14,792 matches
-
mult în stare lichidă. Apa mărilor și oceanelor acoperă suprafața planetei în proporție de 70%. Densitatea medie a apei este de 1036 kg/m³. În aplicațiile practice specifice scufundării, apa este considerată un lichid practic incompresibil. Apnee - Oprirea voluntară a respirației. Scufundarea în apnee se practica din cele mai vechi timpuri. Arheologie subacvatică - Parte a arheologiei ce are ca obiect descoperirea și studierea relicvelor istoruce aflate sub apă. Arheologia submarină utilizează metode speciale de localizare, identificare, recuperare și conservare a relicvelor
Listă de termeni utilizați în scufundare () [Corola-website/Science/313566_a_314895]
-
Detentor - Componentă a aparatului autonom de respirat sub apă conceput atât pentru a destinde aerul de la presiunea înaltă la care se află stocat în butelie, la presiunea corespunzătoare adâncimii la care se află scafandrul, cât și pentru a permite o respirație fără efort. Din punct de vedere constructiv există Detentoarele cu două trepte distincte pot fi de mai multe tipuri, clasificarea lor făcându-se după mai multe criterii cum ar fi: Detentor de rezervă - Piesă de echipament ce reprezintă un etaj
Listă de termeni utilizați în scufundare () [Corola-website/Science/313566_a_314895]
-
fi aparate de fotografiat obișnuite montate în carcase speciale etanșe sau aparate special relizate. Frenzel - Manevră pentru echilibrarea urechii medii ce permite insuflarea de aer către trompa lui Eustache fără a efectua o expirație dinspre plămâni. Manevra este independentă de respirație, scurtcicuitând aerul toracic la nivelul glotei. Geantă pentru echipament - Sac special dimensionat conceput și realizat pentru transportul și păstrarea echipamentului de scufundare. Ghete de scafandru - Parte componentă a echipamentului greu de scafandru. Ghetele au greutatea de 7...8 kg fiecare
Listă de termeni utilizați în scufundare () [Corola-website/Science/313566_a_314895]
-
mare adâncime. Încălzitorul de gaze este montat în back-pack-ul scafandrului. Înec - Accident neprevazut ce poate cauza moartea. Înecul se produce cel mai adesea prin asfixiere datorată pătrunderii apei în căile respiratorii. Primul ajutor în caz de înec constă în efectuarea respirației artificiale și a masajului cardiac extern. Înot de locomoție - Metodă de deplasare la suprafața apei. Înotul de locomoție se efectuează numai cu mască, tub de respirat și labe de înot. Înot subacvatic - Modalitate de deplasare a scafandrului sub apă utilizand
Listă de termeni utilizați în scufundare () [Corola-website/Science/313566_a_314895]
-
respirat sub apă se utilizează vizoare cu volum mare. Mască facială - Componentă principală a echipamentului de scufundare profesională. Masca facială are următoare părți componente: cagulă din neopren, colier elastic de fixare, geam, detentor etaj II, piesă oro-nazală cu supapă de respirație, microfon și buton cu tijă pentru echilibrarea urechii medii, vană de alimentare cu amestec respirator în debit continuu, difuzoare etanșe, clapet antiretur. Mănuși - Componente de bază ale costumului de scufundare folosite pentru protecția mâinilor. Mănușile de scafandru pot avea 1
Listă de termeni utilizați în scufundare () [Corola-website/Science/313566_a_314895]
-
propagare a razelor de lumină la traversarea suprafeței unui alt mediu (apa). Datorită refracției dimensiunea obiectelor sub apă este mai mare cu 1/3 față de dimensiunea reală și distanța față de obiectul observat este redusă cu 1/4 față de distanța reală. Respirație - Succesiune regulată a mișcărilor de inspirație și expirație care conduce la reînnoirea constantă a aerului la nivelul alveolelor pulmonare. Prin respirație se realizează schimbul de gaze dintre organism și mediu. Rezervă - Mecanism de siguranță cu care sunt prevăzute unele robinete
Listă de termeni utilizați în scufundare () [Corola-website/Science/313566_a_314895]
