13,726 matches
-
luminița unei lămpi agățate în cozoroc. Ce pictează? Aceleași și aceleași case și podețe coșcovite, știute de el pe de rost. Colorate cu guașa tincturată a insomniacului. Urmărite, acum, de ochii încercănat-hulpavi ai neadormiților lumii. Azi, un unic reper: Tinterotto. Nunta din Cana. La Santa Maria della Salute. Ce întremător e să faci kilometrii ăștia, pe jos, de la Santa Fosca, pînă aici, la colosala bazilică, doar pentru... o pictură! Da, dar pictura aceasta încorporează și autoportretul pictorului. În obișnuita stratagemă a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cu restaurantul Farul, cu ceva din vechea Sulină, o casă frumoasă, nealterată de avîntul înnoirilor, cu două minijupițe locale, sfidînd proletara ținută obligatorie. Pe verso: Vasele mari luminate. Multe străine, păzite de militari. Femeia neagră, croșetînd în ușa vasului alb. Nuntă cu acordeon (aceeași de anul trecut?!). Dialog (instructiv, evident; adn. 2004) cu activistul u.t.c., și el cazat la Farul, despre viitorul (luminos; adn. 2004) nou Porto Franco. Păcat! Noaptea somn adînc. Dimineață argintie, însorită, cu vînt. Sirenele vaselor
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
acum, încropindu-mi-l într-un cotlon al demisolului clădirii din Armeană, sîntem vizitați de Baba, venit într-un juriu. Nu-mi pot reprima orgoliul de-a reproduce momentul în care, arătîndu-i pînza la care lucram, îi și divulg titlul: Nuntă la Dorohoi. Cu specificul destul de șarjat al tîrgului... bilingv. Declanșîndu-i marelui pictor de gen grimasa încîntată. În alt moment, mai tîrziu, îmi intitulam textul din Cronica Taci cu baba!. Și mă amuzam pe seama blîndeții cu care maestrul îngăduia răzgîiaților lui
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
acces la ceremonialuri. Imaginarul cronotopic este cu siguranță cel mai bogat reprezentat, datorită specializării timpului "laic" în funcție de profesii, funcții și roluri: public - se sub-împarte în: istoric (ceremonialurile publice), politic (soliile, execuțiile de boieri, mazilirile) sau militar (înfruntarea armată, asediul), social (nunta, înmormântarea) sau cultural (inaugurările de contrucții sau donațiile) −; privat (câteva exemple: posturile, timpul muncii etc.). Timpul religios, în care acționează fie modelele, fie figurile malefice, poate fi clasificat în liturgic (inclusiv ceremonial), biblic (mai general) sau evanghelic, apocaliptic, dar și
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
reveni -, cu rupturi ilogice de nivel, cu o situare indiscutabil inferioară a femeii, socio-cultural și economic, și cu un rol public puțin vizibil, deși atributele și rolul ei în regimul simbolic și antropologic al imaginarului sunt fundamentale. Chiar și ritualul nunții pune în evidență clasarea superioară a bărbatului - această unică instanță cu drept de judecată și de stăpânire în evul de mijloc. Situația este diferită față de statutul femeii din lumea bizantină și față de imaginarul puterii instituționale (cazuri celebre se regăsesc în
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
cerber al castității și al onoarei stăpânului familiei (cazurile din cronicile muntene). O altă situație ar fi cea a suitei domniței Maria, fiica lui Constantin Brâncoveanu, surpinsă în călătoria către "casele" soțului ei. Deși în scenariul ritualic momentele principale ale nunții au ca subiect, indiferent de statutul social al miresei, pețirea ei și părăsirea casei natale, femeia rămâne în evul mediu, mai mult ca niciodată, un simplu obiect al unei tranzacții, cu atât mai mult cu cât este amestecată puterea domnitorului
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
f(1)) decorații, distincții și premii onorifice, insigne și medalii comemorative; f(2)) echipament de călătorie, provizii și alte articole, inclusiv echipament sportiv, pentru uz sau consum personal, care însoțesc, preced sau urmează călătorul; f(3)) trusouri și articole de nuntă, articole legate de schimbarea locuinței, amintiri de familie; f(4)) coșciuge conținând trupuri și urne conținând cenușa unor persoane decedate precum și flori, coroane și alte obiecte ornamentale care le însoțesc în mod normal; f(5)) produse farmaceutice folosite la evenimente
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184153_a_185482]
-
populare În rândurile nobilimii și ale clasei burgheze. Perdelele au fost adăugate la paturi pentru a asigura puțină intimitate. Totuși, adeseori un cuplu făcea dragoste după aceste perdele, În timp ce rude și prieteni socializau la numai câțiva metri distanță. În noaptea nunții, rudele și invitații tinerilor căsătoriți Îi acompaniau de obicei În patul nupțial pentru a observa consumarea căsătoriei. Dimineața următoare, proaspeții Însurăței trebuiau să arate cearceafurile pătate celorlalți membrii ai familiei ca dovadă a uniunii lor25. Încetul cu Încetul, obiceiul de
