13,566 matches
-
vitalitate al liricii sale îmbogățindu-se cu noi filoane, cum ar fi militantismul și eticismul, care capătă străluminări incantatorii: „Adie voci de dincolo de noi/ Prin seara ca un giulgiu de fecioară,/ Tărâm străin, fosforescente ploi/ Când amăgirea-ncepe să ne doară” (Seară depărtată). E un lirism concentrat, interiorizat, susținut de tehnica sugestiei și a metaforei revelatoare. Un aer de basm hieratic, cu imagini de stampă și „vedenii” ale unui trecut neguros, dar eroic se filtrează în versuri cadențate cu duh balcanic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
-
băiatul drumului”, ca și în prozele publicate în „Calendarul «America»”, începând din 1952. Sensul căutărilor privește întoarcerea, răscumpărarea și datoria asumată față de un trecut răvășit de o istorie bolnavă: „Mă cheamă, mamă, glas din pământ,/ Mă cheamă mormintele, fagii;/ Mă dor anii pribegi, m-apleacă desagii./ Aș vrea să mă-ntorc cu iuțeală de vânt”. Întregul poem, conceput ca o rugă într-o biserică a Bucovinei dintotdeauna, se încheie aproape apoteotic, dincolo de discursivitatea în care alunecă pe alocuri glasul liric: „Și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
a rămas singur. Trăind în lumea lui, venea permanent în conflict cu convențiile lumii exterioare, care i se părea ipocrită și pur și simplu nedreaptă. Și-a contrazis o dată pro-fesorul. A fost pedepsit pentru îndrăzneala lui, o pedeapsă care îl durea chiar și după șaizeci de ani24. După școala primară, Iorga s-a înscris la liceu (Gymnasium). Tendințele manifestate anterior au continuat să se manifeste: ușurință în însușirea materiilor, rod al unei educații paralele. Începe acum să se familiarizeze cu scrierile
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
își iubesc țara așa cum își iubesc părinții sau copiii. Iubirea față de națiunea lor este o lege morală înălțătoare a firii pentru ei. Ei nu consideră națiunea lor mai frumoasă sau mai bună decît este în realitate. Toate lipsurile existente îi dor. Ei nu acționează ca propagandiști ai națiunilor lor și nici nu se dau de ceasul morții pentru ele. Un adevărat naționalist nu vrea să jefuiască alte națiuni. Dar să-l ferească Dumnezeu pe cel care vine cu gînduri dușmănoase de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
generalizată În ceea ce privește soarta Europei de Est contemporane, dublată de indiferența crescândă a occidentalilor, stârnea În Est uluire și frustrare. Problema est-europenilor (intelectuali și nu numai) nu era poziția lor periferică - soartă cu care se Împăcaseră de mult. Ce i-a durut după 1948 a fost dubla excludere: din propria istorie, din cauza prezenței sovietice, și din conștiința Vestului, unde intelectualii de frunte le ignorau experiența și exemplul. Scrierile est-europene despre Occident de la Începutul anilor ’50 au În comun o notă de mâhnire
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
mi-i împăcat. Acum, trupul meu nevolnic a obosit. Brațul, „înverșunat” altădată, nu mai poate cuprinde și înălța spade, dar vatra sufletului clocotește. Am fost surghiunit ani mulți și ruga mi-a fost zădărnicită. Rănile, încă deschise, nu mă mai dor și i-am iertat pe vrăjmași. Crezul și tot ce a fost mai frumos în lupta mea mă însoțesc pururi, departe de a mă mistui în iluzii. „Eu sunt Calea, Adevărul și Viața”, e sentința neclintită Blândului Nazarinean. Aceasta am
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Dăltuind în negre stânci.” Iar cei care sfărâmau bolovanii cu barosul, cântau: „În stânci izbim ciocanul greu În aer sar scântei mereu, Deasupra noastră n-avem cer Că așa-i viața de miner. Și când ieșim flămânzi și goi Ne doare că lumina sa Pământul ține-o lume rea.” De la minele de plumb Valea Nistrului a fost transferat la Zarca Aiudului și de aici la Canalul „morții” timp de trei ani, de unde a fost pus în așa zisa libertate într-o
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
analele crimelor politice, asasinat patronat de purtătorul de coroană Carol al II-lea și binecuvântat de Preafericitul Miron Cristea, patriarhul bisericii ortodoxe române și șeful guvernului în acel moment. „Suntem creștini. Te prinde mila în fața celui mai mare dușman. Te doare rana potrivnicului. Ți se revarsă în suflet o mare îndurare. Dar înțelegi că sunt necesare, sunt de neînlăturat. Când viața unui popor este amenințată, când se cutează asupra credinței, moralei, civilizației, când Dumnezeu e lovit și huiduit, națiunea îi pusă
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
