14,579 matches
-
căruia se evidențiază două raioane: 1) al protostepelor și stepelor propriu-zise (Drochia); 2) al stepelor propriu-zise și luncilor halofite (Ciuluc).Ursu A. Raioanele pedogeografice și particularitățile regionale utilizate și protejare a solurilor. Chișinău: Tipografia Academiei de Științe, 2006. 232 p. Vegetația naturală practic nu s-a păstrat. Pe fragmentele înțelenite, nevalorificate, degradate prin pășunat, predomină păiușul și diferite ierburi de protostepă; pe versanți cu soluri erodate predomină comunitățile de bărboasă. Pe fondul vegetației zonale de stepă foarte frecvente sunt arealele cu
Stepa Bălților () [Corola-website/Science/310928_a_312257]
-
Chișinău: Tipografia Academiei de Științe, 2006. 232 p. Vegetația naturală practic nu s-a păstrat. Pe fragmentele înțelenite, nevalorificate, degradate prin pășunat, predomină păiușul și diferite ierburi de protostepă; pe versanți cu soluri erodate predomină comunitățile de bărboasă. Pe fondul vegetației zonale de stepă foarte frecvente sunt arealele cu vegetație palustră, hidrofilă și halofită. Asemenea fragmente sunt răspândite nu numai în lunci și văi, dar și pe pante, pe culmile dealurilor, îndeosebi, ale Ciulucului. Această mozaicitate se datorează neomogenității structurii geologice
Stepa Bălților () [Corola-website/Science/310928_a_312257]
-
naturală practic nu s-a păstrat. Pe fragmentele înțelenite, nevalorificate, degradate prin pășunat, predomină păiușul și diferite ierburi de protostepă; pe versanți cu soluri erodate predomină comunitățile de bărboasă. Pe fondul vegetației zonale de stepă foarte frecvente sunt arealele cu vegetație palustră, hidrofilă și halofită. Asemenea fragmente sunt răspândite nu numai în lunci și văi, dar și pe pante, pe culmile dealurilor, îndeosebi, ale Ciulucului. Această mozaicitate se datorează neomogenității structurii geologice, regimurilor hidrologice și structurii învelișului de sol.
Stepa Bălților () [Corola-website/Science/310928_a_312257]
-
Fiind o depresiune din interiorul subcarpaților, aici este caracteristic etajul pădurilor de foioase. În Enciclopedia Geografică a României, pentru zona sud-estică a comunei nu sunt menționate decât pădurile de fag în amestec cu carpenul, culturi agricole și pajisti secundare, precum și vegetația de luncă în lunca Râmnicului Sărat. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Dumitrești se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,89%). Pentru 3,04% din
Comuna Dumitrești, Vrancea () [Corola-website/Science/310939_a_312268]
-
Dealu Șăghișului”, „Humele” și „Arinii ăi Mari”, sunt formate din soluri argiloase, reci, improprii agriculturii deoarece favorizează băltirea apei în perioadele ploioase iar în cele secetoase se zvântă repede. Sunt larg răspândite solurile brune și brune-roșcate de pădure, formate sub vegetația pădurilor de foioase. Aceste soluri se întâlnesc în „Butinei", „Coprine”, „Căldare” precum și pe „Valea Lupului” și „Racovicioară”. Pădurile satului sunt formate în majoritate din fag montan , care în „Braniște” coboară până la altitudinea de 600m. Lui i se asociază: carpenul, plopul
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
de vânzare/cumpărare nr. 9509/01.04.1944. După retrocedarea castelului, regele a renunțat la mobilă veche, care a fost încărcată în camioane și transportată la Olănești, la Regia Protocolului de Stat. Grădinile au fost refăcute, fiind tăiați brazii și vegetația care nu apăreau în planurile inițiale ale castelului, intenția fiind că parcul să fie refăcut cum arata înainte de confiscarea de către comuniști. În mai 2007 au început lucrările de restaurare care au durat până în octombrie 2015. Ele s-au desfășurat după
Castelul regal de la Săvârșin () [Corola-website/Science/309536_a_310865]
-