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Avem așa: lumînări mari, lumînări mijlocii, lumînări mici și lumînări și mai mici. După aceea: avem lumînări pentru înmormîntare, pentru preoți, dascăli, clopotari, ăia care duc... alea... și pentru îndurerata adunare, lumînări pentru parastas, ictenie citire simplă, citire complexă, pentru nunți, botezuri... Femeia: (ca hipnotizată, presată, puțin înfricoșată) Eu vreau lumînări pentru pus pe morminte. Octav: Avem, cu cîte să vă servim? Femeia: ...două... sau trei... dar cît costă? Octav: Ieftin. Vi le punem la pachet? Avem sacoșe..., sacoșe mari, mici
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
în tronul de împărat (Galaction, O, I, 42, apud Creția 1956: 117) Adormi Adam somnul cel amar (Coresi, C2, 47, apud Creția 1956: 117) Adormind dintr-odată somn greu ca plumbul (Camilar, N., I, 62, apud Creția 1956: 115) Când nunta se nuntea (Teodorescu, P. P., 617, apud Creția 1956: 117); în acest exemplu, complementul intern apare ca subiect al construcției pasive; (c) verbele intranzitive acceptă și posibilitatea apariției complementului intern exprimat prin substantiv nearticulat, însoțit de un atribut/modificator de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
fi are următoarele sensuri: (34) Când este a se face vreo înmormântare, obiceiul antic cere a se așeza poduri în calea mortului (Alecsandri) − "a avea motiv, a avea de ce; a avea destinația sau menirea (de a...), a trebui etc."; (35) Nuntă n-a mai făcut, căci cu cine era s-o facă (Creangă) − "a putea"; (36) Când a fost de sărutat, Ea m-a pus la frământat (Jarník-Bârseanu) − "a fi gata sau aproape să..., a se pregăti să..., a se împlini
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
celor cinci fecioare înțelepte. El este bun și milostiv cu cei din jur și ajutător celor din nevoi, nu numai uneori, ci permanent. Prin credință dreaptă, rugăciune și fapte bune, sufletul creștinului se află în stare de priveghere. Parabola despre nunta fiului de împărat ne învață că fără haina învățăturii și a faptelor bune nu putem dobândi mântuire. Nunta simbolizează mântuirea omului adusă de Fiul Său, adică Iisus Hristos. Cel care a intrat la nuntă fără haină potrivită este omul lipsit
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
nu numai uneori, ci permanent. Prin credință dreaptă, rugăciune și fapte bune, sufletul creștinului se află în stare de priveghere. Parabola despre nunta fiului de împărat ne învață că fără haina învățăturii și a faptelor bune nu putem dobândi mântuire. Nunta simbolizează mântuirea omului adusă de Fiul Său, adică Iisus Hristos. Cel care a intrat la nuntă fără haină potrivită este omul lipsit de merite, care uită cea dintâi datorie a sa: să primescă învățătura dată de Dumnezeu pentru mântuire. Pe
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
în stare de priveghere. Parabola despre nunta fiului de împărat ne învață că fără haina învățăturii și a faptelor bune nu putem dobândi mântuire. Nunta simbolizează mântuirea omului adusă de Fiul Său, adică Iisus Hristos. Cel care a intrat la nuntă fără haină potrivită este omul lipsit de merite, care uită cea dintâi datorie a sa: să primescă învățătura dată de Dumnezeu pentru mântuire. Pe acest oaspete Dumnezeu se mânie și poruncește îngerilor săi să-l arunce în focul cel nestins
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Mărțișorul, care aduc tabloul, trasat cu oarecare finețe psihologică, al unor iubiri adolescentine. Din același punct purcede și O taină, o veritabilă nuvelă, construită pe destinul unei fete de la țară, rămasă cu un „copil din flori” în urma morții năpraznice, în preajma nunții, a iubitului ei. Tendința feministă, vizibilă ici-colo, e în final dezactivată de amănuntul realist, ce denotă buna cunoaștere a lumii rurale. Alte proze (Bunicuța, Sunt lacrimae rerum, Umbra Mariei Antoaneta, Prin Pădurea Fontainebleau ș.a.) relevă, în incipit, în scriitură, dar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288412_a_289741]
-
este mai mult pentru sine decât cu ceilalți pentru că „lucră”, nu mai sunt agricultori, pentru că sunt tot mai puțini pe crânguri, cu tot mai multe case goale sau cu bătrâni etc. Ajutorul, da, mai este, discontinuu, stimulat de tradiție, la nunți, la Înmormântări. Este un sat care nu mai merge pe logică agricolă și pe ceasul dat de hrana vitelor și lucrul la câmp, ci pe cel al serviciului, al folosirii timpului cu cât mai multă eficiență pentru sine. În același
