136,312 matches
-
jandarmi. O echipă de jurnaliști de la televiziunea publică a fost bruscată de jandarmi și i-a fost interzisă filmarea în zonă. Sătenii spun că au fost agresați de forțele de ordine. Conducerea Poliției Vaslui a emis o dispoziție prin care comuna Pungești devine „"zonă specială de siguranță publică"”, fapt ce presupune controlul strict al oamenilor și vehiculelor care tranzitează localitatea. Pentru a doua zi la rând, aproximativ o sută de persoane au ieșit în stradă la Piața Universității din Capitală pentru
Revolta de la Pungești () [Corola-website/Science/330634_a_331963]
-
faptul că liderii Inspectoratului Școlar Vaslui interzic elevilor și profesorilor plecarea de la ore pentru a se alătura protestului împotriva gazelor de șist. În timpul unei întâlniri a consiliului local a fost semnată o hotărâre care interzicea exploatarea gazelor de șist în comună. De asemenea, un consilier a cerut demiterea primarului printr-un referendum. Prim-ministrul a solicitat un raport de la Ministrul de Interne, Radu Stroe, despre modul în care jandarmii au acționat la Pungești în acțiunea din 16 octombrie. Reprezentanții companiei Chevron
Revolta de la Pungești () [Corola-website/Science/330634_a_331963]
-
furt calificat. La 5 decembrie 2013 patru ONG-uri, ActiveWatch, APADOR-CH, Miliția Spirituală și Funky Citizens, i-au cerut ministrului Administratiei si Internelor (MAI), Radu Stroe, "să ordone declanșarea unei anchete cu privire la faptele comise de jandarmii care au acționat în comuna vasluiană Pungești începand de luni noaptea", date fiind "suspiciunile" privind abuzuri ale acestora. Semnatarii scrisorii au semnalat "fapte care, daca sunt confirmate, au un caracter de abuz fara precedent in Romania ultimilor 20 de ani: interzicerea deplasarii cetatenilor in spatiul
Revolta de la Pungești () [Corola-website/Science/330634_a_331963]
-
sau DJ209B (numit și "Drumul Vitoriei Lipan") este un drum județean din România care unește comunele Mălini din județul Suceava și Comuna Borca din județul Neamț prin Pasul Stânișoara. Denumirea lui vine de la drumarii italienii aduși de regele Carol I pentru a construi șoseaua. DJ209B este situat în Munții Stânișoarei pe văile Suhăi Mari - spre est și Sabasei - spre vest, care delimitează
Drumul Talienilor () [Corola-website/Science/330654_a_331983]
-
departamente și 4 colecții externe: Odată cu preluarea Taberei de la Măgura, muzeul a preluat administrarea și a grupului statuar "Fântâna lui Mihai Viteazul" de la Ciuta, a monumentului "1907" de la Mărăcineni și a "Rezervației de sculptură țărănească în piatră „Fântâna Rece”" din comuna Tisău. În incinta muzeului funcționează "Teatrul „George Ciprian”". Patrimoniul muzeal conține artefacte din Epoca Pietrei (neo-eneolitic), Epoca Bronzului (Cultura Monteoru), Epoca Fierului și Mileniul I, perioada evului mediu și în epoca premodernă. Există aici și o replică a Tezaurului de la
Muzeul Județean Buzău () [Corola-website/Science/330643_a_331972]
-
populare, lucrări de pictură și grafică, bijuterii din argint și alte aliaje, sculpturi - reunite sub forma unor colecții de "Artă contemporană decorativă": "„Brăduț Covaliu”", "„Bucur și Margareta Chiriac”", "„Luiza Asavetei”", "„Margareta Sterian”"). În 1979 "Muzeul Județean Buzău" începe achiziționarea din comuna Colți a unor obiecte de chihlimbar și etnografice - reunite sub numele de "Colecția muzeală Colți" (actual "Colecția de chihlimbar Colți"), astfel că la 14 iunie 1980 deschide o expoziție cu peste 270 de piese brute și prelucrate, dintre care cea
Muzeul Județean Buzău () [Corola-website/Science/330643_a_331972]
-
