19,920 matches
-
acțiunile: Biserica Catolică și Inchiziția. În funcție de context, cineva putea fi acuzat de erezie, practici magice sau vrăjitorie, iar consecințele erau grave. Semnele după care se realizau aceste acuzații difereau de la caz la caz în funcție de contextele politice. De vrăjitorie au fost acuzate persoane marginale din punct de vedere social și diferite populații 173 care puteau juca rolul de "țap ispășitor". Aceste acțiuni s-au manifestat sub imaginea unei negativități totale. Una dintre imaginile specifice au fost cele ale Sabatului, ce începe să
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
singura metodă valabilă pentru un creștin. În acest context Sfântul Bernard declara că ereticii trebuie aduși la credință cu duhul blândeții și nu cu forța, iar Papa Alexandru al III-lea a refuzat să-i condamne la moarte pe cei acuzați de erezie considerând că este mai bine să ierți un vinovat decât să condamni un inocent 3. Conform tradiției dreptul de coerciție putea fi realizat doar în plan spiritual 4 și de aceea pentru început Inchiziția nu s-a manifestat
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
totuși ca neacceptabilă doar declarația "dușmanului de moarte". Dar era foarte dificil să dovedești că o persoană îți este dușman de moarte și de aceea aceasta nu era o soluție pentru mulți dintre cei acuzați. Un om simplu să fie acuzat era suficient să existe un singur martor credibil, iar dacă ai ajuns în fața Inchiziției acesta nu era greu de găsit. Era foarte ușor să fii acuzat de erezie și era suficient ca cineva neștiut să dea o declarație și prin
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
nu era o soluție pentru mulți dintre cei acuzați. Un om simplu să fie acuzat era suficient să existe un singur martor credibil, iar dacă ai ajuns în fața Inchiziției acesta nu era greu de găsit. Era foarte ușor să fii acuzat de erezie și era suficient ca cineva neștiut să dea o declarație și prin intrarea în cercul creat de instituție era foarte dificil să ieși de acolo. Au fost cazuri în care cei acuzați au scăpat, dar acestea au fost
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
acestea au fost rare și pur întâmplătoare. Puterea Inchiziției era asigurată nu doar de autoritatea sa, ci și de ambiguitatea acuzațiilor specifice. Era foarte ușor să fii considerat eretic și era suficient ca cineva să te reclame astfel încât să fii acuzat. Se poate spune că oricine putea să intre, în cazuri de multe ori bizare, în atenția Inchiziției și să fie acuzat de erezie 7. Inchiziția nu juca doar rolul unei instituții de propagare a dreptei credințe ci devine o instituție
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
specifice. Era foarte ușor să fii considerat eretic și era suficient ca cineva să te reclame astfel încât să fii acuzat. Se poate spune că oricine putea să intre, în cazuri de multe ori bizare, în atenția Inchiziției și să fie acuzat de erezie 7. Inchiziția nu juca doar rolul unei instituții de propagare a dreptei credințe ci devine o instituție de coerciție cu puteri nelimitate. Ea își creează un sistem complex de anchetă și de informare. El s-a dezvoltat în cadrul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
considerat ca martor viabil deoarece Bruno îl numește ca dușman de moarte. Pe lângă denunțurile acestuia s-au mai adăugat și depozițiile martorilor, printre care amintim: Ciotto, Graziano, de Silvestris, Celestino. Dar declarațiile acestora nu au fost suficiente pentru a-l acuza pe Bruno. Urmează interogatoriul filosofului în cadrul căruia acesta își susține viziunea asupra universului și itinerariul călătoriilor sale realizate în Europa. Dar deoarece numărul martorilor era redus și cum acuzațiile nu păreau concludente nu este pronunțată sentința, ci se dorește transferul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cosmologică a lui Bruno. Lucrările sale abundă de astfel de idei care ar putea fi considerate eretice. În primul rând ideea privind infinitatea universului. Concepția lui Cusanus a stârnit controverse din momentul enunțării sale, dar autorul său nu a fost acuzat pentru că a prezentat-o ca teorie și ca o reprezentare posibilă a realității. Aceeași subtilitate o încearcă și Bruno când se apără vizavi de ideile considerate eretice, dar fără efect pentru că se consideră că lucrările sale descriu realitatea așa cum a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
-se aplicarea torturii. Până la urmă Papa cere ca filosoful să nu fie torturat. În ziua ce a urmat filosoful declară că este gata să abjure și se pare că procesul luase o direcție în care chiar dacă Bruno ar fi fost acuzat de erezie ar fi fost condamnat doar la închisoare. Dar s-au întâmplat două evenimente care au schimbat direcția procesului: prima dintre ele este o greșeală a filosofului care și-a imaginat că Papa îi va accepta concepția filosofică și
