14,810 matches
-
de energie, iar în mod deductiv ea este dovedită din postulatul uniformității naturii"281. Ambele ipoteze întâlnesc obstacole pe care nu le pot trece, devenind insuficiente în raport cu ceea ce ele trebuie să explice: unitatea lumii (a fenomenelor fizice și a celor sufletești). Ipoteza idealistă ajunge la solipsism. Neputând să explice existența mai multor conștiințe omenești ca "realități de sine stătătoare", din ea se obține, dacă îi urmăm logica până la capăt, ideea că singura realitate este aceea a fiecărui om. Pentru a evita
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
fi produs nici o diferențiere. Personalismului energetic noua ipoteză propusă de Rădulescu-Motru îi este structurantă ideea evoluției prin sine a realității originare, evoluție care are sensul formării corelațiunilor de personalitate. Evoluția este un fapt necesar diferențierii între fenomenele fizice și cele sufletești. Realitatea originară nu este, în sine, nici fizică, nici psihică. Doar evoluția provoacă diferențierea. Așa încât, primul postulat al monismului personalist energetic este ideea existenței "realității originare" ca energie, iar al doilea este ideea evoluției acesteia în sensul diferențierii fenomenelor sufletești
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
sufletești. Realitatea originară nu este, în sine, nici fizică, nici psihică. Doar evoluția provoacă diferențierea. Așa încât, primul postulat al monismului personalist energetic este ideea existenței "realității originare" ca energie, iar al doilea este ideea evoluției acesteia în sensul diferențierii fenomenelor sufletești de cele fizice. Al treilea postulat este cel al finalității: realitatea originară evoluează către constituirea anumitor corelații persistente. Al patrulea postulat se referă la direcția evoluției: către corelațiunile de personalitate. Personalismul energetic propune o reconstrucție filosofică a umanului ce-și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Socecu et Comp, București, 1902. RADULESCU-MOTRU, C., Cultura română și politicianismul, în vol. Personalismul energetic și alte scrieri, Studiu, antologie și note Gh. Al. Cazan, Text stabilit de Gh. Pienescu, Editura Eminescu, București, 1984 (prima ediție, 1904). RADULESCU-MOTRU, C., Puterea sufletească, în vol. Personalismul energetic și alte scrieri (prima ediție, 1908). RADULESCU-MOTRU, C., Elemente de metafizică pe baza filosofiei kantiane, în vol. Personalismul energetic și alte scrieri (prima ediție, 1912). RADULESCU-MOTRU, C., Curs de psihologie, Editura Esotera Editura Vox, București, 1996
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
1987, p. 71. 105 Gheorghe Al. Cazan, Studiu introductiv la C. Rădulescu-Motru Personalismul energetic și alte scrieri, p. XLIII. 106 Nicolae Gogoneață, Coordonate ale filosofiei lui C. Rădulescu-Motru, în "Revista de filosofie" 2/1992, p. 10. 107 C. Rădulescu-Motru, Puterea sufletească, în vol. Personalismul energetic și alte scrieri, p.202. 108 Idem, Elemente de metafizică, p. 468. 109 Ibidem, p. 477. 110 Ibidem, p. 479. 111 Ibidem, p. 500. 112 Ibidem, p. 506. 113 Ibidem, p. 509. 114 Idem, Puterea sufletească
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
sufletească, în vol. Personalismul energetic și alte scrieri, p.202. 108 Idem, Elemente de metafizică, p. 468. 109 Ibidem, p. 477. 110 Ibidem, p. 479. 111 Ibidem, p. 500. 112 Ibidem, p. 506. 113 Ibidem, p. 509. 114 Idem, Puterea sufletească, p. 295. 115 R. Leakey, Originea omului, București, Editura Humanitas, 1995, p. 194. 116 J. Monod, Hazard și necesitate, București, Editura Humanitas, 1991, p. 139. 117 C. Rădulescu-Motru, Curs de psihologie, București, Editura Esotera, Editura Vox, 1996 p. 359. 118