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În același timp, sătenii nu uită să menționeze că viața lor este mai deschisă, nu e ca la oraș. Raportarea la străini este ambivalentă. Dacă ești „din zonă”, ești primit mai ușor. Dacă ești străin, dar intri În comunitate la nunți, evenimente colective, acceptarea temporară este fără probleme. În schimb, acceptarea străinului În interacțiunile cotidiene se face mult mai greu, după luni de interacțiune. În reconstituirile pe care le Întreprinde, autorul aduce o contribuție importantă și la demistificarea sau la demitologizarea
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În munca de teren sau În opera câtorva dintre marii etnografi și folcloriști români de la sfârșitul veacului al XIX-lea și Începutul secolului XX. Astfel, studiile etnografice ale lui Simion Florea Marian despre ciclul vieții la români - Nașterea la Români, Nunta la Români, Moartea la Români (1890-1892) - ar prefigura concluziile lui Arnold van Gennep din Les rites de passage (1909). Tudor Pamfile ar fi practicat o formă de anthropology at home, În cazul ,,observării participative” a satului său natal, Șepu. La
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cunoscută cu puțini ani înainte, de către unii care au venit din Apus și au vestit-o, VI, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 19) „Se naște dintr-o Fecioară care nu știa de nuntă. Ea nici n-a ajutat la ce s-a întâmplat, nici n-a luat parte la ce s-a făcut. A fost numai o unealtă a tainicei puteri a lui Dumnezeu; atâta știa, numai cât aflase de la înger, când l-
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
vorba de Dumnezeu, nu trebuie să căutăm la firea lucrurilor, ci să credem în puterea Celui ce le săvârșește. Legea firii este ca să nască femeia măritată, dar lucru mai presus de fire este ca să nască fecioară ce nu știa de nuntă și să rămână fecioară. Să se cerceteze, dar, cele după fire, iar cele mai presus de fire să se cinstească în tăcere. Nu ca pe un lucru tainic și vrednic de cinstit prin tăcere. Iertați-mă, vă rog, că vreau
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Sfânt Se va pogorî peste tine (Lc. 1, 35). Nu căuta rânduiala firii, îi spune îngerul, când ceea ce se face este mai presus de fire. Nu întreba de căsătorie și de durerile nașterii, când felul nașterii e mai presus de nuntă! Fecioara a întrebat: Cum va fi mie aceasta de vreme ce nu știu de bărbat? Tocmai de aceea va fi aceasta, pentru că nu știi de bărbat, i-a răspuns îngerul. Dacă ai fi știut de bărbat, n-ai fi fost învrednicită să
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
nașterea Sa trebuia să se deosebească de nașterea noastră. Și a împlinit și una, și alta: S-a născut ca noi, pentru că S-a născut din pântece; dar mai presus de cum ne-am născut noi, pentru că S-a născut fără nuntă. Zămislirea și nașterea sunt în rânduiala firii omenești; dar nașterea fără împreunare este mai presus de firea omenească. Și s-au făcut aceste două ca să cunoști și desăvârșirea Celui născut, și părtășia Lui cu tine”. (Sf. Ioan Gură de Aur
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
care am căzut și să veghem la păstrarea și îndeplinirea învățăturilor Domnului. Să fim așa cum ne-a poruncit El zicând: Să fie mijlocul vostru încins și opaițele aprinse și voi asemenea oamenilor care așteaptă pe stăpânul lor când vine la nuntă, pentru ca, de îndată ce el a venit și a bătut, ei să-I deschidă. Fericiți vor fi acele slugi pe care Domnul, când va veni, le va găsi veghind (Lc. 12, 35-37). Trebuie să fim încinși, ca nu cumva, când va veni
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Podul amintirilor (1963), încearcă închegarea fragmentelor anterioare, dar defectul prozelor scurte (conceperea șablonardă a personajelor, abundența clișeelor) se amplifică la proporțiile unei cărți de mari dimensiuni. Mult mai reușite sub raportul introspecției psihologice, amintind de vocația analitică de la debut, nuvelele Nuntă în stepă (1955), Hoțul (1957), Urmărirea (1966) dau măsura prozatorului, ca și Vitrina cu amintiri, reușită construcție memorialistică. SCRIERI: Dincolo de tristețe, București, 1940; ed. postfață Șerban Cioculescu, București, 1969; Oamenii visează pâine, București, 1945; Vițelul de aur, București, 1949; Cuptorul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289641_a_290970]
-
Oamenii visează pâine, București, 1945; Vițelul de aur, București, 1949; Cuptorul nr. 3, București, 1950; Linia de foc, București, 1950; Erupția, București, 1951; Mama, București, 1951; Poveste de dragoste, București, 1951; Rădăcinile bucuriei, București, 1954; ed. (Podul amintirilor), București, 1963; Nuntă în stepă, București, 1955; Izgonirea din rai, București, 1956; Hoțul, București, 1957; Urmărirea, București, 1966; Itinerarii critice, București, 1971; Vitrina cu amintiri, București, 1973. Repere bibliografice: Lovinescu, Scrieri, II, 450-453, VI, 295; Șerban Cioculescu, „Dincolo de tristețe”, „Jurnalul”, 1940, 181; Călinescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289641_a_290970]