15,959 matches
-
Limbile scandinave nu au mărci desinențiale pentru nici una dintre persoane, încît, în suedeză, de exemplu, la prezent indicativ, verbul are aceeași formă la toate persoanele, singular și plural, formă care însă are drept indice desinența -(e)r, adăugată la rădăcina verbului. Ca atare, de la verbul att arbeta "a lucra", rădăcina este arbeta-, iar indicativul prezent este jag arbetar, du arbetar etc., de la verbul att söka "a căuta" rădăcina este sök și prezentul indicativ jag söker, du söker etc. În limba engleză
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
mărci desinențiale pentru nici una dintre persoane, încît, în suedeză, de exemplu, la prezent indicativ, verbul are aceeași formă la toate persoanele, singular și plural, formă care însă are drept indice desinența -(e)r, adăugată la rădăcina verbului. Ca atare, de la verbul att arbeta "a lucra", rădăcina este arbeta-, iar indicativul prezent este jag arbetar, du arbetar etc., de la verbul att söka "a căuta" rădăcina este sök și prezentul indicativ jag söker, du söker etc. În limba engleză, numai persoana a treia
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
la toate persoanele, singular și plural, formă care însă are drept indice desinența -(e)r, adăugată la rădăcina verbului. Ca atare, de la verbul att arbeta "a lucra", rădăcina este arbeta-, iar indicativul prezent este jag arbetar, du arbetar etc., de la verbul att söka "a căuta" rădăcina este sök și prezentul indicativ jag söker, du söker etc. În limba engleză, numai persoana a treia singular are marcă desinențială, -(e)s, încît de la to go "a merge", la această persoană este forma he
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
etc., în vreme ce limba neerlandeză are trei forme la indicativ prezent: cu desinența Ø la persoana întîi singular, desinența -t, la persoanele a doua singular și plural și a treia singular, desinența -en, la persoanele întîi și a treia plural. Astfel, verbul werken " a lucra", cu rădăcina werk-, are formele: ik werk, u/jij werkt, hij, zij, het werkt, wij werken, u werkt, zij werken. O situație asemănătoare prezintă limba germană, care are forme distincte pentru persoana întîi, a doua singular, a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
u werkt, zij werken. O situație asemănătoare prezintă limba germană, care are forme distincte pentru persoana întîi, a doua singular, a treia singular și a doua plural, întîia și a treia plural, cu desinențe ce se adaugă tot la rădăcina verbului; de la verbul lernen "a învăța", rădăcina este lern-, iar conjugarea ich lerne, du lernst, er, sie er lernt, wir lernen, ihr lernt, sie lernen. Perfectul compus se formează în limbile germanice, la fel ca în cele romanice, cu ajutorul unor auxiliare
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
zij werken. O situație asemănătoare prezintă limba germană, care are forme distincte pentru persoana întîi, a doua singular, a treia singular și a doua plural, întîia și a treia plural, cu desinențe ce se adaugă tot la rădăcina verbului; de la verbul lernen "a învăța", rădăcina este lern-, iar conjugarea ich lerne, du lernst, er, sie er lernt, wir lernen, ihr lernt, sie lernen. Perfectul compus se formează în limbile germanice, la fel ca în cele romanice, cu ajutorul unor auxiliare cu formele
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
conjugarea ich lerne, du lernst, er, sie er lernt, wir lernen, ihr lernt, sie lernen. Perfectul compus se formează în limbile germanice, la fel ca în cele romanice, cu ajutorul unor auxiliare cu formele de prezent și cu participiul trecut al verbului conjugat. Cu auxiliarul la preterit și cu participiul se formează, în mod simetric, mai mult ca perfectul indicativ. Unele dintre idiomurile germanice, engleza, norvegiana și suedeza, uzează de auxiliarul "a avea": engl. I have called. "Am chemat"; I had called
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
am venit"; sued. Du har arbetat mycket idag. "Ai muncit mult astăzi". Alte limbi folosesc la perfect compus și la mai mult ca perfect două auxiliare, astfel încît, în germană, de exemplu, haben "a avea" este utilizat pentru a conjuga verbele tranzitive, reflexive, impersonale, modale și unele intranzitive, iar sein "a fi" pentru a conjuga verbele intranzitive care exprimă o mișcare sau o direcție ori o trecere de la o stare la alta. Un regim similar au verbele hebben și zijn [zein
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
la perfect compus și la mai mult ca perfect două auxiliare, astfel încît, în germană, de exemplu, haben "a avea" este utilizat pentru a conjuga verbele tranzitive, reflexive, impersonale, modale și unele intranzitive, iar sein "a fi" pentru a conjuga verbele intranzitive care exprimă o mișcare sau o direcție ori o trecere de la o stare la alta. Un regim similar au verbele hebben și zijn [zein] din limba neerlandeză, precum și have și v(re din daneză. Situația urmează același model în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
