13,778 matches
-
Martino ai Monti), Catacomba Balbinei (numai papa Marcu), Catacomba lui Calepodius (doar papa Calixt al II-lea și papa Iuliu I), Catacomba lui Ponțian (numai papa Anastasie I și papa Inocențiu I, tată și fiu) și Catacomba lui Felicitas (doar papa Bonifaciu I).
Catacomba Sfântului Calixt () [Corola-website/Science/335817_a_337146]
-
statuia lui Heinrich, Margraf al Moraviei. În 1907, biserica sanctuarului marian de la Mariazell a fost ridicată la rangul de basilica minor. Edificiul a trecut în perioada 1992-2007 printr-o restaurare generală, fiind vizitat în septembrie 2007, după terminarea lucrărilor, de papa Benedict al XVI-lea. Capela Harului („Gnadenkapelle”) formează partea veche a clădirii și se află pe locul primei chilii. Aici se află statuia Sfintei Fecioare Maria numită „Magna Mater Austriae” (Mama cea Mare a Austriei), construită din lemn din tei
Bazilica Nașterea Sfintei Fecioare Maria de la Mariazell () [Corola-website/Science/335826_a_337155]
-
1633. S-a născut în influenta familie boierească Cantacuzino, fiind fiica postelnicului Constantin. Printre frații ei se numărau viitorul stolnic Constantin Cantacuzino, marele ctitor Mihai Cantacuzino și viitorul domn al Țării Românești, Șerban Cantacuzino. Stanca a fost măritată cu boierul Papa Brâncoveanu, din familia Brâncoveanu. Cuplul a avut trei copii, Barbu, Matei și Constantin, din care numai Constantin a supraviețuit până la maturitate, având la rândul său urmași. În 1659 a murit Matei, iar Barbu a murit în 1674, la Constantinopole. Viața
Stanca Brâncoveanu () [Corola-website/Science/332671_a_334000]
-
ucis la București în răscoala seimenilor și a dorobanților împotriva domnului Constantin Șerban. Când acești mercenari s-au ridicat împotriva domnului, care fusese sfătuit să-i dea afară din țară, familia Brâncoveanu, în frunte cu marele logofăt Preda (tatăl lui Papa și socrul Stancăi), era la casele din București. Preda Brâncoveanu a reușit să își răscumpere viața cu o mare sumă de bani, iar Constantin a fost salvat de slugi, care l-au substituit cu un copil de țigan, însă Papa
Stanca Brâncoveanu () [Corola-website/Science/332671_a_334000]
-
Papa și socrul Stancăi), era la casele din București. Preda Brâncoveanu a reușit să își răscumpere viața cu o mare sumă de bani, iar Constantin a fost salvat de slugi, care l-au substituit cu un copil de țigan, însă Papa Brâncoveanu a fost omorât la baza dealului Mitropoliei. La câțiva ani după acest episod, Preda Brâncoveanu, socrul Stancăi, a fost strangulat din ordinele domnului Țării, Mihnea al III-lea. În consecință, Stanca și-a luat copiii și s-a mutat
Stanca Brâncoveanu () [Corola-website/Science/332671_a_334000]
-
pe fratele ei, Șerban Cantacuzino, care a hotărât lupta dintre Băleni și Cantacuzini în favoarea celor din urmă. Șerban a murit în 1688, când a fost ales în scaunul domnesc fiul ei, Constantin Brâncoveanu. În 1688, Stanca a mutat rămășițele lui Papa și Preda Brâncoveanu la Mânăstirea Brâncoveni. a murit la 10/20 februarie 1699. În amintirea ei a fost reconstruită în același an biserica mare din Mânăstirea Brâncoveni (în locul celei construite de Matei Basarab), piatra de temelie fiind pusă de nepoții
Stanca Brâncoveanu () [Corola-website/Science/332671_a_334000]