din suprafața pământului era acoperit de selva, acum avem doar 6% și în actualul ritm de despădurire în 40 ani dispare toată selva. Totuși există diferențe în estimarea acestor date între oamenii de știință, unii consideră că creșterea rapidă a vegetației poate schimba statistică. Mulți cercetători consideră că multe specii sunt condamnate la dispariție, fiind foarte posibil că 50 mii de specii (inclusiv microorganisme) pe an să dispară, datorită eliminării spațiului în care erau adaptate să trăiască. Totuși, pe lângă marile arii
Pădure tropicală umedă () [Corola-website/Science/309699_a_311028]
-
pe an să dispară, datorită eliminării spațiului în care erau adaptate să trăiască. Totuși, pe lângă marile arii despădurite care se transformă în semideșertice datorită proaștei administrări ale resurselor, deasemenea trebuie să arătăm că există mari suprafețe de teren arid redate vegetației datorită agriculturii cu ajutorul irigației. În plus au apărut specii vegetale noi care au adaptări la un mediu schimbător în multe locuri din lume. Din nefericire , multe dintre aceste specii au o mai mică valoare ecologică decât cele anterioare, deși în
Pădure tropicală umedă () [Corola-website/Science/309699_a_311028]
-
sunt: Mississippi cu afluenții Missouri, Ohio, Tennessee, Arkansas și Red, Rio Grande del Norte, Savannah, Potomac, Delaware, Hudson, Connecticut, Colorado, Sacramento și Columbia. În nord-est, la granița cu Canada, se află Marile Lacuri, cel mai mare sistem lacustru de pe glob. Vegetația este reprezentată în est îndeosebi prin păduri amestecate de conifere și de foioase, păduri de pin, iar în zona centrală prin prerii cu ierburi înalte în câmpiile centrale și cu ierburi scunde în Marile Prerii. În California este caracteristic arborele
Geografia Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/310007_a_311336]
-
direcția în funcție de dealuri și văi. În concluzie putem spune că evoluția și distribuția în timp și spațiu a proceselor meteorologice sunt influențate de condițiile fizico-geografice specifice comunei și depresiunii Văii Mogoșului, de orientarea culmilor, de altitudine diferită, de orientarea văilor. Vegetația de pe raza comunei este specifică regiunilor de deal și munte. În cadrul vegetației un loc deosebit îl ocupă pădurile ce se întind pe o suprafață de 2542 ha după cum urmează: Predomină pădurile de amestec (rășinoase - fag) localizate la altitudinile de 800-1200
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
distribuția în timp și spațiu a proceselor meteorologice sunt influențate de condițiile fizico-geografice specifice comunei și depresiunii Văii Mogoșului, de orientarea culmilor, de altitudine diferită, de orientarea văilor. Vegetația de pe raza comunei este specifică regiunilor de deal și munte. În cadrul vegetației un loc deosebit îl ocupă pădurile ce se întind pe o suprafață de 2542 ha după cum urmează: Predomină pădurile de amestec (rășinoase - fag) localizate la altitudinile de 800-1200 m, apoi urmează cele constituite din molid și fag, apărând paltinul și
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
pădurile de molid coboară până în albia Văii Mogoșului, iar din cauza inversiunilor de temperatură, pădurile de molid se situează uneori sub pădurile de fag, așa cum este cazul în Bârlești și Negrileasa. În porțiunile de lunci de pe malul Văii Mogoșului, găsim o vegetație specifică locurilor bogate în umezeală, formată din specii ca: rogoz, coada calului, pipirig, izma, piciorul cocoșului etc. Din rândul vegetației lemnoase găsim: salcia alba, răchita, arinul și plopul. În general vegetația comunei este încadrată organic în flora Munților Apuseni întâlnindu
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
pădurile de fag, așa cum este cazul în Bârlești și Negrileasa. În porțiunile de lunci de pe malul Văii Mogoșului, găsim o vegetație specifică locurilor bogate în umezeală, formată din specii ca: rogoz, coada calului, pipirig, izma, piciorul cocoșului etc. Din rândul vegetației lemnoase găsim: salcia alba, răchita, arinul și plopul. În general vegetația comunei este încadrată organic în flora Munților Apuseni întâlnindu-se speciile specifice acestei zone din țara noastră. Peisajul (valori ecologice) Botanica conservă o specie ocrotită, de mare efect peisagistic
