabia, între anii 1820-1823. Aici, el cunoaște mai aproape cultura și tradițiile localnicilor
Zamfir Ralli-Arbore () [Corola-website/Science/307703_a_309032]
-
Golna, Editura L’Esprit des Péninsules, Paris, 1996; - Nicolae Țone, în Aura Christi, Nu mă atinge, Ed. a II-a, Editura Vinea, 1999; - Marin Mincu, Poeticitate românească postbelică, Editura Pontica, 2000; - Ion Bogdan Lefter, Scriitori români din anii ‘80-’90. Dicționar bio-bibliografi, Editura Paralela 45, 2001; - Henri Zalis, O istorie condensată a literaturii române (1880-2000), Editura Bibliotheca, 2005; - Dicționarul general al literaturii române, Editura Univers Enciclopedic, 2006; - Aurel Sasu, Dicționarul biografi c al literaturii române, Editura Paralela 45, 2006; - Ion Ianoși
Aura Christi () [Corola-website/Science/307701_a_309030]
-
II-a, Editura Vinea, 1999; - Marin Mincu, Poeticitate românească postbelică, Editura Pontica, 2000; - Ion Bogdan Lefter, Scriitori români din anii ‘80-’90. Dicționar bio-bibliografi, Editura Paralela 45, 2001; - Henri Zalis, O istorie condensată a literaturii române (1880-2000), Editura Bibliotheca, 2005; - Dicționarul general al literaturii române, Editura Univers Enciclopedic, 2006; - Aurel Sasu, Dicționarul biografi c al literaturii române, Editura Paralela 45, 2006; - Ion Ianoși, Marile jocuri, postfață, Editura Ideea Europeană, 2007; - Irina Petraș, Marile jocuri, postfață, Editura Ideea Europeană, 2007; - Irina Petraș
Aura Christi () [Corola-website/Science/307701_a_309030]
-
Pontica, 2000; - Ion Bogdan Lefter, Scriitori români din anii ‘80-’90. Dicționar bio-bibliografi, Editura Paralela 45, 2001; - Henri Zalis, O istorie condensată a literaturii române (1880-2000), Editura Bibliotheca, 2005; - Dicționarul general al literaturii române, Editura Univers Enciclopedic, 2006; - Aurel Sasu, Dicționarul biografi c al literaturii române, Editura Paralela 45, 2006; - Ion Ianoși, Marile jocuri, postfață, Editura Ideea Europeană, 2007; - Irina Petraș, Marile jocuri, postfață, Editura Ideea Europeană, 2007; - Irina Petraș, Cărți de ieri și de azi, Casa Cărții de Știință, 2007
Aura Christi () [Corola-website/Science/307701_a_309030]
-
Mondolatra" (Răspuns la Mondolat), de Ferenc Kölcsey și Pál Szemere, în 1815. În 1827 ia ființă Societatea Științifică Maghiară, Academia de Științe de mai târziu, având ca prim scop cultivarea limbii. Aceasta publică lucrări care stabilesc normele limbii literare și dicționare: Aceasta este perioada formării imbii naționale unitare și a limbii standard. Limba maghiară primește statut de limbă oficială mai întâi în perioada 1844-1849, apoi definitiv, începând cu 1867. În urma introducerii învățământului obligatoriu se lărgește sfera știutorilor de carte și variantele
Istoria limbii maghiare () [Corola-website/Science/307776_a_309105]
-
I. Russu - denotă interesul său, încă de foarte tânăr, pentru balcanistica veche. Colaborează la "Cursul de introducere în lingvistică" (1955), și la "Introducere în lingvistică" (1958), ambele sub redacția lui Al. Graur. În 1968 începe colaborarea, cu etimologii originale, la "Dicționarul limbii române" al Academiei (DLR, literele M-R). Etimologia aplicată îl conduce spre unele concluzii de ordin teoretic, pe care le expune în același an în revista "Limba Română", sub titlul "Probleme actuale ale etimologiei românești". În 1968 publică volumul
Cicerone Poghirc () [Corola-website/Science/307767_a_309096]
-