-
fiiuluĭ săŭ maĭ sus numeitul Io Costandin B[răncoveanul] B[asarab] Voevod, carele cu mare ci[nste] și cu toate creștineștile pomenirĭ și mi[le] aicĭ la mănăstirea Brăncoveaniĭ, unde și însăș la moarte-ĭ aŭ lăsatu; aducănd-o lăngă soțul eĭ Papa Post[elnicul] și socru-săŭ Preda Vornic, o aŭ astrucatu.” <br>
Stanca Brâncoveanu () [Corola-website/Science/332671_a_334000]
-
încredințate de Sfântul Scaun: consultant al mai multor congregații, participând activ la lucrările Conciliului Vatican II. La 15 septembrie 1975, a fost ales ca prim succesor al Sfântului Josemaría Escrivá de Balaguer în fruntea Opus Dei. La 28 noiembrie 1982, Papa Ioan Paul al II-lea ridică Opus Dei la rangul de Prelatura personală și îl numește Prelat Opus Dei, iar la 6 ianuarie 1991 l-a hirotonit episcop. Guvernarea sa pastorală a fost caracterizată prin fidelitate față de mesajul și spiritul
Alvaro del Portillo () [Corola-website/Science/332911_a_334240]
-
Cenaclul din Ierusalim. Procesul de canonizare a început în anul 2004. Sfântul Părinte Benedict al XVI-lea a declarat pe data de 28 iunie 2012 eroismul virtuților creștine ale Venerabilui Slujitor al lui Dumnezeu, pe data de 5 iulie 2013 Papa Francisc a confirmat un miracol atribuit mijlocirii sale și a fost beatificat în data de 27 septembrie 2014 la Madrid.
Alvaro del Portillo () [Corola-website/Science/332911_a_334240]
-
regele Francisc al II-lea al Celor Două Sicilii, a fost învins de Expediția celor O Mie condusă de generalul revoluționar Giuseppe Garibaldi. Împreună cu familia a plecat la Roma unde au stat o perioadă scurtă la Palatul Quirinal la invitația Papei Pius al IX-lea. Mama ei a închiriat Palazzo Nipoti din Roma și acolo au locuit următorii șapte ani. Încă de când era un copil Maria Luisa a fost cunoscută pentru pietatea ei. În vara anului 1867, împreună cu familia erau în
Maria Luisa Immaculata de Bourbon-Două Sicilii () [Corola-website/Science/332939_a_334268]
-
din Sena "Charles Hugues". A fost cetățean francez și din 1980 cetățean naturalizat spaniol. La 29 aprilie 1964, la Romă, s-a căsătorit cu Prințesa Irene a Olandei. După ceremonie, Carlos Hugo și Irene au avut o audiență privată cu Papă Paul al VI-lea. Ei și-au petrecut luna de miere în Las Pălmaș de Gran Canaria, după care s-au stabilit la Madrid. Carlos Hugo și Irene au divorțat la 26 mai 1981. Ei au avut patru copii: În
Carlos Hugo de Bourbon-Parma () [Corola-website/Science/332940_a_334269]
-
se află și trimiterea portavionului „Charles de Gaulle” în Golful Persic, pentru a se alătura efortului de luptă împotriva terorismului. Printre navele care însoțesc portavionul se află și un submarin nuclear. În contextul atentatului terorist islamic de la Paris din 2015, Papa Francisc a declarat că „"Nu poți să glumești pe seama religiei sau să insulți credința altora. Există o limită. Fiecare religie care își respectă oamenii are demnitatea sa. Există limite și în libertatea de exprimare"”. "Komsomolskaya Pravda", ziar rus de mare
Atentatul împotriva revistei Charlie Hebdo () [Corola-website/Science/333549_a_334878]
-