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și Spirit și materie, București, Editura Politică, 1980, pp. 124-125. 119 C. Rădulescu-Motru, Elemente de metafizică, p. 519. 120 Ibidem. 121 Ibidem, p. 520. 122 P. Teilhard de Chardin, L'activation de l'énergie, p. 330. 123 C. Rădulescu-Motru, Puterea sufletească, p. 360. 124 Ibidem, p. 346. 125 Idem, Personalismul energetic, p. 581. 126 Ibidem, p. 552. 127 Mircea Florian, Introducere în filosofia istoriei, p. 143. 128 C. Rădulescu-Motru, Vocația..., p. 656. 129 Relativ la ideea locului omului în ordinea universală, se
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Determinism și înlănțuire, în vol. col. Problema determinismului, București, Editura Societății cooperative "Oficiul de librărie", 1940, p. 21. 145 Cf. Zur Entwicklung von Kant's Theorie der Naturcausalität, Leipyig, Wilhelm Engelmann, Druck von Breitkopf & Härtel, 1983. 146 C. Rădulescu-Motru, Puterea sufletească, p. 254. 147 Ibidem, 385. 148 Idem, Elemente de metafizică, p. 396. 149 "Paralelismul psiho-fizic" reprezintă soluția unei probleme asupra căreia s-a lucrat nu numai științific, ci, chiar mai intens, filosofic. În perioada modernă a istoriei filosofiei, de această
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Mărturisiri făcute la Asociația Creștină a tinerilor în 4 dec. 1943, în vol. Mărturisiri, pp. 83-84. 218 Idem, Personalismul energetic, p. 618. 219 Ibidem, p. 586. 220 N. Bagdasar, Op. cit., p. 83. 221 C. Rădulescu-Motru, Vocația..., 655. 222 Idem, Puterea sufletească, p. 356. 223 Ibidem, p. 353. 224 M. Aiftincă, Constantin Rădulescu-Motru la Academia Română, în "Revista de filosofie", 2/1992, p. 154. 225 C. Rădulescu-Motru, Op. cit., p. 353 226 Idem, Cultura română și politicianismul, p. 15. 227 Max Weber, Etica protestantă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
and Dwarfs: Essays 1960-1990; d) un comentariu erudit și original, scris împreună cu Harry V. Jaffa, Shakespeare’s Politics; e) o la fel de masivă carte postumă, Love and Friendship, încheiată cu puțin înainte de moarte, în care se regăsesc toate pasiunile intelectuale și sufletești ale autorului, de la deja amintiții Platon, Rousseau și Shakespeare la Tolstoi, Jane Austen, Montaigne și Flaubert; din nou, filozoful care era Bloom se distinge de majoritatea colegilor săi printr-o fascinație pentru marea literatură, pe care nu a obosit s-
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Bloom se distinge de majoritatea colegilor săi printr-o fascinație pentru marea literatură, pe care nu a obosit s-o analizeze și s-o recomande, inclusiv ca modalitate de autocunoaștere și de trăire, fie și prin transfer, a unor stări sufletești de regulă absente din viețile noastre mai curând banale - între altele, cum știm și din The Closing, Bloom împărtășea pesimismul antropologic revelat de Tocqueville în portretul pe care-l face omului democratic); ca și The Closing, dar pe un ton
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Director: Gh. Capagea Rosetti. În articolul-program se precizează că publicația, având profil literar, social și de comentariu critic, urmărește să creeze „un curent de primenire socială”, „o primăvară [a] renașterii spiritualității noastre etnice”, luptând pentru „înălțarea vieții prin întronarea primatului sufletesc”, pentru care arta, ca „disciplină” complementară moralei, pregătește „sufletește pe om pentru contactul său cu divinitatea”. Mergând în direcția slujirii autohtonismului, V. și s. publică poezie tradiționalistă semnată de Valeriu Cârdu (Rugă moțească), Mihu Dragomir (Mlaștina cu nuferi), Aurel Chirescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290554_a_291883]
-
editată de Asociația Feministă locală, sub îngrijirea unui comitet, apoi sub redacția Mariei Dimitriu-Castano (de la numărul 3-4/1928), iar de la numărul 3/1930 și sub egida Asociației Feministe din Constanța. Scopul gazetei, anunțat în articolul-program, „este de a înlesni comunicarea sufletească dintre toate femeile, fără deosebire de clasă sau avere”. Se urmărește cu atenție mișcarea feministă din țară, cititorii fiind informați cu privire la activitatea asociațiilor din Brașov, Timișoara, Galați, Constanța sau despre congresele feministe din străinătate. Multe editoriale sunt scrise de neobosita