Siriu este o arie protejată (sit de importanță comunitară - SCI) situată în nord-estul Muntenei, pe teritoriul județului Buzău. Aria naturală se întinde în extremitatea nord-vestică a județului Buzău (aproape de limita cu județul Covasna), pe teritoriile administrative ale comunelor Chiojdu și Siriu, în apropierea drumului național DN10, care leagă orașul Nehoiu de Întorsura Buzăului. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de
Siriu (sit SCI) () [Corola-website/Science/330656_a_331985]
-
Valea Călmățuiului este o arie protejată (sit de importanță comunitară - SCI) situată în nord-estul Muntenei, pe teritoriile județelor Buzău și Brăila. Aria naturală se întinde în partea sud-estică a județului Buzău (pe teritoriile administrative ale comunelor C.A. Rosetti, Cilibia, Costești, Gălbinași, Gherăseni, Largu, Luciu, Rușețu, Smeeni și Țintești) și cea sud-vestică a județului Brăila (pe teritoriile comunelor Bordei Verde, Cireșu, Surdila-Greci, Ulmu și Zăvoiaia și al orașului Însurăței), în apropierea drumului național DN2C, care leagă
Valea Călmățuiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/330662_a_331991]
-
județelor Buzău și Brăila. Aria naturală se întinde în partea sud-estică a județului Buzău (pe teritoriile administrative ale comunelor C.A. Rosetti, Cilibia, Costești, Gălbinași, Gherăseni, Largu, Luciu, Rușețu, Smeeni și Țintești) și cea sud-vestică a județului Brăila (pe teritoriile comunelor Bordei Verde, Cireșu, Surdila-Greci, Ulmu și Zăvoiaia și al orașului Însurăței), în apropierea drumului național DN2C, care leagă orașul Slobozia de Costești. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din
Valea Călmățuiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/330662_a_331991]
-
este o zonă protejată (arie de protecție specială avifaunistică - SPA) situată în partea central-estică a Moldovei, pe teritoriile administrative ale județelor Iași și Vaslui. Aria naturală se află în extremitatea sud-estică a județului Iași (pe teritoriile comunelor Ciortești și Dolhești) și cea nord-estică a județului Vaslui (pe teritoriile comunelor Boțești, Bunești-Averești și Miclești), în imediata apropierea a drumului național DN24, care leagă municipiul Iași de Vaslui. a fost declarată Arie de Protecție Specială Avifaunistică prin "Hotărârea de
Pădurea Miclești () [Corola-website/Science/330676_a_332005]
-
avifaunistică - SPA) situată în partea central-estică a Moldovei, pe teritoriile administrative ale județelor Iași și Vaslui. Aria naturală se află în extremitatea sud-estică a județului Iași (pe teritoriile comunelor Ciortești și Dolhești) și cea nord-estică a județului Vaslui (pe teritoriile comunelor Boțești, Bunești-Averești și Miclești), în imediata apropierea a drumului național DN24, care leagă municipiul Iași de Vaslui. a fost declarată Arie de Protecție Specială Avifaunistică prin "Hotărârea de Guvern" nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție
Pădurea Miclești () [Corola-website/Science/330676_a_332005]
-
Valea Mostiștea este o zonă protejată (arie de protecție specială avifaunistică - SPA) situată în partea sudică a Muntenei, pe teritoriul administrativ al județului Călărași. Aria naturală se află în partea central-sudică a județului Călărași, pe teritoriile comunelor Dorobanțu, Frăsinet, Gurbănești, Mânăstirea, Sohatu, Sărulești, Ulmu și Valea Argovei și este străbătută de drumul județean DJ303, care leagă localitatea Coțofanca de Mânăstirea. Valea Mostiștea a fost declarată Arie de Protecție Specială Avifaunistică prin "Hotărârea de Guvern" nr. 1284 din
Valea Mostiștea (sit SPA) () [Corola-website/Science/330682_a_332011]
-
cazarmă pentru ostași și alte clădiri. Cancelaria era de asemenea construită din cărămidă, în timp ce alte clădiri erau ridicate din lemn sau din lut. Tabăra suedeză, centrul natural al căreia era "Casa Regelui", în scurt timp s-a transformat într-o comună și, într-adevăr, uneori era numită "Carlopolis" ("Orașul lui Carol"). Turcii o numeau "Benderul Nou". În această comunitate locuiau estimativ o mie de suedezi, finlandezi și reprezentanți ai altor popoare baltice. Cei mai mulți dintre ei erau soldați, dar mai erau și