difertele procurații. Lucrarea a constat probabil în construcția aripii cu vedere la rio di Palazzo pe terenurile achiziționate de la maicile de la Sân Zaccaria și în extinderea zonelor marginale ale clădirii, determinând o reducere substanțială a digului (molo). La încheierea lucrărilor, papa Alexandru al III-lea și Frederic Barbarossa, care grație intervenției dogelui au semnat un tratat de pace, au sosit la Veneția, unde împăratul a rămas ca invitat la palat timp de două luni. Cu toate acestea, palatul nu a mai
Palatul Dogilor din Veneția () [Corola-website/Science/333578_a_334907]
-
din timpul dogelui Giovanni Soranzo a dat un mare impuls lucrărilor de construcție coordonate de Pietro Basejo, cu ajutorul lui Filippo Calendario. De asemenea, ca parte a acestei restructurări, capelă Sf. Nicolae a fost extinsă și decorată cu momente din timpul papei Alexandru al III-lea, realizate poate de Guariento sau de un oarecare Paolo, la parter a fost făcută o cușcă de lei și celule noi și în 1332 au fost introduse fântâni în curtea interioară. Un document privind realizarea unui
Palatul Dogilor din Veneția () [Corola-website/Science/333578_a_334907]
-
Plafoanele au fost proiectate de Cristoforo Sorte și de Antonio da Ponte, în timp ce designul noii serii de picturi a fost încredințat la trei experți printre care Gerolamo de Bardi: pe pereți au fost reprezentate chipurile dogilor și momentele din viața papei Alexandru al III-lea, în timp ce plafoanele au tratat teme de război, fapte ale cetățenilor și alegorii. Printre cei mai cunoscuți artiști contactați au fost Paolo Caliari, Jacopo Robuști, Jacopo Palmă cel Tânăr, Francesco Bassano și Antonio Aliense: toate șantierele au
Palatul Dogilor din Veneția () [Corola-website/Science/333578_a_334907]
-
căruia părintele i-a donat biblioteca sa personală care cuprindea peste 40 de mii de volume. A fost un preot simplu și retras, auster cu sine și care și-a iubit țara sa natală. Adresându-se episcopului Ioan Duma, Sanctitatea Sa Papa Paul al VI-lea l-a caracterizat ca fiind cel mai mare jurist al Bisericii Catolice. Pe linie didactică a predat ca profesor la Universitatea Pontificală Urbaniana din Roma între 1952-1981 dreptul canonic oriental, la Facultatea Pontificală Sfântul Bonaventura a
Petru Tocănel () [Corola-website/Science/333674_a_335003]
-
în poziția de Maestru al novicilor, plasându-l astfel pe acest frate florentin pe propria sa cale a faimei. În timpurile sale el era văzut ca fiind unul dintre cei mai mari predicatori din Italia. Sebastian a fost ales de către Papa Alexandru al VI-lea să investigheze revelațiile pe care Savonarola susținea că i-au fost conferite direct de către Dumnezeu. Savonarola a contestat alegerea, gândindu-să că Sebastian, în calitate de vicar general al Congregației Lombarzilor, ar fi părtinitor și va încerca să preia
Sebastian Maggi () [Corola-website/Science/333711_a_335040]
-
investigheze revelațiile pe care Savonarola susținea că i-au fost conferite direct de către Dumnezeu. Savonarola a contestat alegerea, gândindu-să că Sebastian, în calitate de vicar general al Congregației Lombarzilor, ar fi părtinitor și va încerca să preia recenta sa postură din Florența. Papa, cu toate acestea, a decis însă să dea acorde Congregației facilitți, făcând canonic superioara lui Sebastian față de Savonarola. A decedat în 1496 și este înmormântat în complexul dominican din Santa Maria di Castello din Genoa.
