13,611 matches
-
integrală a pedepsei, precum și a unor criterii pe care instanța de judecată le are în vedere atunci când decide și își fundamentează decizia sa, este de natură a-i prefigura acestuia conduita pe care o are de urmat pe parcursul executării pedepsei. Condamnatul este stimulat în acest mod să aibă în penitenciar o conduită care se va constitui într-o garanție a îndreptării și resocializării sale, fapt ce face probabilă integrarea sa în viața socială liberă, chiar dacă pedeapsa primită ca urmare a infracțiunii
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
integrarea sa în viața socială liberă, chiar dacă pedeapsa primită ca urmare a infracțiunii săvârșită de el nu a fost ispășită în întregime. Impactul condițiilor prevăzute de lege și mai ales efortul de a le îndeplini au o influență benefică asupra condamnatului, atât pe timpul cât el este în penitenciar, cât și pe durata liberării și după expirarea duratei pedepsei. din punctul de vedere al autorităților cu competențe în funcționarea instituției, existența unor condiții și criterii legale îngrădește posibilitatea unor soluții arbitrare posibile
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
că, în sistemul penal român, liberarea condiționată are un caracter discreționar, în sensul că beneficiul său este pentru condamnat o vocație și nu un drept, caracter ce rezultă explicit din alin.1 al art.59, Cod penal, care folosește sintagma "condamnatul ... poate fi liberat condiționat înainte de executarea în întregime a pedepsei". Tradițional, în reglementarea instituției liberării condiționate, predomină condițiile și criteriile care îngăduie o corectă evaluare a personalității infractorului după condamnare, pe timpul executării pedepsei în principal. Acest lucru este firesc pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
apare personalitatea infractorului (Dongoroz). Altfel spus, dacă individualizarea pedepsei și aplicarea acesteia se realizează în principal funcția retributivă a pedepsei, prin individualizarea (personalizarea) executării pedepsei, se realizează cea de-a doua funcție a pedepsei, de reeducare, de resocializare a celui condamnat. 4. Condițiile care trebuie îndeplinite pentru acordarea liberării condiționate privind executarea unei fracțiuni din pedeapsă 11 Cel condamnat la pedeapsa închisorii în regim de detenție poate fi liberat condiționat, după ce a executat o fracțiune din durata pedepsei, conform cu prevederile cuprinse
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
a pedepsei, prin individualizarea (personalizarea) executării pedepsei, se realizează cea de-a doua funcție a pedepsei, de reeducare, de resocializare a celui condamnat. 4. Condițiile care trebuie îndeplinite pentru acordarea liberării condiționate privind executarea unei fracțiuni din pedeapsă 11 Cel condamnat la pedeapsa închisorii în regim de detenție poate fi liberat condiționat, după ce a executat o fracțiune din durata pedepsei, conform cu prevederile cuprinse în art.59, 591, 60 C.pen. Procentul de pedeapsă care trebuie executat în penitenciar este stabilit de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
59, 591, 60 C.pen. Procentul de pedeapsă care trebuie executat în penitenciar este stabilit de lege diferențiat, în raport de durata pedepsei aplicate, forma de vinovăție cu care s-au săvârșit infracțiunile care au atras condamnarea și vârsta celui condamnat. Condiția privitoare la obligația celui condamnat de a executa o parte din pedeapsă pentru a beneficia de liberare condiționată (mai mică sau mai mare în funcție de felul și implicit durata pedepsei aplicate prin hotărârea definitivă a instanței de judecată) este menită
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de pedeapsă care trebuie executat în penitenciar este stabilit de lege diferențiat, în raport de durata pedepsei aplicate, forma de vinovăție cu care s-au săvârșit infracțiunile care au atras condamnarea și vârsta celui condamnat. Condiția privitoare la obligația celui condamnat de a executa o parte din pedeapsă pentru a beneficia de liberare condiționată (mai mică sau mai mare în funcție de felul și implicit durata pedepsei aplicate prin hotărârea definitivă a instanței de judecată) este menită să asigure ceea ce doctrina numește certitudinea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
a dreptului penal, în unele legislații s-au introdus reglementări care restrâng posibilitatea reducerii pedepsei, inclusiv pe calea liberării condiționate. Calcularea fracției din pedeapsă care trebuie executată se face în raport cu durata pedepsei pronunțate de către instanța de judecată, deoarece, în principiu, condamnatul este ținut să execute această pedeapsă integral. Este posibil ca în anumite situații durata pedepsei stabilite de instanță să fie redusă ca efect al grațierii. În această ipoteză, calculul fracției de pedeapsă se raportează la durata pedepsei rămase de executat