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Dacă prin atitudinea sa și datorită scrierilor sale cu un caracter profund acid, metaforic, dar și reformist față de imaginea ortodoxă a bisericii, părea de așteptat ca Giordano Bruno să ajungă în fața Inchiziției și odată intrat în colimatorul acesteia să fie acuzat, nu la fel stau lucrurile în cazul lui Galileo Galiei. Mult mai echilibrat, cu un discurs prin natura sa, pur științific, neaflându-se în conflicte deschise cu Biserica, era considerat unul dintre cei mai iluștri profesori ai Universității din Padova
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
prezintă teoria copernicană ca supoziție, astfel că el declara în cadrul anchetei: "nu susțin și nu am susținut această părere a lui Copernic după ce mi s-a impus prin percept că trebuie să renunț la ea"13. Până la urmă filosoful este acuzat de erezie și i se citește sentința în dimineața zilei de miercuri 22 iunie 1633. Ea începe astfel: "Tu Galileo, fiul lui Vicenzo Galileo, florentin, în vârstă de 70 de ani, ai fost denunțat în 1615 la acest Sfânt Oficiu
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
a fost condamnat. De exemplu Descartes după acest proces devine foarte atent la ceea ce publică. El refuză să mai publice dându-și seama că poți să ai foarte mulți prieteni, să respecți regulile impuse de Biserică și să fii totuși acuzat de către Inchiziție. Într-o scrisoare trimisă părintelui Mersenne la sfârșitul lui noiembrie 1633 Descartes afirma: "Căci nu mi-am putut imagina că el - care este italian, și încă bine văzut de Papă, după câte înțeleg - a putut fi incriminat pentru
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
natura revelată, reprezentat de Biblie au făcut ca atitudinea Bisericii (ca simbol al imaginarului oficial) față de această schimbare să fie radicală și foarte dură. Concepțiile copernicane asupra universului au fost cenzurate, fiind trecute în index, iar cei ce le susțineau acuzați de erezie. Au existat două procese importante, cel al lui Giordano Bruno, care a avut drept finalitate arderea filosofului pe rug în februarie 1600 și cel al lui Galileo Galilei, finalizat cu retractarea din iunie 1633. Cele două procese ar
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Budé apare termenul Udepotia, de la adverbul grecesc "niciodată". După jocurile de cuvinte pe care le întâlnim la Morus ne putem da seama că numele de "utopia" nu este acordat întâmplător, ci ca urmare a unei licențe stilistice. Nu îl putem acuza pe Morus de necunoașterea limbii când a ales cuvântul outopia. Chiar dacă poate fi acuzat de o degenerare a limbii grecești, acest cuvânt are și alte conotații. Pronunțat latinește cuvântul outopos părea un fel de avatar al sintagmei eleate topos- atopos
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
le întâlnim la Morus ne putem da seama că numele de "utopia" nu este acordat întâmplător, ci ca urmare a unei licențe stilistice. Nu îl putem acuza pe Morus de necunoașterea limbii când a ales cuvântul outopia. Chiar dacă poate fi acuzat de o degenerare a limbii grecești, acest cuvânt are și alte conotații. Pronunțat latinește cuvântul outopos părea un fel de avatar al sintagmei eleate topos- atopos, fiind format dintr-un derivat de la topos "loc", prin adăugirea prefixului ou-, o particulă
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
contactul permanent între cele două lumi. Pentru a argumenta existența lucrurilor sensibile și aducerea acestora la nivelul cogitatelor Descartes reia discursul privind rolul lui Dumnezeu în susținerea ideilor. Dumnezeu este creatorul omului cu toate părțile sale componente. Poate fi el acuzat de imperfecțiunea acestuia? Nu, el a creat omul ca un ansamblu perfect. Dar acest mecanism ca orice altul se poate defecta. Erorile ce apar se datorează numai omului și anumitor situații conjuncturale. De multe ori erorile trebuie privite ca pozitive
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
în 1926) care să abordeze probleme de ordin dogmatic, liturgic, administrativ, precum și o serie de aspecte de strictă actualitate, referitoare la viața religioasă, la cler, la calendar. În contextul în care Biserica bulgară era declarată schismatică la Sinodul din 1872, acuzată de filetism pentru că ceruse crearea unui exarhat bulgar independent de Patriarhia Ecumenică, în 1859, recunoscut prin firmanul sultanului din 1870; Biserica rusă era lovită de teroarea revoluției bolșevice din 1917, apărea o oportunitate pentru ca Biserica Ortodoxă Română să dețină un
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai[Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