Sebastian Maggi () [Corola-website/Science/333711_a_335040]
-
este o bulă pontificală / bulă papală, emisă de papa Grigore al XIII-lea și denumită după primele cuvinte "Printre foarte nobilele sarcini ale ministeriului nostru pastoral" (în latină: " pastoralis officii nostri curas"). Este datată la 24 februarie 1582. Bula reformează calendarul iulian introdus de Iulius Caesar, "Pontifex Maximus", în
Inter gravissimas () [Corola-website/Science/333786_a_335115]
-
în a douăsprezecea zi a calendelor lui aprilie, adică în 21 martie, data echinocțiului vernal. Din 325, echinocțiul vernal se depărtase de 21 martie cu circa zece zile. Reforma calendarului fusese discutată în Conciliul de la Trento, însă acesta a delegat papei găsirea soluției. Papa Grigore al XIII-lea a suprimat zece zile din luna octombrie 1582 în așa fel încât ziua următoare a nonelor lui octombrie, adică a doua zi după joi 4 octombrie 1582, să fie ziua idelor lui octombrie
Inter gravissimas () [Corola-website/Science/333786_a_335115]
-
zi a calendelor lui aprilie, adică în 21 martie, data echinocțiului vernal. Din 325, echinocțiul vernal se depărtase de 21 martie cu circa zece zile. Reforma calendarului fusese discutată în Conciliul de la Trento, însă acesta a delegat papei găsirea soluției. Papa Grigore al XIII-lea a suprimat zece zile din luna octombrie 1582 în așa fel încât ziua următoare a nonelor lui octombrie, adică a doua zi după joi 4 octombrie 1582, să fie ziua idelor lui octombrie, adică vineri 15
Inter gravissimas () [Corola-website/Science/333786_a_335115]
-
slavo-română"” (1680), „"Molitvelnicul de-nțeles"” (1681) și „"Viața și petrecerea sfinților"” (1682). La rugămintea patriarhului Dositei al Ierusalimului, a pus bazele unei tipografii grecești la Mănăstirea Cetățuia din Iași, în 1682, când a tipărit cartea patriarhului Nectarie, „"Întâmpinare în contra primatului papei"”. În anul 1682, Mitrofan a fost ales episcop al Hușilor, iar în 1686 - cu ocazia pribegiei mitropolitului Dosoftei în Polonia, el se va refugia în Țara Românească, unde s-a aflat în slujba domnului Șerban Cantacuzino și mai apoi a
Mitrofan al Buzăului () [Corola-website/Science/333839_a_335168]
-
1130 - 17 august 1153) a fost numit co-regent al Angliei de către tatăl său, regele Ștefan, la 6 aprilie 1152, în scopul de a garanta succesiunea la tron (acesta fiind obiceiul în Franța, însă nu și în Anglia). Cu toate acestea, Papa și Biserica nu au fost de acord cu acest lucru, iar Eustațiu nu a fost încoronat. Eustațiu a murit în anul următor la vârsta de 22 de ani, în timp ce tatăl său încă mai trăia. Ștefan a ajuns la un acord
Lista monarhilor englezi () [Corola-website/Science/333036_a_334365]
-
dispus ca fiecare problemă de stat să fie făcută atât în latină cât și în spaniolă. Au fost bătute monede cu capetele Mairiei și a lui Filip, cât și cu stema Angliei (drepata) care indica domnia lor comună. În 1555, Papa Paul al IV-a emis o bulă papală prin care îi recunoștea pe Maria și Filip ca rege și regină de drept a Irlandei. După moartea Elisabetei I în 1603, fără ca aceasta să aibă copii, vărul ei, Iacob al VI
Lista monarhilor englezi () [Corola-website/Science/333036_a_334365]
-
ei, doisprezece cavaleri rude ale ei l-au ucis pe Beauvais. În 1010 Robert a plecat la Roma, urmat de fosta lui soție Bertha, pentru a solicita permisiunea de a divorța de Constance și de a se recăsători cu Bertha. Papa Sergiu al IV-lea nu a permis o căsătorie consanguină, care a fost condamnată în mod oficial de către Papa Grigore al V-lea. Cererea a fost respinsă. După întoarcerea sa, în conformitate cu o sursă, Robert "și-a iubit soția și mai
Constance de Arles () [Corola-website/Science/333158_a_334487]