Încăierarea de la Bender () [Corola-website/Science/330674_a_332003]
-
este o zonă protejată (arie de protecție specială avifaunistică - SPA) situată în partea sud-vestică a Muntenei, pe teritoriul administrativ al județului Giurgiu. Aria naturală se află în extremitatea central-sudică a județului Giurgiu, pe teritoriile comunelor Gostinu, Oinacu și Prundu, în imediata apropierea a drumului județean DJ507, care leagă municipiul Giurgiu de satul Gostinu. a fost declarată Arie de Protecție Specială Avifaunistică prin "Hotărârea de Guvern" nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de
Ostrovu Lung - Gostinu () [Corola-website/Science/330678_a_332007]
-
habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în centrul Transilvaniei, pe teritoriul județului Cluj. Aria naturală se află în extremitatea sudică a județului Cluj (aproape de limita teritorială cu județul Alba), pe teritoriul administrativ al comunei Moldovenești, în apropierea DN75, care leagă orașul Turda de Câmpeni. Instituirea regimului de arie naturală protejată pentru situl de importanță comunitară „” s-a făcut prin Ordinul nr. 2.387 din 29 septembrie 2011 (pentru modificarea Ordinului ministrului mediului și dezvoltării
Fânațele Pietroasa - Podeni () [Corola-website/Science/330689_a_332018]
-
este o zonă protejată (arie de protecție specială avifaunistică - SPA) situată în Dobrogea, pe teritoriul administrativ al județului Constanța. Aria naturală se află în partea nord-vestică a județului Constanța, pe teritoriile comunelor Crucea, Gârliciu, Horia și Saraiu și este străbătută de drumul național DN22A, care leagă orașul Hârșova de localitatea Topolog. a fost declarată Arie de Protecție Specială Avifaunistică prin "Hotărârea de Guvern" nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor
Stepa Saraiu - Horea () [Corola-website/Science/330693_a_332022]
-
o curbă abruptă sub partea moale a înotătoarei dorsale sau este întreruptă pe peduncul caudal. Au de obicei 23-42 vertebre. Vezica înotătoare prezentă. Colorație: de obicei vie, de multe ori diferă în funcție de sex și se modifica cu vârsta. le sunt comune în apele calde și temperate, trăind la adâncimi mici sau mijlocii (de la țărm până la cel puțin 120 m), adesea în zona intercotidale și, uneori chiar, în ape salmastre. Habitatele lor sunt variate, de la nisip și stânci goale până la ierburi de
Labride () [Corola-website/Science/330706_a_332035]
-
Lacul Techirghiol este o zonă protejată (arie de protecție specială avifaunistică - SPA) situată în sud-estul țării, pe teritoriul județului Constanța. Aria naturală se află în partea estică a județului Constanța, pe teritoriul administrativ al orașului Techirghiol și al comunei Tuzla, în imediata apropiere a drumului național DN39, care leagă municipiul Mangalia de Eforie. Aria protejată (încadrată în bioregiune geografică stepică și pontică) reprezintă o zonă naturală (râuri, lacuri, mlaștini, turbării, culturi, pășuni, terenuri arabile) ce asigură condiții de hrană
Lacul Techirghiol (sit SPA) () [Corola-website/Science/330718_a_332047]
-
este o zonă protejată (arie de protecție specială avifaunistică - SPA) situată în Dobrogea, pe teritoriile județelor Constanța și Tulcea. Aria naturală se află în extremitatea nordică a județului Constanța (pe teritoriile administrative ale comunelor Pantelimon și Vulturu) și în cea sudică a județului Tulcea (pe teritoriile comunelor Baia, Baidaud, Casimcea, Stejaru și Topolog), în imediata apropiere a drumului național DN22A, care leagă orașul Hârșova de localitatea Ciucurova. Stepa Casmicea a fost declarată Arie de
