15,139 matches
-
garanția durabilității ei. Redactarea îi lua un timp considerabil, nu prin poleirea frazelor, ceea ce ar fi fost o zădărnicie, dar prin munca de eliminare a prisosurilor, de organizare internă a ideilor: de captare a lor, la izvorul cel mai direct. Idealul sau e clasic și a fost admirabil definit de Minkowsky (vorbind de Dirichlet): ‚un minim de formule oarbe unit cu un maxim de idei vizionare" [s.n.]. 25 Ion Barbu, "Paul B. Marian: De vorbă cu Ion Barbu", în Versuri și
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
dintr-o scrisoare, 1947", în Versuri și proza, 1984, p. 148. 3 Șerban Foarță, Eseu asupra poeziei lui Ion Barbu, 1980, p. 148. 4 Stéphane Mallarmé, "The Evolution of Literature", în Selected Prose Poems, Essays & Letters, 1956, p. 20: "The ideal is to suggest the object. It is the perfect use of this mystery which constitutes symbol. An object must be gradually evoked în order to show a state of soul; or else, choose an object and from it elicit a
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Aceasta se explică prin complexitatea procesului creativ, ca și prin diversitatea domeniilor în care se realizează creația. În învățământul conformist au existat câteva mituri de care pedagogii care vor ca dimensiunea creativă a educației să devină mai mult decât un ideal frumos sunt hotărâți să le elimine. Iată care sunt câteva dintre aceste mituri: 1. cultul elevului mediu orientarea educației la un nivel mediu, adeseori absolut teoretic, în loc de a adapta și a personaliza procesul de instrucție la nivelul real al elevilor
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Gabriela Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_894]
-
la hectar. Trebuie făcute eforturi și mai mari. Lunile și săptămânile dinaintea celui de-al XIV-lea congres sunt precedate de momente de mobilizare prezentate ca tot atâtea pagini de fericire socialistă: 1 mai, "ziua de luptă revoluționară pentru împlinirea idealurilor supreme ale poporului", este salutată cu readucerea în atenție a unor fotografii de adolescență ale lui Nicolae și Elena, prezentați din față. El are părul negru, îngrijit pieptănat peste cap, sprâncenele groase, buzele bine conturate, ea, puțin tristă, cu nasul
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
ai politicilor ceaușiste au asigurat neobișnuita longevitate a regimului: printre istorici avea să circule curând referirea încărcată de aluzii la celebrul quinquennium Neronis, primii cinci ani de domnie ai împăratului Nero, încă îndrumat de filosoful Seneca și părând că incarnează idealul unei puteri imperiale binevoitoare. După acest "cincinal" de aur însă, același Nero avea să-și ucidă și mentorul, și propria mamă, dezlănțuind persecuțiile și dând foc Romei. Cutremurul din martie 1977 prilejuiește prima demolare a unei biserici Biserica Enei, din
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
imaginar de sens contrar pe care l-aș numi angelic. Liderii FSN revendică pentru ei înșiși puterea în numele responsabilității față de cetățeni, hic et nunc, AC refuză pentru sine puterea în numele responsabilității față de istorie, de valorile perene ale democrației și de idealul moral. Acest discurs a asigurat fără îndoială o parte importantă a succesului AC și al opoziției în general, dar a și prelungit o seamă de echivocuri care, pe termen lung, se vor dovedi la fel de păgubitoare ca și discursul politic declinat
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
e frapantă: aceeași obsesie a pământului dusă până la fetișizare, aceeași tentativă de a-l obține prin căsătorie. Dar drama personajului lui R. nu mai e a opțiunii între „glasul pământului” și „glasul iubirii”, ci este drama omului care, atingându-și „idealul”, își dă seama de zădărnicia lui, fiindcă încercarea de a ieși dintr-o categorie socială implică și ieșirea dintr-o categorie morală. Romanul, inegal totuși, cu reușite secvențiale, surprinde momentul de criză din conștiința eroului, fluxul și refluxul stărilor sale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289160_a_290489]
-
aceeași temă poate inspira creații din arte diferite: muzică, pictură, sculptură etc. - de regulă, tema vizează o problematică umană, viața în general; * ex: natura, iubirea, moartea, patriotismul, decăderea umană, destinul, realizarea individului, copilăria, cosmogonia, drama războiului, calea spre atingerea unui ideal, meditație asupra timpului, un anumit aspect social, național, politic, cultural etc. - deci reflectă probleme profund și general umane. Alte obiective; de urmărit: 1. legătura dintre temă, idee, motiv etc.; 2. circulația temei în literatura română și cea universală; 3. contribuția
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
fapte, atitudine, comportament; - din relațiile cu ceilalți (cu semenii); - din relațiile cu mediul (vestimentație, obiectele care îl repezintă, locuința, mobilierul etc.); - prin limbaj: 1. poziția socială, cultura, gradul de inteligență etc.; 2. atitudinea față de evenimente, față de viață etc.; 3. convingeri, idealuri etc.; 4. sentimente, noblețea sau nimicnicia etc.; 5. prin ticuri, formule fixe, stereotipii etc. 3. procedee ale portretizării: - descrierea; paralela; - dialog; antiteza; - monologul interior; sugestia și aluzia; - analiza psihologică; definiția; - evocarea; gradația; etc. Alte obiective, de urmărit: 1. rolul amănuntului
