15,241 matches
-
care apărau ideea uniunii dintre religie și libertate. Potrivit lui Lamennais, "oamenii tremură în fața liberalismului: fă-l catolic și societatea va renaște"61. Cu doi ani înainte, el publicase Des progrès de la rèvolucion et de la guerre contre l'Eglise, în care insista asupra necesității ca Biserica din Franța să-și revendice autonomia în fața agonizantei monarhii de Bourbon și libertatea de a se reforma intern, mai ales în privința instrucției clerului. În articolul "La vita religiosa e i rapporti fra stato e chiesa"62
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de întreruperi) până la izbucnirea Primului Război Mondial; nu s-a ajuns însă la vreun rezultat concret. Problema Concordatului a revenit în atenția guvernului în anul 1918. În primăvara acelui an, într-un memoriu adresat lui Alexandru Marghiloman (președintele Consiliului de Miniștri), Theodorian-Carada insista asupra necesității încheierii cât mai urgente a unui tratat cu Vaticanul; el motiva această urgență pe de o parte prin faptul că unirea Basarabiei cu România impunea o nouă reorganizare a diecezelor catolice din Moldova, iar pe de altă parte
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
lupta împotriva propagandei adventiste între necatolici; noiembrie rugăciunea pentru sufletele din purgatoriu, convertirea budiștilor și mahomedanilor"592. Unele ocazii de rugăciune erau adaptate la realitatea din România, iar altele aveau caracter universal și misionar. Pe parcursul a numeroase articole s-a insistat pe această temă și datorită faptului că încă de la înființare Lumina creștinului a fost "Organ al Apostolatului Rugăciunii", așa cum a afirmat întemeietorul ei, Anton Gabor în primul număr al acestei publicații. O temă tratată pe parcursul anului 1924 și care s-
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ani de la moartea Sfântului Francisc de Assisi, fapt ce a dus la o alocare de aproximativ 60% din spațiul revistei acestui sfânt și Ordinului franciscan 676. În timpul anului liturgic, erau prezentate materiale despre sfinți, oferindu-se drept exemplu viețile lor, insistându-se pe eroismul acestora, deoarece ei constituiau modele și exemple demne de urmat. În perioada Crăciunului se scriau materiale despre copii, pentru că aceștia simbolizau ipostaze ale Pruncului Iisus. În timpul Postului Mare apăreau articole în care se explicau patimile Domnului. Sfântul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ar fi dus la apariția unui organ de presă comun diecezanilor și franciscanilor, reprezentativ pentru dieceza de Iași887. Cele două publicații nu au fuzionat însă, deoarece au existat numeroase diferențe de stil și de viziune a redactorilor. Monseniorul Gabor a insistat pe lângă arhiepiscop să intensifice demersurile pentru fondarea unui nou ziar la București, deoarece încetarea publicării Albinei a lăsat Biserica Catolică din România fără un cotidian reprezentativ în capitala țării. În luna aprilie a anului 1926, Cisar l-a informat pe
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
necesitat multe resurse; în aceste condiții, preferabil era ca un mic ziar sau doar câteva broșuri să apară la tipografiile deja existente din capitală 890. Problema aducerii unei tipografii catolice la București a rămas deschisă; directorul de la "Presa Bună" a insistat în această direcție, însă arhiepiscopul Cisar și-a menținut părerea sa cum că acest lucru nu era necesar, viabil și sustenabil: "La București există nenumărate tipografii bine instalate. N-am putea concura, mai ales că ar trebui să se procure
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Gabor a fost perseverent și a continuat să solicite fondurile strânse de Cisar la București pentru Institutul "Presa Bună", în condițiile în care fondarea unui periodic în capitală s-a tot amânat. Un motiv suplimentar pentru care monseniorul Gabor a insistat pentru primirea banilor de la arhiepiscopul Cisar și pe care l-a invocat în anii '30, a fost faptul că Sentinela catolică apărea cu mari dificultăți financiare, editarea ei fiind programată de redactorii de la Iași o dată pe săptămână. Anton Gabor a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a conștientizat importanța pătrunderii și participării la viața publică, a exprimării poziției Bisericii și a stabilirii unui raport cu instituțiile statului (așa cum și-a manifestat dorința și Vaticanul, s-a încercat constituirea unei forțe politice catolice prin presă). S-a insistat pe necesitatea specializării și profesionalizării presei catolice, subliniindu-se că nu exista încă o unitate a glasului, a vocii catolice care să transmită evenimentele interne și pe cele externe. Dacă prima condiție (fundamentală), care ar fi dus la reușita acestui
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