-
cu 1/3 față de dimensiunea reală și distanța față de obiectul observat este redusă cu 1/4 față de distanța reală. Respirație - Succesiune regulată a mișcărilor de inspirație și expirație care conduce la reînnoirea constantă a aerului la nivelul alveolelor pulmonare. Prin respirație se realizează schimbul de gaze dintre organism și mediu. Rezervă - Mecanism de siguranță cu care sunt prevăzute unele robinete ale buteliilor de scufundare. Rezerva are rolul de a evita ca scafandrul să consume fără a fi prevenit, totalitatea aerului utilizabil
Listă de termeni utilizați în scufundare () [Corola-website/Science/313566_a_314895]
-
buteliilor de scufundare. Rezerva are rolul de a evita ca scafandrul să consume fără a fi prevenit, totalitatea aerului utilizabil din butelie. Atunci când în butelie rămâne o cantitate redusă de aer (aproximativ 30 bar sc.man.) scafandrul este incomodat în respirație și trage de o tijă care coboară un levier ce acționează rezerva, permițând astfel utilizarea celei mai mari părți a acestui ultim volum de aer devenit disponibil. Robinet - Dispozitiv înfiletat cu care sunt prevăzute buteliile de scufundare la partea superioară
Listă de termeni utilizați în scufundare () [Corola-website/Science/313566_a_314895]
-
adâncime, scop, echipament etc, există mai multe metode de scufundare și anume: scufundare liberă (în apnee), scufundare autonomă, scufundare cu alimentare de la suprafață (narghilea), scufundare cu submersibilul lock-in/lock-out, scufundare în saturație. Scufundare liberă (în apnee) - Scufundare efectuată prin ținerea respirației reprezentând cea mai veche modalitate de scufundare. Funcție de capacitatea pulmonară, antrenament, vârstă, adâncimea maximă a scufundării în apnee poate fi destul de mare. Scufundare autonomă - Scufundarea în care scafandrul poartă pe spate rezerva sa de gaz respirator. Scufundare cu alimentare de la
Listă de termeni utilizați în scufundare () [Corola-website/Science/313566_a_314895]
-
comprimat este prevăzut cu un racord de cauciuc gofrat ce permite muștiucului să cadă afară din gură pentru a fi înlocuit cu piesa bucală a detentorului. La alegerea unui tub de respirat trebuie ținut cont de două caracteristici: rezistența la respirație (trecerea aerului) și confortul respirator. Lungimea tubului nu poate depăși 30 ... 35 cm, deoarece o diferență prea mare dintre presiunea apei la nivelul plămânului și presiunea atmosferică, face respirația dificilă sau chiar imposibilă. S-a constatat că la întrebuințarea unui
Tub de respirat () [Corola-website/Science/313634_a_314963]
-
tub de respirat trebuie ținut cont de două caracteristici: rezistența la respirație (trecerea aerului) și confortul respirator. Lungimea tubului nu poate depăși 30 ... 35 cm, deoarece o diferență prea mare dintre presiunea apei la nivelul plămânului și presiunea atmosferică, face respirația dificilă sau chiar imposibilă. S-a constatat că la întrebuințarea unui tub lung de 60 cm, după 4-5 minute de scufundare survin la nivel pulmonar deteriorări serioase. Diametrul optim al tubului de respirat este în jur de 20 mm. Un
Tub de respirat () [Corola-website/Science/313634_a_314963]
-
mm. Un diametru mai mic creează, nefavorabil, o rezistență aerodinamică mai mare la inspirație, iar un diametru mai mare al tubului ar favoriza acumularea de dioxid de carbon. Alegerea unui tub de respirat cu diametru optim va conduce la o respirație mai eficientă și la o golire mai bună a apei din tub. La alegerea tubului de respirat trebuie încercat și muștiucul, mai concret, să se verifice practic potrivirea lui la persoană. Un muștiuc care nu se potrivește conformației bucale a
Tub de respirat () [Corola-website/Science/313634_a_314963]
-