utilizat pentru a conjuga verbele tranzitive, reflexive, impersonale, modale și unele intranzitive, iar sein "a fi" pentru a conjuga verbele intranzitive care exprimă o mișcare sau o direcție ori o trecere de la o stare la alta. Un regim similar au verbele hebben și zijn [zein] din limba neerlandeză, precum și have și v(re din daneză. Situația urmează același model în cazul limbilor franceză și italiană din familia romanică, care uzează de aceleași auxiliare și la aceleași timpuri, acestea fiind și limbile
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a adstratului germanic. Pentru redarea timpului viitor, idiomurile germanice prezintă mai multe tipuri, uneori cu situații complexe în interiorul aceleiași limbi. Germana prezintă sub acest aspect situația cea mai simplă, deoarece uzează de prezentul auxiliarului werden "a deveni" urmat de infinitivul verbului de conjugat: Ich werde kommen. "Voi veni". Engleza recurge pentru persoana întîi, singular și plural, la auxiliarul shall (din vechiul englez sceal, de origine germanică), dar la persoanele a doua și a treia, singular și plural, la auxiliarul will (urmașul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
fritid. "Mîine am (voi avea) mai mult timp liber". O extinsă utilizare pentru realizarea viitorului au adverbele și în limba neerlandeză: Morgen zijen we in Amsterdam. "Mîine sîntem (vom fi) la Amsterdam". În această limbă se folosește uneori pentru viitor verbul gaan [xa:n] (ging, gegaan) "a merge": Ik gaan een fiets huren. Voi închiria o bicicletă" (literal: "Merg să închiriez o bicicletă") sau verbul zullen [΄zülə] "a trebui": Ik zou komen. "Voi veni". Se poate observa că și în limba
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
in Amsterdam. "Mîine sîntem (vom fi) la Amsterdam". În această limbă se folosește uneori pentru viitor verbul gaan [xa:n] (ging, gegaan) "a merge": Ik gaan een fiets huren. Voi închiria o bicicletă" (literal: "Merg să închiriez o bicicletă") sau verbul zullen [΄zülə] "a trebui": Ik zou komen. "Voi veni". Se poate observa că și în limba franceză verbul "a merge" (aller) este folosit ca auxiliar pentru a realiza o formă de viitor, viitorul apropiat, care exprimă o intenție sau o
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
xa:n] (ging, gegaan) "a merge": Ik gaan een fiets huren. Voi închiria o bicicletă" (literal: "Merg să închiriez o bicicletă") sau verbul zullen [΄zülə] "a trebui": Ik zou komen. "Voi veni". Se poate observa că și în limba franceză verbul "a merge" (aller) este folosit ca auxiliar pentru a realiza o formă de viitor, viitorul apropiat, care exprimă o intenție sau o acțiune ce va avea loc după scurt timp: Je vais partir. "Voi pleca îndată". Vous allez parler. "Veți
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
este folosit ca auxiliar pentru a realiza o formă de viitor, viitorul apropiat, care exprimă o intenție sau o acțiune ce va avea loc după scurt timp: Je vais partir. "Voi pleca îndată". Vous allez parler. "Veți vorbi imediat". Deseori, verbele auxiliare cu care se realizează viitorul indicativului sînt folosite și pentru a construi condiționalul, datorită afinităților de conținut dintre timpul viitor (care poate fi perceput ca manifestarea dorinței sau voinței) și modul condițional-optativ. În limbile romanice, acest paralelism este cvasigeneral
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
limbii germane, căci forma cu valoare de condițional a conjunctivului se construiește după modelul würden + infinitiv (Sie sagte, dass sie in Hamburg wohnen würde. "Ea spunea că ar locui în Hamburg"), iar würden este forma indirectă a preteritului wurden de la verbul werden. Această structură nu este însă obligatorie, dar este cea mai uzuală, căci forma indirectă de preterit a oricărui verb, fiind reverențioasă, poate funcționa cu valoare de condițional-optativ: de la verbul können preteritul este konnte cu forma indirectă könnte "aș putea
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
in Hamburg wohnen würde. "Ea spunea că ar locui în Hamburg"), iar würden este forma indirectă a preteritului wurden de la verbul werden. Această structură nu este însă obligatorie, dar este cea mai uzuală, căci forma indirectă de preterit a oricărui verb, fiind reverențioasă, poate funcționa cu valoare de condițional-optativ: de la verbul können preteritul este konnte cu forma indirectă könnte "aș putea", de la verbul mögen preteritul este mochte cu forma indirectă möchte "aș dori, mi-ar plăcea" etc. Aceeași origine cu shall-should