nu ne vor putea îngenunchia, destrăma și birui voința noastră „pavăză” dăruită nouă de Dumnezeu. Înverșunaților, „înăbușiți” fiara din voi! IATĂ-MĂ LA MARGINE Iată-mă la margine, Țarna mi-i paragină, Nici o stea nu mai răsare, Clipa trecerii mă doare. Vise arse, vise arse, Strânsu-s-au cuțit în oase, Sfredelesc la geam trecutul, De mă doare ca și cnutul Căci nu pot le-afla cuvântul Câte-au fost, au! câte-au fost, Câte și fără de rost! Numai însetatul poate Scormonind prin
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Înverșunaților, „înăbușiți” fiara din voi! IATĂ-MĂ LA MARGINE Iată-mă la margine, Țarna mi-i paragină, Nici o stea nu mai răsare, Clipa trecerii mă doare. Vise arse, vise arse, Strânsu-s-au cuțit în oase, Sfredelesc la geam trecutul, De mă doare ca și cnutul Căci nu pot le-afla cuvântul Câte-au fost, au! câte-au fost, Câte și fără de rost! Numai însetatul poate Scormonind prin vremi și fapte Prin hățiș tăind poteci Ca și cei trecuți în veci, Va găsi
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
casei, al creatorului de reguli, care disciplinează și planifică. Deși pot simți afecțiune pentru copii lor, ea este rar exprimată verbal sau comportamental. Rareori apare dialogul sau negocierea, afirmațiile de tipul ,,Fac acest lucru pentru binele tău. Pe mine mă doare mai mult decât pe tineˮ sau ,,Vei face acest lucru pentru că așa spun euˮ, fiind frecvente. De obicei, părintele este rece și detașat de copil, impunând respectul muncii și al efortului. Astfel, stilul autoritar îl învață pe copil să devină
ARTA DE A FI PĂRINTE by Alina- Elena Ciocoiu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93069]
-
déperditions par des solutions inédites de traduction. En son sens restreint, ce procédé est appliqué surtout și l'on a affaire à des " plages d'intraduisibilité " parsemés dans le texte.730 C'est, par exemple, le cas du moț roumain " dor ", réputé être intraduisible : comme îl n'y a pas d'équivalent en français, le traducteur procédera à une décomposition du terme dans șes traits sémantiques et le traduira par " désir ", " nostalgie ", " chagrin ", " tristesse ", " mal d'aimer ", " amertume ", en fonction du
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
dans leș poèmes de Blaga concerne leș termes apparemment intraduisibles. Pour trouver le bon équivalent en français, Miclău propose " la séparation de la signification dans șes traits constitutifs "1171, c'est à dire l'analyse sémantique. Par exemple, le moț roumain " dor ", qui n'a pas de correspondant direct en français, une fois décomposé dans șes caractéristiques sémantiques, seră traduit parfois par " désir ", dans le cas d'un poème qui en parle explicitement, parfois par " nostalgie " et même " mystère " : " Îl s'ensuit
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Tristeți nedeslușite-mi vin, dar toată durerea, ce-o simt, n-o simt în mine, în inimă, în piept, ci-n picurii de ploaie care curg. Și altoita pe ființă mea imensă lume cu toamnă și cu seară ei mă doare că o rană. Spre munți trec nori cu urgerele pline. Și ploua. (Melancolie) (Blaga, 2010 : 55) Un vent solitaire sèche șes larmes froides aux carreaux. Îl pleut. Me viennent tristesses vagues, mais toute la douleur que je sens, ne la
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
des poèmes et des recueils. Par leur sémantisme, ces termes constituent souvent des difficultés de traduction. Nous analysons chaque terme séparément, dans des contextes différents, tout comme leș décisions des traducteurs concernant leur transposition en français. " Dorul " Le moț roumain " dor ", qui vient du latin populaire " dolus " (" dolere " avoir mal, souffrir ; " dolor " douleur, souffrance) est un terme qui déploie une diversité sémantique étonnante, d'où să réputation d'intraduisibilité.1537 Selon le Dictionnaire explicatif de la langue roumaine, le champ sémantique de ce
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
interprétations du texte de Blaga est évident. Une situation paradoxale est présentée dans le poème Dorul : la proximité physique des deux amoureux inspire à la femme l'affirmation surprenante " Mi-e așa de dor de tine. " (littéralement : " J'ai tellement dor de țoi. ") Leș traducteurs offrent des versions différentes : " Mi-e așa de dor de tine ! " (Dorul) (Blaga, 2010 : 52) " Ô mon absent, je te désire tânt ! " (Désir) (Miclău, 1978 : 183) Et pourtant tu murmures à mon oreille que je te
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Mi-e așa de dor de tine ! " (Dorul) (Blaga, 2010 : 52) " Ô mon absent, je te désire tânt ! " (Désir) (Miclău, 1978 : 183) Et pourtant tu murmures à mon oreille que je te manque. (Désir) (Poncet, 1996 : 50) " J'ai tellement dor de țoi ! " (Dor) (Romanescu, 1998 : 40) En introduisant l'appellatif " mon absent ", Paul Miclău recourt à une explicitation pour rendre plus évident le paradoxe de la situation. Jean Poncet traduit la réplique de la bien-aimée en style indirect, évitant leș guillemets et
