136,312 matches
-
Čačinci este o comună în cantonul Virovitica-Podravina, Croația, având o populație de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, comuna Čačinci avea locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați, cu o minoritate de sârbi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici, existând și minorități de
Comuna Čačinci, Virovitica-Podravina () [Corola-website/Science/330549_a_331878]
-
Dubrava este o comună în cantonul Zagreb, Croația, având o populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, comuna Dubrava avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați, cu o minoritate de sârbi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în
Comuna Dubrava, Zagreb () [Corola-website/Science/330554_a_331883]
-
Dubrava este o comună în cantonul Zagreb, Croația, având o populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, comuna Dubrava avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați, cu o minoritate de sârbi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici, existând și minorități
Comuna Dubrava, Zagreb () [Corola-website/Science/330554_a_331883]
-
Gračac () este o comună în cantonul Zadar, Croația, având o populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, comuna Gračac avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați, cu o minoritate de sârbi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în
Comuna Gračac, Zadar () [Corola-website/Science/330552_a_331881]
-
Gračac () este o comună în cantonul Zadar, Croația, având o populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, comuna Gračac avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați, cu o minoritate de sârbi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici, existând și minorități
Comuna Gračac, Zadar () [Corola-website/Science/330552_a_331881]
-
Rakovec este o comună în cantonul Zagreb, Croația, având o populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, comuna Rakovec avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați, cu o minoritate de sârbi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în
Comuna Rakovec, Zagreb () [Corola-website/Science/330556_a_331885]
-
Rakovec este o comună în cantonul Zagreb, Croația, având o populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, comuna Rakovec avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați, cu o minoritate de sârbi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici, cu o minoritate
Comuna Rakovec, Zagreb () [Corola-website/Science/330556_a_331885]
-
Tkon este o comună în cantonul Zadar, Croația, având o populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, comuna Tkon avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați, cu o minoritate de albanezi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în
Comuna Tkon, Zadar () [Corola-website/Science/330553_a_331882]
-
Tkon este o comună în cantonul Zadar, Croația, având o populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, comuna Tkon avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați, cu o minoritate de albanezi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici, existând și minorități
Comuna Tkon, Zadar () [Corola-website/Science/330553_a_331882]
-
este o arie protejată (sit de importanță comunitară - SCI) situată în Oltenia, pe teritoriul județului Olt. Aria naturală se află în partea central-sudică a județului Olt, pe teritoriul administrativ al comunei Studina (în vestul satului Studinița, în imediata apropiere de drumul național DN54, care leagă municipiul Caracal de orașul Corabia. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007
Pădurea Studinița () [Corola-website/Science/330566_a_331895]
-
Incidentele de la Hădăreni sunt cunoscute în istoria recentă a României ca o revoltă spontană a etnicilor români și maghiari împotriva comunității rome din satul Hădăreni, comuna Chețani, județul Mureș, în toamna anului 1993, pornită de la uciderea unui român la cârciumă de către câțiva romi din localitate. În urma ciocnirilor etnice, trei romi au fost uciși. În seara zilei de 20 septembrie 1993, un tânăr de 25 de ani