1960-1963), ca făcând parte dintre acele texte dogmatice neratificate de vreun sinod ecumenic, dar având un grad de autoritate apropiat de al acelor texte ratificate de sinoadele ecumenice 5. Nae Ionescu aduce o critică aspră la adresa Sfântului Sinod care este acuzat că nu stă sub directa inspirație a Sfântului Duh și nu lucrează sub înrâurirea Sa, moment care declanșează campania pascală pentru "reintrarea în Ortodoxie" și în care se angajează o parte dintre discipolii Magistrului, erudiți și adevărați creștini practicanți, propunând
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai[Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
reprezentat în cadrul acestei campanii pascale paradigma creștinului practicant care nu urmărea contestarea autorității ierarhice instituite de însuși Hristos, ci tocmai îndreptarea disfuncționalităților care tindeau să apară în viața Bisericii, prin promovarea unor măsuri anticanonice și antidogmatice, fără a putea fi acuzat de anticlericalism. În cadrul campaniei pascale, Sandu Tudor readuce în atenția opiniei publice mărturiile unor călugări athoniți care doreau să se rupă de Patriarhia română, considerată "eretică"27. Acțiunea concertată a ziarului "Cuvântul" este una benefică, în sensul în care generează
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai[Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
înlăturarea Sinodului și protestantismul faptelor bune, cu înlăturarea cultului. Răspicat!"13. Textul lui Nae Ionescu referitor la semnificația pastoralei patriarhale nu a rămas fără ecou, fiind atacat de ziarul "Universul", care îi face filosofului român un adevărat proces de intenție, acuzându-l că ar fi recurs "la o interpretare sofistică a pastoralei, spre a ajunge la concluzii ciudate". Răspunsul lui Nae Ionescu nu întârzie să apară, demontând cu argumente critica preopinentului său de la "Universul". Filosoful reia teza sa cu privire la comportamentul Patriarhului
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai[Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Cu toate că între 1944-1947, PCR a căutat să menajeze suspiciunile preoțimii, acțiunile politice și campaniile sistematice de defăimare a teologilor și preoților indezirabili dezvăluiau adevărata față a regimului comunist prosovietic. Se trece la un val de arestări, în special a preoțimii acuzate de legionarism, care ia drumul detenției politice, acțiune care în paralel se continuă prin presiuni exercitate asupra ierarhiei din partea "preoților democrați", organizați în sindicate și care urmăreau distrugerea Bisericii, prin anexarea ei puterii politice bolșevice. Studiul istoricului de la Institutul de
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai[Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
doua primesc cu brațele deschise pe străinii ce ne vin în generația întîia" (Pe cînd discutăm..., "Timpul", 21 februarie 1881). Această năvală constantă de populație străină îl determină pe Eminescu, nu fără îndreptățire, să supranumească Țara drept Americă a Orientului. Acuzat în foaia lui C.A. Rosetti, "Românul", că cei de la " Timpul" sînt lipsiți de patriotism, după o argumentație punctuală asupra proastei gestionări a condițiilor de răscumpărare a căilor ferate, ține să precizeze definind termenii: cît despre cuvîntul de "lipsiți de
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
ar fi rămas "magazin literar și cultural", așa cum au viețuit de la moartea lui Maiorescu încoace. El le-a dat viață nouă, deschizînd porțile pentru toți scriitorii tineri și bătrîni și plasînd revista în fruntea publicațiilor literare vii. A fost chiar acuzat că a transformat Convorbirile în "Kindergarten", dar în cazul lui acuza e și ea un merit. Vechea publicație a Junimii dirijează și azi, grație lui, literatura românească. Acesta e I.E. Torouțiu! Dar n-am spus încă nimic din ce s-
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
moartea lui Maiorescu încoace. El le-a dat viață nouă, deschizînd porțile pentru toți scriitorii tineri și bătrîni și plasînd revista în fruntea publicațiilor literare vii. A fost chiar acuzat că a transformat Convorbirile în "Kindergarten", dar în cazul lui acuza e și ea un merit. Vechea publicație a Junimii dirijează și azi, grație lui, literatura românească. Acesta e I.E. Torouțiu! Dar n-am spus încă nimic din ce s-ar cuveni spus despre el. Profesorul I.E. Torouțiu e singurul adevărat
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
și oameni de știință". Se felicită însă că d-sa a avut destul talent și "îndemînare" să compileze în așa fel, încît să nu lase "să se vadă cusăturile materialului" altora". Și este argumentată evidenta ipocrizie a lui Călinescu, care, acuzînd vremurile, care nu-i îngăduiau risipa de pagini, motivează lipsa notelor trebuitoare. Nu e vorba de criza materială a vremurilor, atenționează autorul volumului Heirich Heine și Heinismul în literatura românească (1930), ci de una mai gravă, de criza morală. Căci
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]