și articolul omagial "Theophyli Simenschy in memoriam" (St. et Acta Orientalia 1972), în 1978 publică "Th". "Simenschy, Cultura indiană în texte și studii" (căreia îi adaugă un "Cuvânt înainte" și note), iar în 1979 scoate o nouă ediție din "Un dicționar al întelepciunii" (ed. Junimea, Iași). O contribuție cu totul specială a avut în promovarea studiilor române de indianistică. Bun cunoscător al limbii sanscrite, ca de altfel al principalelor limbi indo-europene vechi, și al literaturii și filosofiei indiene, C. Poghirc a
Cicerone Poghirc () [Corola-website/Science/307767_a_309096]
-
Limba greacă posedă patru cuvinte referitoare la iubire: έρως (eros), φιλία (philia), στοργή (storge) și αγάπη (agape). Cuvîntul έρως semnifică în general iubirea pasională. În dicționare și enciclopedii îl găsim tradus ca pasiune, amor, dorință puternică, intensă. Este asociat de multe ori cu dorința sexuală, cu iubirea egoistă care transformă pe cel iubit în obiect, devenind astfel un mod defectuos al relației personale, însă poate desemna
Termeni grecești referitori la iubire () [Corola-website/Science/306526_a_307855]
-
căldurii, atașamentului dat de familiaritate; și este cel mai larg răspîndit pentru ca dintre toate, el ține cont cel mai puțin de acele caracteristici care fac pe cineva demn de iubire, și este, așadar, capabil să treacă peste orice element discriminator. Dicționarul lui Bailly ne dă o definiție simplă: στοργή, ῆς (ή) tendresse, particul. tendresse paternelle ou filiale [στέργω]. Însă dacă privim la semnificația verbului corespunzător, vom găsi și nuanțele pe care le capătă cuvîntul în folosirea sa: a fi mulțumit cu
Termeni grecești referitori la iubire () [Corola-website/Science/306526_a_307855]
-
viață. "Unicornul" sau "inorogul" a reprezentat, de-a lungul secolelor, un subiect în jurul căruia s-au creat numeroase legende. Scrierile lui Aristotel, Gingis Han, Saint Thomas sau Saint Gregory reflectă faptul că aceștia considerau unicornul drept o creatură foarte reală. Dicționarul explicativ Webster definește unicornul ca „un animal mitic în general descris ca având corpul și capul unui cal, picioarele din spate ale unui cerb, coada unui leu, cu un corn în mijlocul frunții”. Inorogul este un animal fantastic, întâlnit în mitologia
Inorog () [Corola-website/Science/306570_a_307899]
-
nelimitat, până când se vor reîntoarce membrii și vor fi în număr suficient spre a putea lucra.”" Activitatea Societății se reia din 29 ianuarie 1878. Se fac numeroase înscrieri de noi membri, se stabilesc contacte cu librării din Paris, se cumpără dicționarul Hirschfeld și se fac abonamente la revistele "Paris medical" și "Gazette des Hospitaux". Se înregistrează un salt al activității științifice a Societății: astfel, dacă în primii trei ani, numărul maxim de comunicări științifice a fost de 10 în 1876, după
Societatea Studenților în Medicină din București () [Corola-website/Science/306594_a_307923]
-
este alcătuită din șapte strofe inegale ca mărime. Strofa întâi exprimă o dublă utilitate a echerului, una firească, în matematică și una insolită (neobișnuită), ca instrument literar. Acest obiect este necesar în desenarea figurilor geometrice și, așa cum se explică în dicționar, este folosit pentru construirea și verificarea unghiurilor drepte sau pentru trasarea dreptelor paralele cu o anumită direcție dată. Nota ironică specifică lui Marin Sorescu este evidentă în distihul următor, deoarece el afirmă că poți citi cu succes, folosind acest instrument
Echerul () [Corola-website/Science/306746_a_308075]