Ciocnirile de la Hădăreni () [Corola-website/Science/330561_a_331890]
-
este o arie protejată (sit de importanță comunitară - SCI) situată în partea sudică a Transilvaniei, pe teritoriile administrative ale județelor Sibiu, Brașov și Vâlcea. Aria protejată se întinde în vestul județului Brașov (pe teritoriile administrative ale comunelor Voila, Beclean, Mândra și orașului Făgăraș); sud-estul județului Sibiu (pe teritoriile orașelor Avrig, Cisnădie și Tălmaciu și al comunelor Alțâna, Bârghiș, Boița, Marpod, Nocrich, Racovița, Roșia, Sadu, Șelimbăr și Turnu Roșu și în nordul județului Vâlcea, pe teritoriul comunei Câineni
Oltul Mijlociu - Cibin - Hârtibaciu () [Corola-website/Science/330576_a_331905]
-
pe teritoriile administrative ale județelor Sibiu, Brașov și Vâlcea. Aria protejată se întinde în vestul județului Brașov (pe teritoriile administrative ale comunelor Voila, Beclean, Mândra și orașului Făgăraș); sud-estul județului Sibiu (pe teritoriile orașelor Avrig, Cisnădie și Tălmaciu și al comunelor Alțâna, Bârghiș, Boița, Marpod, Nocrich, Racovița, Roșia, Sadu, Șelimbăr și Turnu Roșu și în nordul județului Vâlcea, pe teritoriul comunei Câineni. Situl este străbătut de drumul național DN1 care leagă municipiul Brașov de Sibiu. Aria naturală a fost declarată sit
Oltul Mijlociu - Cibin - Hârtibaciu () [Corola-website/Science/330576_a_331905]
-
ale comunelor Voila, Beclean, Mândra și orașului Făgăraș); sud-estul județului Sibiu (pe teritoriile orașelor Avrig, Cisnădie și Tălmaciu și al comunelor Alțâna, Bârghiș, Boița, Marpod, Nocrich, Racovița, Roșia, Sadu, Șelimbăr și Turnu Roșu și în nordul județului Vâlcea, pe teritoriul comunei Câineni. Situl este străbătut de drumul național DN1 care leagă municipiul Brașov de Sibiu. Aria naturală a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de
Oltul Mijlociu - Cibin - Hârtibaciu () [Corola-website/Science/330576_a_331905]
-
alcătuiesc o arie protejată (sit de importanță comunitară - SCI) situată în Transilvania, pe teritoriul județelor Mureș și Sibiu. Aria naturală se întinde în partea sudică a județului Mureș pe teritoriul administrativ al orașului Sighișoara și al comunelor Bălăușeri, Daneș, Nadeș și în cea nord-estică a județului Sibiu, pe teritoriul orașului Dumbrăveni și al comunei Hoghilag. Situl se află în imediata apropiere a două drumuri naționale, DN13 (Sighișoara - Târgu Mureș) și DN14 (Mediaș - Dumbrăveni. Zona a fost declarată
Pădurile de stejar pufos de pe Târnava Mare () [Corola-website/Science/330582_a_331911]
-
teritoriul județelor Mureș și Sibiu. Aria naturală se întinde în partea sudică a județului Mureș pe teritoriul administrativ al orașului Sighișoara și al comunelor Bălăușeri, Daneș, Nadeș și în cea nord-estică a județului Sibiu, pe teritoriul orașului Dumbrăveni și al comunei Hoghilag. Situl se află în imediata apropiere a două drumuri naționale, DN13 (Sighișoara - Târgu Mureș) și DN14 (Mediaș - Dumbrăveni. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007
Pădurile de stejar pufos de pe Târnava Mare () [Corola-website/Science/330582_a_331911]
-
de importanță comunitară - SCI) situată în partea nord-vestică a Transilvaniei, pe teritoriul sud-vestic al județului Cluj. Aria protejată se află în extremitatea sud-vestică a județului Cluj (în sudul Câmpiei Transilvaniei, aproape de limita teritorială cu județul Alba), pe teritoriul administrativ al comunelor Băișoara și Valea Ierii, aproape de drumul național DN75 care leagă orașul Turda de Nucet. Aria naturală a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de
Valea Ierii (sit SCI) () [Corola-website/Science/330574_a_331903]
-
a fost o unitate administrativă, o sub-diviziune administrativă de ordin doi, una din cele nouă plăși existente de-a lungul timpului ale județului interbelic Dâmbovița. Reședința sa fusese în actuala comună omonimă, Bogați, care se găsește actualmente în județul Argeș. Plasa Bogați a funcționat între anii 1925-1950, fiind înființată după desființarea plasei Finta. Prin Legea nr. 5 din 6 septembrie 1950 au fost desființate județele și plășile din țară, pentru a
