14,044 matches
-
combustibil) etc. 155 L. Pop, Tratat de drept civil. Obligațiile, vol. II, Contractul, Ed. Universul Juridic, București, 2009, nr. 191, p. 474. 156 Pentru practica judiciară a organelor de jurisdicție a se vedea, P. Perju, "Probleme de drept civil și procesual civil din practica secției civile a Curții Supreme de Justiție", în Dreptul, nr. 5/2003, p. 179; P. Perju, "Probleme de drept civil și procesual civil din practica secțiilor civile și de proprietatea intelectuală a Î.C.C.J.", în Dreptul nr. 6/2005
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
practica judiciară a organelor de jurisdicție a se vedea, P. Perju, "Probleme de drept civil și procesual civil din practica secției civile a Curții Supreme de Justiție", în Dreptul, nr. 5/2003, p. 179; P. Perju, "Probleme de drept civil și procesual civil din practica secțiilor civile și de proprietatea intelectuală a Î.C.C.J.", în Dreptul nr. 6/2005, pp. 229-230. Curtea Constituțională se pronunță în același sens: Curtea Constituțională, dec. nr. 53/1994, publicată în M.Of. nr. 312 din 9 noiembrie 1994
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
al omului cu lumea. Aceasta postulează și lingvistica praxematică atunci cînd, pornind de la problemele de limbă, distinge scheme practice care domină categorizarea perceptivă și actualizarea discursivă. Această lingvistică, ce pune accentul, în consens cu concepția lui G. Guillaume, pe sensul procesual și nu pe cel stabil sau imanent, se întreabă despre natura operațiilor cognitive proprii limbii și se poziționează în marea dezbatere dintre cognitivismul clasic și conexionism, dezbatere apărută prin cercetările asupra inteligenței aritifciale. Cognitivismul clasic consideră cunoștințele ca fiind stocate
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Contextul nu este doar o constrîngere asupra limbii, ci și un produs al utilizării limbii. Astfel, în mod treptat, după direcția trasată de T. A. van Dijk (în 1977), în locul concepției statice despre context, s-a impus una dinamică și procesuală.; c) contextul joacă un rol fundamental în funcționarea enunțurilor, în producerea și interpretarea lor: contextul oferă cheia pentru interpretarea unor ambiguități, pentru decriptarea unor subînțelesuri sau valori indirecte, pentru activarea sau inhibarea unor caracteristici de sens, pentru intervenția în procesele
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
În acest proces, elementele deja existente își pierd de obicei identitatea inițială, iar rezultatul este diferit de ceea ce exista și, de aceea, acest rezultat este concretizarea creației, finalizarea ei. Ca atare, creația este concepută ca avînd aceste două laturi, una procesuală, prin care se dă existență la ceva ce nu exista, și alta rezultativă, care este o existență nouă. Cea de-a doua semnificație, concretizarea activității de a crea în ceva creat, este în mod obișnuit avută în vedere, căci existențele
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în domeniul lingvisticii, semnificația "atribuire a unui nume", care îl apropie de un termen de specialitate consacrat, denominație. În principiu, nominația este un act de categorizare, o practică în același timp socială și lingvistică. De aceea, metalimbajul analitic subliniază valoarea procesuală a nominației, aceea de act de vorbire sesizabil în dinamica producerii lui, care îl diferențiază de rezultatul lui reprezentat de denominație. Se poate spune, deci, că nominația este actul prin care subiectul numește ceva în spațiul discursului, clasifică un referent
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
diferitelor stări de conștiință (stare de „iluminare” prin apariția unei corelații noi Între fenomenele percepute și semnificația lor; integrare verbală și recorelare a imaginilor cu semnificația lor pentru subiect; Înțelegere și coordonare de semnificații, altfel spus resemnificarea lumii). Având caracter procesual, conștiința există În diferite grade și nivele de conștiență. Se consideră șapte nivele de conștiență rezultat al activității creierului În diferite stări de frecvență. Cel mai Înalt corespunde hiperrectivității creierului (vigilență excesivă asociată cu emoții puternice), iar cel mai de
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
nu este problematică în psihologia socială, ci de a evidenția că funcționează ca un proces perpetuu de compensare. În plus, identificarea susține relațiile de constititivitate, logica fundamentală a constructivismului. Înțelegera identității de către Lacan a identității prin identificare este una non-esențialistă, procesuală, care permite desprinderea de abordarea individualistă a statului și proclamarea identității acestuia ca element ontologic. 2.2. Importanța identității în conceptualizarea sistemului internațional din perspectivă constructivistă Kenneth Waltz era de părere că o teorie a politicii internaționale trebuie să fie
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
psihanalizei freudiene, jungiene, lacaniene (ajunsă și ea de multe decenii în etapa confirmărilor experimentale nu numai de tip manifest "patologic", dar și "normal"), ale antropologiei explicit sau implicit totalizante a lui Mircea Eliade etc"32. Criticul va urmări în chip procesual asemenea tărâmuri anevoie de străbătut "dinspre dat spre rezultat" în primă fază; dar nu o va face cu relaxarea celui sigur de drumul ales. Fiecare pas e pregătit cu atâta minuțiozitate, încât cititorul se simte uneori obosit de atâta așteptare