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
porțiunile de lunci de pe malul Văii Mogoșului, găsim o vegetație specifică locurilor bogate în umezeală, formată din specii ca: rogoz, coada calului, pipirig, izma, piciorul cocoșului etc. Din rândul vegetației lemnoase găsim: salcia alba, răchita, arinul și plopul. În general vegetația comunei este încadrată organic în flora Munților Apuseni întâlnindu-se speciile specifice acestei zone din țara noastră. Peisajul (valori ecologice) Botanica conservă o specie ocrotită, de mare efect peisagistic, narcisa (Narcissus stellaris), numită de localnici rușculița sau lusca. Rezervația se
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
culoarul Văii Mureșului comuna Petriș este caracterizată de un topoclimat de adăpost cu un climat blând. Vânturile dominante sunt austrul, cu o frecvență mai mare din sectorul sudic și vestic și „vântul de pustă” care bate din sectorul de nord-vest. Vegetația comunei Petriș se caracterizează prin formațiunile de silvostepă și forestiere și a celor azonale de luncă. Predominante sunt pădurile de fag, carpen, gorun și salcâm. Răzleț se întălnesc și păduri de ștejar, pin și molid. Vegetația de luncă este alcătuită
Comuna Petriș, Arad () [Corola-website/Science/310111_a_311440]
-
din sectorul de nord-vest. Vegetația comunei Petriș se caracterizează prin formațiunile de silvostepă și forestiere și a celor azonale de luncă. Predominante sunt pădurile de fag, carpen, gorun și salcâm. Răzleț se întălnesc și păduri de ștejar, pin și molid. Vegetația de luncă este alcătuită dintr-o serie de specii ierboase și lemnoase caracteristice: sălcii, plopi și arini. Plantele mici răspândite în fânețe sunt numeroase. Amintim: trifoiul roșu ("Trifoliul pratense"), păpădia ("Taraxacum oficinale"), ștevia ("Rumex paticentia"), traista-ciobanului ("Capsella bursa pastoris"), coada
Comuna Petriș, Arad () [Corola-website/Science/310111_a_311440]
-
2007, la doar câteva zile de la această întâmplare, primarul comunei Dumbrăveni a trimis câțiva angajați ai Primăriei pentru a acoperi cu var soclul statuii, a îndepărta urmele de graffitti și a efectua lucrări periodice de întreținere a spațiului și a vegetației adiacente. Statuia a fost păzită pentru o perioadă de către un angajat al Primăriei și doi câini lupi. Numai că, la 9 mai 2007, a fost scrisă o altă inscripție pe partea laterală a soclului statuii care conținea cuvintele „Moarte rușilor
Statuia generalului Aleksandr Suvorov din Dragosloveni () [Corola-website/Science/310134_a_311463]
-
se produc eroziuni pe versanți, inundații în vai și stagnări de apă în depresiuni. Arondat zonelor de silvostepa și de silvostepa în tranziție spre zona de pădure, teritoriul comunei este lipsit de păduri compacte, în urma defrișărilor sistematice. În mod izolat, vegetația lemnoasa este reprezentată de exemplare de Quercus cerris (cer), Q.robur (gorun), Acer campastre (jugastru), Tilia spp. (tei), Ulmus foliacea (ulm), Crataegus pentagyna (păducel), Cornus sanguinea (sânger), Evonymus europaea (voniceriu). În pâlcurile de arbuști, vegetația ierboasa cuprinde specii că Tamus
Comuna Șagu, Arad () [Corola-website/Science/310113_a_311442]
-
defrișărilor sistematice. În mod izolat, vegetația lemnoasa este reprezentată de exemplare de Quercus cerris (cer), Q.robur (gorun), Acer campastre (jugastru), Tilia spp. (tei), Ulmus foliacea (ulm), Crataegus pentagyna (păducel), Cornus sanguinea (sânger), Evonymus europaea (voniceriu). În pâlcurile de arbuști, vegetația ierboasa cuprinde specii că Tamus communis (fluierătoare), Polyfonum spp. (troscot), Lithospermum spp. (mărgelușa), iar în culturi, Agropyron repens (pir), Lolium perenne (raigras), Cirsium arvense (pălămida), Rubus caesius (mur), Setaria viridis (mohor), Dactylis glomerata (golomăț). În pășuni și fânețe sunt prezente