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290735_a_292064]
-
el validează propaganda ? Esteticul sau eticul ? Un răspuns - nu răspunsul - mi-a oferit marele regizor de teatru și film Liviu Ciulei, care, actor pe atunci, juca plin de elan roluri de „dușman al poporului”. L-am întrebat cu ce stare sufletească juca pe chiaburul Scăpău sau „Buldogul”. Răspunsul a venit după o pauză : „Nu- mi mai aduc aminte de rolurile acelea”. Până atunci, domnul Ciulei mă uimise cu memoria și capacitatea narativă, remarcabile la 86 de ani. Directorul nostru (1955) sau
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
niciodată că ești român”, lipsește cu desăvârșire. Drumul interior al lui Apostol Bologa începe cu ochii lui Svoboda. Continuă cu refuzul de a lupta împotriva românilor săi. Apoi, cu refuzul de a mai participa la uciderea oamenilor. Un adevărat transfer sufletesc (absent în film) se petrece între el și muribundul căpitan Cervenco, cel care se ducea la atac înarmat cu o nuielușă pentru că nu concepea să ucidă pe nimeni și repeta că doar iubirea poate salva omenirea. Mai departe, Titus Popovici
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
personală, sau un tânăr inginer pus pe inovații care se confruntă cu inerția, sau un absolvent de facultate care alege să lucreze „la țară”, Tatos ne prezintă episodul echipei de filmare cu „Responsabilul”, un gestionar de provincie, amestec de micime sufletească, prostie, eroism, frică de singurătate, obediență, bunătate, de un realism feroce, câtuși de puțin socialist. Episodul nu are nici o morală la final, nu pune în lumină principii, mari opțiuni, nu demonstrează superioritatea nimănui asupra nimănui, este cu totul și cu
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
permanenta încercare de a se regăsi pe sine sunt prezente în povestiri precum Prin tunel, Captivi în rășină sau În pragul căsătoriei. Schimbarea spațiului exterior nu înseamnă și o anihilare a suferinței: tandemul dragoste-suferință este singurul care poate echilibra armonia sufletească a individului. Plină de imaginație și originalitate, proza scrisă de T. deconstruiește un univers real mutilat, ascuns permanent sub câte o mască și recreează lumi sufletești infinite, al căror sigiliu este aspirația, dureroasă, spre armonie. SCRIERI: Strada lui Petrică, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290092_a_291421]
-
înseamnă și o anihilare a suferinței: tandemul dragoste-suferință este singurul care poate echilibra armonia sufletească a individului. Plină de imaginație și originalitate, proza scrisă de T. deconstruiește un univers real mutilat, ascuns permanent sub câte o mască și recreează lumi sufletești infinite, al căror sigiliu este aspirația, dureroasă, spre armonie. SCRIERI: Strada lui Petrică, București, 1965; Nu se poate preciza, București, 1967; Nu-mi pasă, București, 1969; Clovnul nevăzut, București, 1975; Sperietoarea din Hors, București, 1979; Locatarul, București, 1979; Dovezi de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290092_a_291421]
-
a abordării ființei umane, trebuie făcută precizarea că medicina este singura știință care are ca obiect de studiu omul, din nefericire mai mult din punctul de vedere al structurii lui somatice și mai puțin sau deloc sub aspectul structurii sale sufletești. În această abordare, preponderent materialistă, medicina se bazează pe științele pozitive de a căror progrese a depins în mod hotărâtor evoluția ei ca știință și care au stat la baza progreselor indiscutabile pe care le cunoaște astăzi. Două momente cruciale