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
interpretativă. Sinteză a aspirațiilor umaniste, Petrarca întrunește adeziunea contemporanilor săi - este concluzia la care ajunge, firesc, finalul exegezei. Procedee și intenții similare vor configura volumul Galileo Galilei. Dialog cu planetele (1982). Istoricul literar tinde spre cuprinderi globale, care să circumscrie procesual fenomenele de cultură. Astfel, în Storia della civiltà italiana (1977) înfățișează etapele principale ale civilizației italiene - Antichitatea, Evul Mediu, Renașterea, Barocul, Risorgimento și contemporaneitatea -, opțiunea autorului îndreptându-se spre ideile, fenomenele și personalitățile mai însemnate, care întruchipează ipostaze specifice și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287760_a_289089]
-
în condițiile ce caracterizează postmodernitatea. Pentru eficiența analizei, aduc în discuție problema schimbării sociale, prin raportare la dimensiunile unui fenomen socio-istoric pe care teoria ultimelor decade îl tratează sub forma procesului de globalizare. Intenționez, așadar, să delimitez conceptual acest fenomen procesual, pe dimensiunile sale economică, politică și socio-culturală, scopul fiind acela de a demonstra că tendințele accentuate astăzi de reafirmare a problemelor identitare sunt, de fapt, tendințe specifice procesului globalizării, în esență un proces socio-istoric dialectic. Accentuez, de aceea, asupra înțelegerii
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
globalizare" presupune deci o ambivalență genuină, care trimite atât la expansiunea societății la o scară globală, la interdependențele economice, politice și socio-culturale care rezultă din această expansiune, la revirimentul tendințelor etnonaționaliste ori fundamentaliste, cât și la transferul imaginii acestor aspecte procesuale din planul realității empirice în cel al conștiinței. Mai mult decât atât, proiecția procesului globalizării la nivelul conștiinței sociale și individuale, realizată într-o manieră holistică, impune schimbări ireversibile în planul teoriei sociale însăși. Astfel, noțiunea de "societate", în sensul
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
altele nu fac decât să recepteze pasiv mesajele globalizante pe care actorii prin-cipali le emit pe scena internațională. Odată ce am ajuns în această etapă a argumentației, putem observa că modalitatea pe care o urmăm în analiza normativă a unui fenomen procesual precum globalizarea depinde de pre-comprehensiunea pe care o avem asupra conceptului ca atare. Relația dintre explicație și înțelegere este așa cum arăta von Wright întotdeauna biunivocă. În această interdependență conceptuală, suficiența atrage după sine necesitatea. Analiza procesului globalizării, de care societatea
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
privind resursele necesare, cuvenite, destinate și alocate efectiv educației pornește de la nucleul central al definițiilor acestor două concepte. Aceste diferențe se regăsesc în termeni din alte limbi, precum: éducation - enseignement, educazione - instruzione (franceză, italiană), Erziehung - Bildung (germană). Vedem aici caracterul procesual, organizat și rațional, instituționalizat și orientat spre scop al termenilor Erziehung, învățământ, enseignement și cel de mișcare către ideal și etic, de formare morală și caracterială a termenului Bildung. Termenii din limba franceză, éducation și enseignement, se suprapun aproape complet
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
noi resurse În programele de integrare școlară a copiilor cu dizabilități; - asistență și sprijin cât mai complete; existența serviciilor de evaluare adecvate; introducerea unor inovații În programele de Învățământ; adaptarea/actualizarea reglementărilor existente În Învățământ pentru eliminarea obstacolelor administrative și procesuale din calea integrării; - dezvoltarea rolului jucat de instituțiile școlare și de cadrele didactice specializate (cooperarea dintre școlile speciale și cele obișnuite, parteneriatul și lucrul În echipă Între cadrele didactice din școlile obișnuite și specialiștii În educația copiilor cu dizabilități). • În
[Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
of desire. Circus history and representation, Manchester University Press, Manchester, 2000) sublinia asocierea care se face între lumea circului, la momentul când aceasta începe să depășească barierele unei mentalități colective și să fie acceptată ca parte a societății, și caracterul procesual al actului religios. Defilarea circului pare să fie inițial mai aproape de convoaiele funerare, are ceva din solemnitatea acestora, dar și din uimirea mistică pe care o presupune actul religios. Clovnul este și el asociat cu imaginea morții, prin gesturile sale
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
găsirii operative a echivalentului verbal pentru gest. Adecvarea predării la complexitatea noțiunilor și la capacitățile de învățare ale deficienților de auz se referă la ceea ce trebuie să știe profesorul înainte de a le preda o noțiune. Învățarea școlară este o învățare procesuală compusă dintr-o succesiune de faze. 16 1. Faza de receptare (nivelul concret) vizează receptarea noțiunii noi într-o anumită situație, adică presupune contactul cu noua noțiune (cuvânt nou, expresie, noțiune gramaticală etc.) și discriminarea ei de altă noțiune. Elevul