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
reacționează în diferite împrejurări și situații; (!!) în dramaturgie, metatextul (indicațiile de regie) poate avea funcții de caracterizare; echivalează uneori cu intervențiile naratorului / povestitorului din operele epice; - personajul este purtătorul / mesagerul unei concepții de viață, al unei idei sau al unui ideal; el „luptă” pentru ceva / cineva; - idealul său în viață este: a. rezultatul educației; b. al necesității; c. al întâmplării, etc. - în funcție de atingerea / neatingerea acetui ideal, putem vorbi de: a. personaje realizate, care și-au atins scopul; b. nerealizate, nu și-
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
în dramaturgie, metatextul (indicațiile de regie) poate avea funcții de caracterizare; echivalează uneori cu intervențiile naratorului / povestitorului din operele epice; - personajul este purtătorul / mesagerul unei concepții de viață, al unei idei sau al unui ideal; el „luptă” pentru ceva / cineva; - idealul său în viață este: a. rezultatul educației; b. al necesității; c. al întâmplării, etc. - în funcție de atingerea / neatingerea acetui ideal, putem vorbi de: a. personaje realizate, care și-au atins scopul; b. nerealizate, nu și-au atins țelul propus; (!!)de aici
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
și reușește să Ț l subjuge pe om prin farmecul ei amețitor; (!!) este o cucerire de moment, pentru că, până la urmă tot dispoziția lăuntrică umană este aceea ce dă acordurile conclusive; - pastelul reflectă trăiri profunde în fața spectacolului naturii; propune indirect, un ideal de viață, de regulă bazat pe echilibru și armonie; (!!) cum este însăși natura; de unde rolul terapeutic al pastelului; - pastelul propune evocarea naturii, a anotimpurilor, a unei anumite geografii poetice; - contemplarea naturii sub aspecte diverse (deci: prilejul unei strări de extaz
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
de admirație 1. pentru fapte mărețe; 2. evenimente; 3. personalități; 4. o colectivitate; b. stimă; c. mândrie 1. față de un eveniment; 2. o persoană; 3. țară; 4. eroi; 5. limbă; d. de proslăvire 1. a unei personalități; 2. a unui ideal; e. entuziasm; f. bucurie; g. elogii; h. dragoste; i. respect; j. prețuire; k. prietenie; l. iubire. - are o formă concentrată de exprimare a sentimentului; - determină în conștiința cititorului înalte sentimente de dragoste și prețuire; - autorul are o anumită atitudine față de
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
două personaje; - piedicile rezidă în diferența socială, de vârstă, de loc, de credință etc.; 4. soacra rea. Clasificări, cicluri: 1. ciclul domnesc; 2. ciclul codrenilor; 3. ciclul dobrogean; 4. ciclul transdunărean; 5. ciclul haiducesc.etc. Personajul; personajele: - întruchipează un anumit ideal uman; deci, el este semnificativ și exemplar, exponențial; - se raportează totdeauna la o situație de exemplaritate; - constituie un element de transfigurare a realității (din cum este, în cum ar putea să fie); - au atribute excepționale, de basm; - frumusețea fizică presupune
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
de înaltă moralitate; - ea greșește în numele unei imperfecțiuni congenitale de care nu se poate face vinovată; și totuși este pedepsită cu toată asprimea;caractere puternice, mânate de interese la care nu exstă rabat; - eroii își pun viața în joc pentru idealurile lor, pentru credințe, pasiuni (!! sau chiar pentru capriciile lor); - aceasta nu pentru că autorii anonimi ar avea sensul tragic al existenței, ci pentru că: - oamenii au avut dintotdeauna propensiune pentru aspecele senzaționale ale realității; - personajele nu merg la compromisuri; - situațiile sunt fără
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
iată-mă-s, deodată, cer și zare.” Se identifică aici liricul sedus de ascensional și transfigurat, macedonskian, de beatitudini celeste. De acum înainte se definește progresiv și fizionomia lui ca poet de descendență clasică, uneori în variantă parnasiană, animat de idealul limpidității, al artei epurate de lestul materiei brute și neinformate estetic, artă al cărei arhetip este spiritul meridional: „O! pantă clasică din miază-zi / Ivită ca-ntr-un vers de Valéry, / de zei bătrâni purtată între mâini / te urci sub turme
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285359_a_286688]
-
pragul mișcării pașoptiste, spre a se înscrie apoi ca permanențe în patrimoniul valorilor culturii românești. În succesiunea generațiilor, aceste permanențe au fost receptate ca atare, deși fiecare din ele a redimensionat în maniera ei semnificațiile scrisului lui Maior, în funcție de fluctuația idealurilor și a gustului propriu, în funcție de modificarea raportului dintre operă - mereu aceeași - și lector - mereu altul. Constantă și definitivă a rămas însă imaginea cărturarului erudit și a patriotului militant, încadrat unei generații eroice. MARIA PROTASE SCRIERI: Didahii adecă Învățături pentru creșterea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287961_a_289290]