Stepa Casimcea () [Corola-website/Science/330727_a_332056]
-
protecție specială avifaunistică - SPA) situată în Dobrogea, pe teritoriile județelor Constanța și Tulcea. Aria naturală se află în extremitatea nordică a județului Constanța (pe teritoriile administrative ale comunelor Pantelimon și Vulturu) și în cea sudică a județului Tulcea (pe teritoriile comunelor Baia, Baidaud, Casimcea, Stejaru și Topolog), în imediata apropiere a drumului național DN22A, care leagă orașul Hârșova de localitatea Ciucurova. Stepa Casmicea a fost declarată Arie de Protecție Specială Avifaunistică prin "Hotărârea de Guvern" nr. 1284 din 24 octombrie 2007
Stepa Casimcea () [Corola-website/Science/330727_a_332056]
-
Pădurea Bogata este o zonă protejată (arie de protecție specială avifaunistică - SPA) situată în centrul țării, în partea estică a Transilvaniei, pe teritoriul județului Brașov. Aria naturală se află în nord-estul județului Brașov, pe teritoriul administrativ al comunelor Apața, Crizbav, Hoghiz și Măieruș și este traversată de drumul național DN13, care leagă municipiul Brașov de Sighișoara. Aria naturală întinsă pe o suprafață de 6.329 hectare, a fost declarată Arie de Protecție Specială Avifaunistică prin "Hotărârea de Guvern
Pădurea Bogata (sit SPA) () [Corola-website/Science/330733_a_332062]
-
alcătuiesc o arie protejată (sit de importanță comunitară - SCI) situată în nordul țării, pe teritoriul județului Maramureș. Aria naturală se află în partea central-nordică a județului Maramureș, pe teritoriile administrative al comunelor Băiuț, Bârsana, Bogdan Vodă, Botiza, Budești, Călinești, Groșii Țibleșului, Ieud, Lăpuș, Moisei, Oncești, Poienile Izei, Rozavlea, Săcel, Șieu, Strâmtura și Vadu Izei; și pe cel al orașelor Dragomirești, Sighetu Marmației și Săliștea de Sus și este străbătuta de două drumuri
Valea Izei și Dealul Solovan () [Corola-website/Science/330750_a_332079]
-
al acesteia. A fost căsătorit cu Maria Sergescu, profesoară de limba franceză (soră a matematicianului Petre Sergescu), cu care a avut două fete: Maria, profesoară de matematică și Ileana, inginer. s-a născut la 19 mai 1893 în satul Drăgotești, comuna Fântâna Domnească (actualmente Prunișor), județul Mehedinți. Ștefan Hălălău a fost fiul lui Mihai Hălălău și al Anicăi (născută Pantazescu), descendenți de moșneni împroprietăriți de Mihai Viteazul. Urmează primele 4 clase primare la școala din sat, apoi se înscrie la Liceul
Ștefan Hălălău () [Corola-website/Science/330779_a_332108]
-
n. 26 septembrie 1950, Duda, județul Vaslui - d. 11 mai 2004) a fost un cântăreț de muzică folk care a cântat în anii 1970 în Cenaclul Flacăra. A absolvit Liceul Pedagogic din Iași și a fost învățător la școala din comuna Duda-Epureni. era cunoscut pentru cântecele „Cuvântul lui Roată către Divan”, „Povestea eroilor”, „Bătălia de la Vaslui”, „Copii de țărani” sau „Nuntă scurtă”. Melodia care l-a facut însă celebru este „Cântec pentru Oltenia”, pentru care a compus muzica, versurile fiind de
Valeriu Penișoară () [Corola-website/Science/330787_a_332116]
-
devenit ulterior imnul clubului de fotbal Universitatea Craiova. În noiembrie 2013, Andrei Alexandru Păunescu, fiul poetului Adrian Păunescu, a anunțat cedarea cu titlu gratuit a imnului „Cântec pentru Oltenia” echipei Clubului Sportiv Universitatea Craiova. Din anul 2005 Centrul Cultural din comuna Duda-Epureni îi poartă numele. În anii 2005 și 2007, în luna septembrie, Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” din Vaslui a organizat în comuna Duda-Epureni spectacole comemorative în memoria lui Valeriu Penișoară. În memoria interpretului a fost organizat la Vaslui, în
Valeriu Penișoară () [Corola-website/Science/330787_a_332116]