s-au crescut generațiile trecutului și cele prezente. Curente dușmănoase îi încolțesc de pretutindeni și indiferentismul relativ la religie și biserici cucerește în număr mare sufletele intelectualilor noștri de azi și de mâine"921. Pentru contracararea realității descrise, redactorii proiectului au insistat pe necesitatea înființării cotidianului și pe rolul extrem de important al ierarhilor: "Trebuința unui organ care să le hrănească mintea și inima cu hrană sănătoasă și zilnică, să le susțină și să le încurajeze convingerea creștină catolică în mijlocul oricăror contingențe și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
statutul acestei instituții atât în interiorul statului, cât și pe plan internațional. Fondarea ziarului Albina s-a datorat în mare măsură intervenției nunțiului apostolic de la București, la cerința expresă a Secretariatului de stat al Sanctității Sale, care a finanțat și a insistat pentru apariția unei publicații catolice reprezentative în București. Monseniorul Anton Gabor (poate cel mai activ și dedicat "misionar" al presei catolice din România) a stăruit pe lângă toate autoritățile clericale din România; ulterior s-a adresat și Sfântului Părinte, în vederea înființării
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
nemeșteșugit nu e îndestulat cu ceea ce-i dă presa de partid; el aleargă la gazete independente; și rău de tot se păcălește când ia în mână o gazetă și vede că sub vălul independenței sevește interese particulare"944. Autorii au insistat că acest ziarunplea un gol pe scena publicistică din România, tocmai datorită faptului că trebuia să fie independent și nu reprezenta niciun partid politic 945. Redactorii și-au propus să păstreze o conduită morală înaltă și să respecte deontologia profesională
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
1861-1949). El a publicat L'Action (1893), care favoriza o gândire cu slabe rădăcini transcendente. În Anglia, George Tyrrel (1861-1949), un iezuit convertit de la calvinism la anglicanism și apoi la catolicism, a ajuns la concluzii asemănătoare celor ale lui Loisy, insistând asupra elementului spiritual, mistic la religiei. În Italia, curentul modernist s-a dezvoltat în jurul revistei Studi religiosi, fundată în 1901 și condusă timp de șapte ani de către biblistul Salvatore Minocchi (1869-1943), profesor de Limbă și Literatură Ebraică la Universitatea din
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
mereu obligați să ne revanchieren cum spun nemții. Cu ocazia recepțiilor, stăpâna casei ascultă mai întâi de obligația de întoarce cadoul primit, de a răspunde la o invitație printr-o invitație. Prestație și contra-prestație merg mână în mână. Marcel Mauss insistă asupra faptului că într-un mare număr de societăți pe care el le studiază, obligația de a întoarce darul cum se cuvine este imperativă. Îți pierzi pentru totdeauna "onoarea" (ca să vorbim ca Erving Goffman), dacă nu întorci sau nu distrugi
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
vrea cu orice preț să-l invite la el acasă. Domnul Martinville sfârșește prin a ceda și are atunci parte de o cină rapidă care ar fi ajuns cu greu unui bolnav la regim. Gazda îi cere să revină și insistă pentru a fixa un nouă întâlnire. "Cum să nu, spune Martinville, chiar imediat, dacă doriți". Aceste două exemple arată foarte bine, cu o anumită cruzime și fiecare în felul ei, cât de mult relația gazdă-oaspete este importantă și dominată de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
întârziere este condamnată). Este capital să fie prezentați convivii unii altora, convivi ce vor fi fost aleși în mod armonios, evitând să invităm în același timp persoane care pot intra în conflict (în special pentru rațiuni politice)15. Numeroase tratate insistă asupra detaliilor prezentărilor care permit să determine identitatea participanților la recepție 16. Ospitalitatea modernă comportă un aspect convivial, în care partea plăcerii personale a gazdelor și a oaspeților este importantă și trebuie să facă parte din protocolul reprezentării sociale. În
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
atât de mult încât ritualul ospitalității degenerează în mascaradă 19. În Comme il est charmant, povestitorul Luigi, este un proaspăt îmbogățit care îl invită pe Arturo în noul său apartament. Vizita acestuia este ocazia pentru un solilocviu al gazdei care insistă asupra caracterului categoric modern și original al mobilelor: "Iată bucătăria: privește cât e de frumoasă, în stil american... iată sufrageria, stil rustic... iată camera pe care o aveam și pe strada Monserato [...] și iată salonul, uită-te un pic la
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
stilul său ea dă o imagine a acestuia. De aceea există construcții, imaginare sau reale, favorabile inițierii erotice, fie că e vorba de palatele magicienei, de castelul unei prințese sau de coliba unei păstorițe. Secolul al XVIII-lea, care a insistat atât de mult asupra influenței simțurilor asupra ideilor și a volițiunii ca un bun elev al lui Locke și Condillac, este foarte sensibil la modul în care corpul și mintea sunt modelate și determinate de către locuri, atmosfere, decoruri. Solicitarea simțurilor