-
zori) ori desfășurări epice în cadru rustic (Drică, Muan) lasă loc uneori accentelor de amărăciune și revoltă în fața nedreptății sociale (La prașilă, Pomenire). Pretutindeni apare în cele din urmă schelăria greoaie a unei cugetări ce glosează pe tema divinității, a idealului, a sensului vieții etc. Pătrunderea nu îi lipsește lui N. și nici cultura, destul de bogată, încât atunci când își strunește pornirile retorice și când izbutește o focalizare a gândului (ca în Stânca, Pârâul, Marea, Lebăda, Bărăganul) îl anticipează pe Panait Cerna
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288371_a_289700]
-
Vlasiu, „Lupta Ardealului”, 1947, 237; Radu Enescu, „Am plecat din sat”, ST, 1957, 10; T.V.[Tudor Vianu] „J’ai quitté mon village”, REVR, 1957, 4; Dumitru Danca, „Drum spre oameni”, „Rumanian review”, 1963, 3; Micu-Manolescu, Literatura, 235-237; Camil Baltazar, Drumul idealului artistic, RMB, 1966, 6 667; Virgil Ardeleanu, „O singură iubire”, ST, 1966, 2; Gheorghe Buzoianu, Sculptorul scriitor, „Magazin”, 1966, 5 martie; Râpeanu, Noi, 225-228; Căprariu, Jurnal, 105-109; Zaciu, Masca, 9-11; Ioan Adam, „În spațiu și timp”, „Scânteia”, 1970, 8592; G.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290610_a_291939]
-
ideile democratice inițiale, atâtea câte au fost, sunt pierdute sau uitate. Dacă cele scrise de Michels sunt absolut corecte, atunci descoperirea lui poate fi depresivă pentru cineva care dorește democrație, deoarece ea conduce la concluzia inevitabilă că democrația este un ideal imposibil. Din fericire Michels pare să exagereze. Deși liderii în toate organizațiile au putere disproporționată față de ceilalți membri, această putere nu este nelimitată. Multe organizații critică și chiar înlocuiesc liderii lor. Mai mult, știm că anumite elemente și procese pot
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
sugerează că concubinajul prin el însuși conduce mai târziu la divorț, ci mai mult că oamenii care sunt înclinați spre concubinaj sunt de asemenea mai înclinați spre divorț. Copii puțini sau fără copii. Familiile mari nu mai sunt considerate un ideal în ziua de astăzi așa cum erau în trecut. Astăzi cea mai mare parte a oamenilor consideră că doi sau mai puțini copii reprezintă numărul ideal. Pe lângă schimbările economice care reprezintă un motiv în plus pentru existența de familii mai mici
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
sensului interesului comun". Potrivit funcționaliștilor, consensul și solidaritatea formează bazele cooperării, care este esențială pentru ca sistemul social să prospere. De asemenea, cultura poate fi menținută și dezvoltată numai dacă fiecare generație o transmite la următoarea. Pentru a perpetua valorile și idealurile societății, școlile se angajează în activități și ritualuri, care urmăresc să dezvolte sentimentele patriotismului, consensului și a respectului pentru sistemul social în care trăiesc. În general, școlile învață copiii să fie mândri de societatea lor și să o vadă pozitiv
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
este teza fundamentală a acestei cărți, o teză ce străbate de la un capăt la altul argumentul lucrării de față. Comemorarea morților și a eroilor trecutului care și-au dat duhul pe câmpurile de luptă pentru întruparea în realul politic a idealului național sau și-au pus viața în slujba înfăptuirii acestui ideal este grefată pe țesutul naționalismului (el însuși aspirând în structura sa ideologică din suflul religios al creștinismului). Studiul ce așteaptă a se desfășura pe paginile ce urmează poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
un capăt la altul argumentul lucrării de față. Comemorarea morților și a eroilor trecutului care și-au dat duhul pe câmpurile de luptă pentru întruparea în realul politic a idealului național sau și-au pus viața în slujba înfăptuirii acestui ideal este grefată pe țesutul naționalismului (el însuși aspirând în structura sa ideologică din suflul religios al creștinismului). Studiul ce așteaptă a se desfășura pe paginile ce urmează poate fi luat, în cheie metaforică, drept cartea facerii, prefacerii și desfacerii naționale
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
semantică, Greenfeld afirmă că s-a produs o "revoluție conceptuală" care a "lansat era naționalismului" (p. 6). Noua înțelegere a națiunii ca popor suveran, precizată gradual în contextul socio-politic britanic, avea să fie consfințită politic prin Revoluția franceză. Înstăpâniți de idealurile democratismului, de dreptul popoarelor la autodeterminare și de principiul suveranității populare, doctrinarii revoluției au definit națiunea ca "un corp de asociați ce trăiesc sub aceeași lege și sunt reprezentați în același organ legislativ" - formularea îi aparține abatelui Sieyès (Kedourie, 1961
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]