poziție orizontală, cu fața în jos. Aceasta pentru că în această poziție, corpul se sprijină pe vesta de salvare ce menține plămânii deasupra nivelului liber al apei, reducându-se astfel presiunea în jurul plămânilor și prin aceasta ușurându-se în mod considerabil respirația. Dezumflarea vestei de salvare în vederea coborârii sau compensării unei creșteri de flotabilitate se realizează prin eliminarea de aer, manevra depinzând de tipul constructiv al vestei. La vestele de salvare care nu sunt prevăzute cu supapă de evacuare, eliminarea aerului se
Vestă BCD () [Corola-website/Science/313667_a_314996]
-
respirat sub apă concepută, pe de o parte, pentru a destinde aerul de la presiunea înaltă la care se află stocat în butelie, la presiunea corespunzătoare adâncimii la care se află scafandrul și, pe de altă parte, pentru a permite o respirație fără efort cu o frecvență obișnuită. Primele detentoare au fost brevetate în 11 mai 1864 de către inginerii francezi Benoît Rouquayrol și Auguste Denayrouze pentru scafandrii cu cască, lucrători submarini sau culegători de bureți. Ulterior, în anul 1870, Rouquayrol și Denayrouze
Detentor () [Corola-website/Science/313717_a_315046]
-
prevăzut în partea din mijloc cu un buton de purjare care prin apăsare elimină apa din interior. Etajul II al detentorului asigură respirarea, la cerere, de aer la o presiune egală cu presiunea ambiantă și la un ritm normal de respirație. Detentorul de rezervă este un detentor special prevăzut pentru a putea fi folosit în cazul defectării accidentale a detentorului principal. Orice tip de detentor trebuie să ofere un bun confort respirator. De aceea, s-a impus ca necesară stabilirea unor
Detentor () [Corola-website/Science/313717_a_315046]
-
acumulându-se o anumită cantitate de gaze. Cantitatea de gaze acumulată în tubul digestiv crește și, în timpul ridicării la suprafață, își mărește volumul, destinzându-se provocând crampe abdominale. Aceste dureri abdominale sunt însoțite de eructații și chiar de dificultăți de respirație. Tratamentul colicilor scafandrului La apariția primelor simptome ale colicilor scafandrului, pentru a nu risca ruperea tubului digestiv, scafandrul va trebui să coboare la o adâncime la care colicile încetează și, prin mișcări sau masaje, va încerca eliminarea gazelor prin eructații
Accidente de scufundare () [Corola-website/Science/313750_a_315079]
-
atunci când scafandrul înoată sau când desfășoară o activitate intensă sub apă. În aceste situații poate apărea senzația de „lipsă de aer” care vine de la centrul respirator ce răspunde la creșterea nivelului de bioxid de carbon și poate conduce la scurtarea respirației, la accelerarea ritmului respirator (gâfâială), oboseală, crampe musculare, dureri de cap și chiar pierderea cunoștinței. Efectele hipercapniei pot duce la apariția panicii cu consecințe foarte grave. Atunci când scafandrul simte un anumit inconfort respirator, nevoia inhalării unei cantități mai mari de
Accidente de scufundare () [Corola-website/Science/313750_a_315079]
-
apariția panicii cu consecințe foarte grave. Atunci când scafandrul simte un anumit inconfort respirator, nevoia inhalării unei cantități mai mari de aer și oboseală, este recomandat ca el oprească înotul sau activitatea pe care o desfășoară, relaxându-se și respirând profund. Respirația superficială, respirația cu pauze, utilizarea unui aparat de respirat cu rezistențe gazodinamice mari, sunt factori care împiedică sau încetinesc schimbul normal de gaze din plămâni și conduc nu numai la o creștere a nivelului de bioxid de carbon, ci și
Accidente de scufundare () [Corola-website/Science/313750_a_315079]
-
cu consecințe foarte grave. Atunci când scafandrul simte un anumit inconfort respirator, nevoia inhalării unei cantități mai mari de aer și oboseală, este recomandat ca el oprească înotul sau activitatea pe care o desfășoară, relaxându-se și respirând profund. Respirația superficială, respirația cu pauze, utilizarea unui aparat de respirat cu rezistențe gazodinamice mari, sunt factori care împiedică sau încetinesc schimbul normal de gaze din plămâni și conduc nu numai la o creștere a nivelului de bioxid de carbon, ci și la o