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
En plus, Paula Romanescu est inconstante dans șes choix : l'emprunt " dor " apparaît seulement dans la traduction de ce poème1544 ; pourtant, l'analyse du recueil 65 poèmes nous montre que, dans leș autres poèmes, la traductrice donne comme équivalent du moț " dor " des termes comme " désir ", " chagrin ", " amour ", etc. La traduction du terme " dor " par emprunt n'est pas singulière ; on la rencontre également dans la présentation des poèmes d'Eminescu par Jean-Louis Courriol : le traducteur adopte des termes culturels du roumain
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
changeant de point de vue, d'éclairage et très souvent de catégorie de pensée ". V. Jean-Paul Vinay, Jean Darbelnet, Stylistique comparée du français et de l'anglais, op. cît., p. 11. 1158 Nous analysons l'apparente " intraduisibilité " du moț roumain " dor " dans le Chapitre VI de notre thèse. 1159 Elena-Brândușa Steiciuc, " Le transport de la spécificité culturelle chez Paul Miclău ", în Atelier de Traduction, no. 12/2009, Dossier : Identité, diversité et visibilité culturelles dans la traduction du discours littéraire francophone, op. cît
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
acum”. Sunt optimiști și plini de viață și manifestă o personalitate asertivă, individualistă și activă. Sunt permanent În linia Întâi sau „pe scenă” În atenția celorlalți și de aceea au nevoie de recunoaștere și admirație pentru ceea ce realizează. Nimic nu doare mai mult decât a fi ignorat. În comunicarea cu ceilalți folosesc un limbaj armonic și impresionează prin fervoare și onestitate. Aceste tipuri de dispoziții de consum pot ghida demersurile producătorilor din industria de Încălțăminte, furnizând date legate de trăsăturile de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
ne-a interesat să află În ce măsură adolescenții le preferă ca soluție pentru achiziționarea de vestimentație - am aflat astfel că doar 40% dintre adolescenți merg la aceste târguri. Dintre aceștia, 32% recunosc că merg din curiozitate, pentru a cunoaște oferta, și doare 25% pentru varietatea gamei de produse pe care o regăsesc la târguri. Q7. Care sunt veniturile dvs. lunare (indiferent de sursa din care provin) Q8. Cât la sută din aceste venituri sunt alocate cumpărăturilor vestimentare? Întrucât subiecții noștri sunt adolescenți
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
aflăm că Florica este cuprinsă de fiorul necunocut al dragostei, iar neliniștea ei, dusă la cele mai Înalte cote, este explicată cu lux de amănunte mamei care o ascultă, dar pare a fi depășită de situație: Vezi mamă, ce mă doare! Și pieptul mi se bate, Mulțimi de vinețele pe sân mi se ivesc; Un foc s-aprinde-n mine, răcori mă iau la spate, Îmi ard buzele, mamă, obraji-mi se pălesc...” Tabloul „suferințelor” se Îmbogățește cu alte date pe care tânăra
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
eliberarea tinerei copile de chinurile la care este supusă de o făptură, desigur, malefică. Există o percepție a acestor practici care nu ajung la oamenii Încă tineri, cum e mama. Bunica este păstrătoarea acestor practici, „o ști vrun leac ea doară”, pe când „mă-sa sta pe gânduri, și fata suspina.” Dincolo de aceste date elemntare, Heliade vede o relație a omului cu universul, cu forțele supranaturale În fața cărora reacția lui stă sub semnul neputinței. Cea de a doua secvență poetică e un
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și mai puțin grav. Veți învăța să reduceți tensiunile fizice și psihice care vă afectează sănătatea și să vă recăpătați energia tinereții. Reflexologia este o tehnică simplă, care poate fi folosită oricând și oriunde. De exemplu, dacă începe să vă doară capul în timpul unei ședințe, puteți să scăpați de disconfort fără ca cineva să-și dea seama. De asemenea, puteți lua o „pauză de masaj”, pentru o încărcare rapidă cu energie, când sunteți la birou, la o competiție sportivă și chiar în
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
acționa fără restricții asupra zonelor reflexe. Puteți folosi cu ușurință unul, două sau chiar trei degete în același timp. Puneți un deget pe punctul reflex și folosiți degetul mare pentru sprijin ca pârghie, pe dosul palmei. Dacă degetul mare vă doare, este înțepenit sau inflamat, sprijiniți mâna pe picior, pe o masă sau pe o pernă tare. Scopul dumneavoastră este ca, atunci când acționați asupra punctelor de presiune, să rămâneți într-o poziție confortabilă. Figura 6: Mișcarea de presare-rotire Puneți degetul mare
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]