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
să evite privirea celuilalt. Ea permite îndepărtarea de societate (chiar servitorii sunt puțini, când nu sunt concediați). Este un spațiu de intimitate, de intimitate libertină și Le Camus de Mézières, într-un capitol despre arta de a plăcea în arhitectură, insistă asupra artei de a grada care trebuia să domnească în ea pentru ca surpriza să fie constant întreținută: "Trebuie să trecem de la simplitate la bogăție. Vestibulul este mai puțin împodobit decât anticamerele, anticamerele mai puțin decât saloanele și cabinetele, etc. fiecare
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
în care inima vorbește înaintea oricărei idei de convenție socială. Această "mare potrivire de caractere" stă la originea unei relații de prietenie bazată pe libertatea reciprocă a fiecăruia. "El ținea neapărat să mă găzduiască la castelul din Colombier și a insistat multă vreme să locuiesc în apartamentul pe care-l ocupam atunci. I-am spus, în cele din urmă că mă simțeam mai liber la mine acasă și că mi-ar place mai mult să trec să-l văd. El fu
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
altă perspectivă, Pierre-Marc de Biasi 361. Prezența Orientului corespunde unei tentații care este și o "revocare cu îndoială" scrie acesta din urmă. Este adevărat că ne aflăm într-o modalitate ambiguă care folosește "în stilul..." un Orient imaginar 362. Se insistă asupra exteriorității aparențelor ("un palat de marmură, clădit în stilul maur..."). Orientul este miza unei ambiguități prin faptul că este o imagine stereotipă a unui aiurea, a unui loc îndepărtat, "ca și cum tentația orientală ar ține ea însăși de o dorință
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
în mașina de război" (Mille Plateaux, p. 352). Mi se pare că tabloul de război pictat de Landolfi, faptul că eroul său este un soldat nu sunt fortuite și contribuie la construirea secretului și a pespectivei sale. 446 Nu voi insista aici pe importanța conflictului oedipian foarte evident între cei doi oameni (ce straniu pistol are tatăl: osul de jambon!). 447 Numele este semnul familiei. Numele familiei nu este spus, el este secret - din cauza unei pretinse lipse de importanță: "La ce
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
franceză el spune doar că institutorul îi spune în franceză: "Nehmen Sie Rucksicht auf die Anwesenheit unschuldiger Kinder". Nu este vorba de a cita un cuvânt sau o frază în limbă străină, cu vreun efect de exotism ci de a insista pe o distanță pe care această practică specială - de a nu fi înțeles de către ceilalți - o efectuează. 618 Cosmopolitismul induce o pierdere de repere, un haos, un ansamblu confuz dezordonat. Vedem bine acest lucru în Dispărutul, de la sosirea la New York
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
presa electronică, lucrări edite, la metode proprii sociologiei prin chestionarul adresat unor oameni politici, ambasadori, exegeți reputați, solicitați să răspundă unor frământări ale autoarei privind șansă de soluționare ale disturbanțelor din Orientul Mijlociu în general și a conflictului israeliano-palestinian în particular, insistând asupra diplomației UE în gestionarea și soluționarea acestor conflicte. Firesc, primul capitol vizează "Mecanismul diplomatic al Uniunii Europene", raportul diplomație-securitate și modalitățile de reglementare a conflictelor internaționale, precum și specificul structural și funcțional al Uniunii Europene la începutul secolului al XXI
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
a menționat că situația palestinienilor este "intolerabila", datorită "umilințelor zilnice generate de ocupație" și tocmai de aceea dreptul la existența a unui stat palestinian nu poate fi negat, cum nu poate fi negat nici cel al Israelului, a afirmat Obama insistând asupra sfârșitului colonizării evreiești a Teritoriilor Palestiniene: "Israelul trebuie să-și asume anumite obligații pentru că palestinienii să poată trăi, munci și să-și dezvolte societatea".962 La scurt timp după discursul președintelui Obama, de la Cairo, reacțiile liderilor arabi nu au
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
Orientul Mijlociu încercând delimitarea conceptului de securitate prin prisma perspectivei doctrinelor arabo-palestiniene și israeliene. Sunt discutate în amănunt implicarea structurilor globale și regionale de securitate în gestionarea acestei crize și felul în care sunt angajate anumite structuri în soluționarea conflictului. Autoarea insistă asupra modului în care Uniunea Europeană înțelege și se implică în asigurarea conflictului și instrumentele formale ale politicii europene de securitate și apărare, ca parte integrantă a politicii comunitare externe și de securitate comună. Al IV-lea capitol se axează pe
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]