Accidente de scufundare () [Corola-website/Science/313750_a_315079]
-
din amestecul respirator. Un amestec respirator este hipoxic dacă presiunea parțială a oxigenului din acest amestec, pO, este mai mică de 0,17 bar (sc. abs.). Simptomele hipoxiei provin fie de la un echipament defect sau prost reglat, fie de la o respirație incorectă. Hipoxia poate avea simpotome respirație grea, dureri de cap, senzația de greață și chiar pierderea cunoștinței. Pentru limitarea efectelor hipercapniei și hipoxiei, scafandrul trebuie să efectueze o manevră respiratorie constând dintr-o serie de inspirații profunde și expirații forțate
Accidente de scufundare () [Corola-website/Science/313750_a_315079]
-
este hipoxic dacă presiunea parțială a oxigenului din acest amestec, pO, este mai mică de 0,17 bar (sc. abs.). Simptomele hipoxiei provin fie de la un echipament defect sau prost reglat, fie de la o respirație incorectă. Hipoxia poate avea simpotome respirație grea, dureri de cap, senzația de greață și chiar pierderea cunoștinței. Pentru limitarea efectelor hipercapniei și hipoxiei, scafandrul trebuie să efectueze o manevră respiratorie constând dintr-o serie de inspirații profunde și expirații forțate în scopul ventilării cât mai bune
Accidente de scufundare () [Corola-website/Science/313750_a_315079]
-
Suprapresiunea pulmonară este un accident de scufundare ce apare datorită destinderii gazelor blocate în plămâni peste limita de elasticitate a acestora, în timpul ridicării către suprafața apei. În timpul urcării la suprafață unii scafandri își opresc respirația (expirația) fie voluntar fie în mod reflex într-o situație de urgență datorită panicii, ceea ce conduce la creșterea rapidă a volumului gazelor conținute în plămâni o dată cu scăderea presiunii (adâncimii). Continuând urcarea către suprafața apei, volumul gazelor din plămâni crește atât
Suprapresiune pulmonară () [Corola-website/Science/313764_a_315093]
-
Simptomele specifice emboliei gazoase pot apărea chiar în timpul ridicării sau după câteva momente după ieșirea scafandrului la suprafața apei și pot fi: mișcări necoordonate, amețeli, paralizie, tulburări de vedere și vorbire, dureri în piept, sânge în gură, convulsii și întreruperea respirației Imediat ce se constată că un scafandru ar putea fi victima unei embolii gazoase, acestuia trebuie să i se acorde primul ajutor, după care trebuie recomprimat într-o barocameră. Nu se recomandă recomprimarea victimei direct în apă deoarece simptomele sunt prea
Suprapresiune pulmonară () [Corola-website/Science/313764_a_315093]
-
special în jurul gâtului. În acest caz, simptomele sunt: tulburări respiratorii, edem și chiar schimbarea vocii. Constă în pătrunderea aerului între plămâni și peretele cavității toracice, în cavitatea pleurală. Plămânul afectat își reduce volumul, cel puțin în parte, ceea ce va influența respirația. Dacă presiunea crește, aceasta va afecta nu numai plămânul, ci și inima reducând activitatea cardiacă. Simptomele constau din dureri în piept și dificultăți respiratorii. Tratamentul de urgență a accidentului de suprapresiune pulmonară este exclusiv hiperbar, prin recomprimarea rapidă, în barocameră
Suprapresiune pulmonară () [Corola-website/Science/313764_a_315093]
-
Evitarea apariției suprapresiunii pulmonare se face controlând în permanență libera expirație în timpul urcării către suprafața apei. Este important ca în timpul efectuării unei scufundări cu aparat autonom de respirat sub apă, pe perioada ridicării la suprafață, scafandrul să nu-și țină respirația atunci când se află într-o situație critică, de panică. Pe toată durata urcării la suprafață, scafandrul trebuie să respire în mod normal și să expire în mod continuu.
Suprapresiune pulmonară () [Corola-website/Science/313764_a_315093]