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
sus menționate. Dincolo de aceste precepte și principii laice pe care societatea le-a introdus în practica medicală și care pot susține tot pe principiul laic că tot ce nu este interzis este permis, există numeroase aspecte care țin de resorturile sufletești ale medicului ce nu pot fi traduse în cuvinte, cum ar fi: empatia, mila, înclinația filantropică, spiritul caritabil, aspecte ce se traduc mai degrabă prin atitudine, disponibilitate, devotament și dăruire, manifestări care nu pot fi impuse prin legi, coduri sau
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
practica studențească, excursia la munte, tema părinților și, în legătură cu aceasta, ecouri din problematica „obsedantului deceniu”ș.a.). Nu anecdotica e importantă, ci tratarea ei. Poziția auctorială e flegmatică, aparent expurgată de afectivitate, „obiectivistă”. De sub cenușiul nespectaculosului răzbat totuși, semnificate implicit, zbateri sufletești și combustii intelectuale pentru care scriitura „măiestrită” se dovedește a fi un revelator eficace. Marin Preda-incomodul (1996) e o monografie neconvențională și lipsită de pedanterie, o carte de critică hermeneutică, cu materia organizată tematic, dar fără rigiditate, și cu excursuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287353_a_288682]
-
își dă seama de zădărnicia lui, fiindcă încercarea de a ieși dintr-o categorie socială implică și ieșirea dintr-o categorie morală. Romanul, inegal totuși, cu reușite secvențiale, surprinde momentul de criză din conștiința eroului, fluxul și refluxul stărilor sale sufletești. Atmosfera sumbră ce domnește în familia Udilă, relațiile crâncene dintre membrii ei, cruzimile la care fiul își supune părinții pentru a ajunge unicul proprietar al pământului, toate acestea acționează asupra sa, alienându-l treptat. Numai că pecetea ideologică a momentului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289160_a_290489]
-
noblețea ideilor exprimate; 5. brevilocvența: a. mesaj scurt; d. expresia cea mai scrută a gândirii și a sentimentului; b. nu se dialoghează; e. se exprimă doar esențele; c. nu există exces în narațiune, descriere etc. 6. finețea (sentimentelor, a strărilor sufletești etc.); 7. contemplativitatea îndeosebi în poezia lirică; 8. descripția fantastică a realului; îmbinarea realului cu fantasticul; 9. formele și structurile fixe; limbaj standard (stereotipiu basmului, începutul doinelor etc.); 10. alte elemente de stereotipie: un sistem prestabilit al mijloacelor de expresie
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
scop. - sunt prezentate personajele (toate sau o parte dintre ele); - pregătește dezvoltarea acțiunii. INTRIGA / CONFICTUL - este baza subiectului operei literare epice sau dramatice; - faptele importante care determină cursul acțiunii;motivele care dezlănțuie înfruntarea dintre personaje; - cauzele care generează anumite stări sufletești (ca sursă a acțiunii); - este o luptă între forțe cu atitudini diferite; - natura conflictului poate fi: 1. socială; 3. folosofică; 5. de mentalitate; 2. ideologică 4. psihologică. DESFĂȘURAREA ACȚIUNII - prezentarea, pe larg, a faptelor și a întâmplărilor; - (acțiunea) poate fi
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
obiectivă, de neidentificare, neparticipare; sau se poate ascunde sub înfățișarea unui personaj oarecare;el nu se situează în prim Ț plan; locul acesta revine naratorului sau personajului principal. 2. forma expozitivă proprie genului liric: - se fac confesiuni, de dezvăluie stări sufletești; (!!) verbele comentatorului: „a-și dezvălui”; „a-și exprima”; „a se confesa”; „a se destăinui”, etc. - autorul are o atitudine subiectivă, de regulă, se exprimă pe sine; sentimentele dezvăluite sunt ale sale; deci el se situează în prim Ț planul operei
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]