Aspecte privind formarea ?i evaluarea competen?elor de lectur? ale elevului deficient de auz by Gabriela Chirte? [Corola-publishinghouse/Science/83999_a_85324]
-
informației și comunicării. Studierea istoriei trebuie să ofere abordări inter și multidisciplinare, apelânduse mereu la cunoștințe din alte domenii. Formarea inițială și continuă a personalului didactic ar trebui:- să permită și să Încurajeze pe profesorii de istorie să folosească metodele procesuale și reflexive de predare ale istoriei;- să Îi pună la curent pe viitorii dascăli și pe cei care deja profesează În legătură cu cele mai noi rezultate, instrumente și metode În domeniul istoriei, În special acolo unde se simte nevoia utilizării noilor
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Raluca Iarovoi, Vasile Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93542]
-
au ca obiect tocmai întocmirea ori completarea acestor înscrisuri, iar aici pot fi incidente dispozițiile art.288-289 sau 291 Cod penal referitoare la falsuri sau uzul de fals. Este motivul pentru care ei trebuie să cunoască un minim de drepturi procesuale pe care le au, cel puțin cu privire la procedura audierii făptuitorului, indiferent că au sau nu avocat. Cum din nefericire medicii pot fi de multe ori victimele pacienților sau aparținătorilor acestora, așa cum din ce în ce mai des se întâmplă în prezent, discuția despre articolele
CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Irinel Rotariu, () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1077]
-
să poată forma, în combinație, un set potrivit pentru comparație și inferență. Unii comentatori au construit argumentații solide în sprijinul utilității empirice a studiului de caz. Oportunitatea de a pune la dispoziție detalii intensive în prezentarea de date facilitează „urmărirea procesuală” în care cercetătorul examinează alegerile, fazele și secvențele care leagă antecendentul de consecința sa. Am făcut afirmația, în Cursul 3, că științele sociale trebuie să se ocupe de dimensiunea umană a procesului cauzal. Acțiunile individuale sunt intenționate, bazate pe înțelegerea
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
și maximizând situația în funcție de reacțiile raționale ale celorlalți. Un studiu de caz cu un design atent poate explora detaliile comportamentului social uman. O argumentație devine mai convingătoare pe măsură ce fundamentele de nivel micro se asociază cu cele de nivel macro. Urmărirea procesuală se concentrează asupra conexiunilor care fac astfel ca un anumit rezultat să pară logic într-un context dat, furnizând un plus de substanță și autenticitate aserțiunilor făcute. James Fearon merge chiar mai departe, susținând că analiza studiului de caz poate
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
său este configurat cu disciplina și dacă cercetătorul este sincer cu punctele tari și slabe care privesc testarea ipotezei. Studiul de caz poate aduce o contribuție semnificativă dacă este aplicat în combinație cu alte metode de cercetare - testarea plauzibilității, urmărirea procesuală, explicarea cazurilor extreme. După cum am afirmat în Cursul 10, se poate adesea stabili o ierarhie inversă între testarea ca tehnică de inferare riguroasă și testarea ca prilej de examinare intensivă a datelor și detaliilor. Nu există protocoale stricte de luare
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
indepărtate. Utilitatea sau eficiența produsului este parametrul care impune acestuia o finalitate practică. Un produs al creației trebuie să răspundă unor nevoi umane, să fie aplicat în folosul omului. O altă direcție de abordare a creativității este cea din perspectivă procesuală. Ocupâdu-se de procesul creației, psihologii consideră că el parcurge mai multe etape: prepararea, incubația, iluminarea și verificarea (în concepția lui G. Wallas). Prepararea este etapa în care se conturează problema, se adună informațiile în legătură cu ea și se intrezăresc eventuale piste
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
accepția lui Tarasti, mai degrabă transformărilor pe care le traversează temele muzicale și felului în care sunt nuanțate orchestral. Asemenea nuanțări pot fi asociate unui erou mitic sau vicisitudinilor pe care le traversează eroul sau pot fi asociate unor aspecte procesuale ca începutul, mijlocul sau încheierea narațiunii melodice. În poemul Tasso,care are patru teme Lamento, Strepitoso, Tasso, PastoraleTarasti crede că relațiile tonale între diferitele ocurențe ale aceleiași teme muzicale au funcții narative ilustrate prin tranziția de la începutul în C minor
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
observații despre materialitatea contorsionată a lumii. Obiectele acestei materialități au uneori o:. Formele acestor obiecte sunt, așa cum spune Rudolf Arnheim, urme ale forțelor fizice care le-au creat. Mișcarea, dilatarea, contracția, procesele de creștere, toate acestea se manifestă ca forme procesuale. Curba dinamică a unui val oceanic este rezultatul presiunii ascendente a apei, opusă forței contrare a gravitației. Urmele valurilor pe nisipul umed al unei plaje sunt rezultatul contururilor sinuoase ale mișcării apei. Convexitățile norilor și linia zimțată a lanțurilor muntoase
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]