Comuna Șagu, Arad () [Corola-website/Science/310113_a_311442]
-
de scurtă durată. În timpul iernii - caracterizată de ninsori reduse cantitativ, își face simțită prezența Crivatul. Zăpadă nu durează decât până în prima decadă a lunii martie. Circulația atmosferică dominantă este dinspre N, NE și E, având un grad accentuat de continentalism. Vegetația spontană se încadrează zonei de stepa (în zona de lunca a Șiretului) și de silvostepa, precum și etajului pădurilor de foioase (subetajul pădurilor de gorun și de amestec). Dacă în partea vestică a comunei, pădurile acoperă dealurile, în partea estică dealurile
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
în zona de lunca a Șiretului) și de silvostepa, precum și etajului pădurilor de foioase (subetajul pădurilor de gorun și de amestec). Dacă în partea vestică a comunei, pădurile acoperă dealurile, în partea estică dealurile sunt cultivate cu vii ale localnicilor. Vegetația de lunca s-a păstrat în mică măsură. Fauna terestră este reprezentată de specii caracteristice habitatelor din zonelor colinare. În estul comunei se află o mică suprafață (9 %) a sitului Natură 2000 (ROSPA 0063) „Lacurile de acumulare Buhuși, Bacău, Berești
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
nedepășind 400 m. În anii 1960 și 1970, Polul Nord Magnetic se afla pe insula Bathurst Deși peisajul predominant este format din câmpii și platouri pietroase, lipsite de copaci, pe alocuri există straturi subțiri de sol pe care se dezvoltă o vegetație joasă, suficientă pentru a menține o faună mai numeroasă decât în alte insule arctice. Pe insulă se află Rezervația Naturală de Animale Sălbatice Polar Bear Pass și se preconizează înființarea unui nou parc național, Parcul Național al Nordului Insulei Bathurst
Insula Bathurst () [Corola-website/Science/310182_a_311511]
-
pe raza comunei sunt: Crișul Repede, pe o lungime de 6 km, Valea Chijicului, care traversează hotarul satului Borșa și Sacadat, pe o lungime de 10 km, Valea Sărandului (Hodiș), Valea Borșa și Maghișa, care se varsă în Crișul Repede. Vegetația este una de stepa, plantele ierboase cele mai răspândite fiind graminoidele iar dintre arbuști porumbacul și măcieșul. La cultura plantelor cele mai răspândite sunt grâul, secara, orzul, ovăzul, porumbul, floarea - soarelui, cartoful etc. Animalele specifice zonei sunt vulpea, iepurele, dihorul
Comuna Săcădat, Bihor () [Corola-website/Science/310207_a_311536]
-
nord și nord-est sunt cele care aduc ploi în sezonul de vară . Sătenii cunosc multe lucruri despre cele două „personaje de basm” Crivățul și Austrul, ca o consecință ar fi faptul că toate casele sunt construite cu „spatele în Crivăț”. Vegetația lemnoasă este în prezent absentă în cuprinsul teritoriului extravilan. Înainte de colectivizare existau păduri unde se întâlneau salcâmi, rugi și porumbari. În cuprinsul vetrei satului se întâlnesc salcâmi, plopi, duzi și pomi fructiferi. Pe marginea ulițelor există pruni și zarzări. Fauna
Florica, Buzău () [Corola-website/Science/310272_a_311601]
-
Peștera Lizlonea, care devine o exurgență la 215 m. altitudine, alimentată numai de apele de infiltrație. În concluzie, manifestările hidrologice ale carstului in zona Carașova, prezintă particularitățile: Reprezentative pentru acest areal sunt solurile zonale, determinate în mod direct de climă, vegetație și litologie. Reprezentative pentru acest tip sunt următoarele tipuri de soluri: - soluri brune eu-mezobazice pe materiale eluviale și proluviale, pe platourile calcaroase; - terra-rosa formate pe un substrat calcaros; Solurile azonale se împart în : - solurile hidromorfe, soluri gleice în lunca râului
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]