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Hamburg"), iar würden este forma indirectă a preteritului wurden de la verbul werden. Această structură nu este însă obligatorie, dar este cea mai uzuală, căci forma indirectă de preterit a oricărui verb, fiind reverențioasă, poate funcționa cu valoare de condițional-optativ: de la verbul können preteritul este konnte cu forma indirectă könnte "aș putea", de la verbul mögen preteritul este mochte cu forma indirectă möchte "aș dori, mi-ar plăcea" etc. Aceeași origine cu shall-should din engleză au corespondentele din limbile scandinave, norv. å skulle
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Această structură nu este însă obligatorie, dar este cea mai uzuală, căci forma indirectă de preterit a oricărui verb, fiind reverențioasă, poate funcționa cu valoare de condițional-optativ: de la verbul können preteritul este konnte cu forma indirectă könnte "aș putea", de la verbul mögen preteritul este mochte cu forma indirectă möchte "aș dori, mi-ar plăcea" etc. Aceeași origine cu shall-should din engleză au corespondentele din limbile scandinave, norv. å skulle, dan. skulle, sued. att skola, care funcționează ca auxiliare de viitor, dar
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
jeg mene. "Ai dreptate, aș zice". Modul de redare a diatezei pasive produce alte clasificări ale limbilor germanice, atît prin mijloacele antrenate, cît și prin tipul acestor mijloace. Engleza realizează pasivul cu auxiliarul "a fi" (to be) urmat de participiul verbului conjugat (adică la fel ca limbile romanice): I am called. "Sînt chemat", dar germana și neerlandeza, care recurg de asemenea la mijloace analitice, uzează de auxiliarul "a deveni" (germ. werden, neer. worden): germ. Ich werde gefragt. "Sînt întrebat"; neer. Ik
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
care recurg de asemenea la mijloace analitice, uzează de auxiliarul "a deveni" (germ. werden, neer. worden): germ. Ich werde gefragt. "Sînt întrebat"; neer. Ik word geholfen. "Sînt ajutat". În limba germană, pentru formarea diatezei pasive a stării, se folosește însă verbul auxiliar sein [zain] "a fi", la prezent sau la preterit, urmat de participiul trecut: Er ist geboren. /Er war geboren. "El s-a născut" (literal: El a fost născut). Limbile germanice nordice au particularitatea de a realiza diateza pasivă cu ajutorul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
la prezent sau la preterit, urmat de participiul trecut: Er ist geboren. /Er war geboren. "El s-a născut" (literal: El a fost născut). Limbile germanice nordice au particularitatea de a realiza diateza pasivă cu ajutorul desinenței -s, adăugate la infinitivul verbului conjugat, mai ales atunci cînd se exprimă pasivul impersonal: sued. Medicinen säljas mot recept. "Doctoria se vinde cu rețetă"; norv. Dørene lukkes. Ușile se închid"; dan. Han glemmes. "El este uitat". Dacă însă este importantă menționarea autorului acțiunii, atunci diateza
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
dan. Han glemmes. "El este uitat". Dacă însă este importantă menționarea autorului acțiunii, atunci diateza pasi-vă se realizează cu ajutorul auxiliarului "a rămîne; a fi" (dan. blive [΄bli:və / bli:ə], norv. å bli, sued. att bliva), urmat de participiul verbului conjugat (sued. Han blev mottagen av en snäll expeditris. "A fost întîmpinat de o vînzătoare drăguță".). Există și o altă posibilitate de redare a valorii pasive, cînd se pune accentul pe rezultatul acțiunii, uzînd tot de participiul trecut, dar cu
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și pasivă), deși este menționată specia pronumelui reflexiv cu care se realizează construcții echivalente cu cele din limbile romanice repartizate la o astfel de diateză. Astfel, de exemplu, în suedeză, pentru a forma diateza reflexivă se adaugă pronumele reflexiv după verb, pornind de la diateza activă: Jag befinner meg. "Eu mă aflu", verbul befinna sig "a se afla" fiind un verb reflexiv. Ca atare, unele idiomuri germanice au chiar "verbe reflexive", care sînt însoțite de obicei sau întotdeauna de pronumele reflexiv (precum
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
realizează construcții echivalente cu cele din limbile romanice repartizate la o astfel de diateză. Astfel, de exemplu, în suedeză, pentru a forma diateza reflexivă se adaugă pronumele reflexiv după verb, pornind de la diateza activă: Jag befinner meg. "Eu mă aflu", verbul befinna sig "a se afla" fiind un verb reflexiv. Ca atare, unele idiomuri germanice au chiar "verbe reflexive", care sînt însoțite de obicei sau întotdeauna de pronumele reflexiv (precum în germană, sich ärgern "a se plictisi", sich erinnern (an) "a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]