Plasa Bogați, județul Dâmbovița () [Corola-website/Science/330577_a_331906]
-
Sfântul Mare Mucenic Dimitrie” din Dumbrava, cunoscută și ca Biserica de lemn din Dumbrava-Găureni, este un lăcaș de cult ortodox construit la mijlocul secolului al XVIII-lea sau în a doua jumătate a secolului al XIX-lea în satul Dumbrava din comuna Grănicești aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în cimitirul satului și are două hramuri: "Sfântul Dumitru", sărbătorit la data de 26 octombrie, și "Buna Vestire", sărbătorit la data de 25 martie. Biserica de lemn din Dumbrava-Găureni nu
Biserica de lemn din Dumbrava, Suceava () [Corola-website/Science/330593_a_331922]
-
Biserica de lemn din Dumbrava-Găureni nu a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava, deși are o vechime mare. Satul Dumbrava este situat în partea de nord-est a județului Suceava, într-o zonă deluroasă și face parte din comuna Grănicești. Dumbrava are dimensiunile unui cătun, iar accesul se realizează prin intermediul a două drumuri comunale ce se desprind din drumul național DN2 (E85) în dreptul satelor vecine Românești, aflat la sud, respectiv Grănicești, aflat la vest. În trecut Dumbrava a purtat
Biserica de lemn din Dumbrava, Suceava () [Corola-website/Science/330593_a_331922]
-
anul 1749 ca an al construcției lăcașului. Bătrânii din satul Grănicești știu că biserica din Găureni este mai veche decât biserica din Grănicești, cu hramul "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil" și construită în 1758, așa cum reiese din cronica parohială a comunei și din lucrarea istoricului Nicolae Stoicescu intitulată "„Repertoriul bibliografic al localităților și monumentelor medievale din Moldova”". O altă variantă de datare a lăcașului din Dumbrava-Găureni este anul 1872. Este cunoscut faptul că în acel an actuala biserică exista. De asemenea
Biserica de lemn din Dumbrava, Suceava () [Corola-website/Science/330593_a_331922]
-
este o arie protejată (sit de importanță comunitară - SCI) situată în centrul Transilvaniei, pe teritoriile județelor Albă și Bihor. Aria naturală se află în extremitatea sud-estică a județului Bihor (pe teritoriul administrativ al comunei Criștioru de Jos) și cea nord-vestică a județului Albă (pe teritoriul comunelor Arieșeni și Avram Iancu), în imediata apropiere a drumului național DN75, care leagă orașul Câmpeni de Nucet. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului
Valea Cepelor () [Corola-website/Science/330611_a_331940]
-
de importanță comunitară - SCI) situată în centrul Transilvaniei, pe teritoriile județelor Albă și Bihor. Aria naturală se află în extremitatea sud-estică a județului Bihor (pe teritoriul administrativ al comunei Criștioru de Jos) și cea nord-vestică a județului Albă (pe teritoriul comunelor Arieșeni și Avram Iancu), în imediata apropiere a drumului național DN75, care leagă orașul Câmpeni de Nucet. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea
Valea Cepelor () [Corola-website/Science/330611_a_331940]
-
aproape exclusiv sărată; carnea nu este de calitate și conține numai 7,5% grăsimi. Gingirica servește ca hrană peștilor importanți: șalău, nisetru, morun și celor marini. Două subspecii sunt recunoscute de către unii autori : În România trăiește subspecia "Clupeonella cultriventris cultriventris", comună pe tot litoralul nostru marin; pătrunde în lacurile litorale Razelm, Tașaul, Duranculac, etc.) și Dunăre până la Călărași .
Gingirică () [Corola-website/Science/330622_a_331951]
-
au fost opriți de jandarmi. În Piața Universității s-a scandat „"Jos Guvernul trădător"!”, „"Criminalilor"!” și „"Jandarmeria apără hoția"!”. Au existat îmbrânceli între protestatari și jandarmi. La 8 decembrie 2013, compania Chevron a anunțat că și-a reluat activitatea în comuna Pungești. Drept urmare, activiștii au încercat să se replieze și să protesteze în localități învecinate, însă demersurile lor au fost împiedicate de jandarmi. O echipă de jurnaliști de la televiziunea publică a fost bruscată de jandarmi și i-a fost interzisă filmarea
Revolta de la Pungești () [Corola-website/Science/330634_a_331963]