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
fie redusă ca efect al grațierii. În această ipoteză, calculul fracției de pedeapsă se raportează la durata pedepsei rămase de executat, după aplicarea actului de clemență. În fracțiunea de pedeapsă considerată executată se include și perioada de timp petrecută de condamnat în stare de reținere sau arest preventiv (art.88 Cod penal). Dacă infracțiunile au fost săvârșite în străinătate, iar aplicarea legii penale române s-a făcut în temeiul art.4, 5 sau 6 Cod penal, partea din pedeapsă sau perioadele
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
cut lucru; alții au pretins c] virtutea merit] s] fie respectat] deoarece f]r] ea nu am fi ajutați în urm]rirea scopurilor personale. În fiecare dintre aceste cazuri scopul a fost acela de a ar]ta c] interesul personal - condamnat în mod tradițional că surs] a r]ului - va conduce în mod natural la un comportament virtuos. Chiar și o ființ] egoist] s-ar putea deci exprimă moral (vezi capitolul 16, „Egoismul”). În toate aceste dezbateri nimeni nu a dezvoltat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ta c], desi forme diferite de drept, ele nu într] în conflict. Toma din Aquino împ]rt]șea credință medieval] potrivit c]reia exist] un drept divin care este imuabil spre deosebire de legile umane: de aceea, încercarea lui de armonizare pare condamnat] eșecului din start. Soluția să este de a diviza dreptul natural în principiile primar și secundar, dintre care numai ultimul se poate modifica în timp. Aceast] formulare abstract] pare s] modifice problemă în loc s] o rezolve. Pentru scopurile noastre trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
valoare practic]. În etică contemporan], dreptul natural se deosebește de rivalii s]i prin refuzul de a accepta ideea c] dezvoltarea uman] se poate realiza într-o varietate de forme și în stiluri la fel de diferite. Acest lucru nu este de condamnat, dar misiunea actual] a teoriei este aceea de a oferi o expunere plauzibil] a bunurilor umane și a implicațiilor lor, atacând în acest fel pluralismul facil al gândirii morale contemporane. Referințe Opere istorice d’Aquino, Toma: Despre Dumnezeu (Summa Theologiae
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
opun avortului vor r]spunde c] acesta este o greșeal], nu doar pentru c] f]tul uman este viu, dar și pentru c] este uman. Dar de ce ar trebui s] consider]m c] distrugerea unui organism uman este întotdeauna de condamnat, spre deosebire de distrugerea unui organism aparținând unei alte specii? Apartenența la o anumit] specie nu pare s] fie, în sine, mai relevant] pentru statutul moral decât apartenența la un anumit gen sau râs]. Este un accident al evoluției și al istoriei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Camil Petrescu, nu mă asculți și faci tot posibilul să mori. Da, dar vreau să mor pe ideile mele... Ce moment cutremurător (dar și întremător) execuția Mareșalului Antonescu de către slugile rușilor! După prima rafală, Mareșalul se prăbușește (împreună cu ceilalți trei condamnați). Antonescu se ridică și strigă: Mai trageți, călăilor, căci nu sînteți în stare să mă omorîți așa de ușor! Orice comentariu sună a impietate. 19 iunie A împlinit, alaltăieri, un an jumate. Este "forțat" să meargă pe jos. Cînd apare
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
viață liberă (și libertină) dăduse romane capitale, Castelul de nisip, Clopotul, Timpul îngerilor, Marea, Discipolul, predase filozofie la Oxford, iat-o acum, într-un amurg de neimaginat, băbuță cu minte rătăcită, alături de nu mai puțin celebrul ei soț, John Bayley, condamnat, prin dragoste, să-și plimbe pisicuța prin coridoarele sordide ale unui Alzheimer devastator. Încă un Bartender's, da? Da. Filmul. Contrapunct dramatic al clipelor tinere și nebune, cu momentele de tristă demență ale de-acum bătrînilor. Aici excelența scenariului, regiei
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
dumneavoastră servitor din acest colț de pagină (Ziarul de Iași) pe care-l slujește de paisprezece ani să-și încalce, o secundă, statutul de gazetar și să se refere la pictorul din gazetar. Cel blestemat a-și împărți ca un condamnat Ianus Bifrons inima (fruntea) cu celălalt, vameșul de vorbe. Prea complicată, nu?, perifraza asta, pentru a spune, de fapt, un lucru simplu: fiți, rogu-vă, cu toții, invitații mei diseară, pe la șase, la Palatul Culturii, în Sala Voievozilor, unde se va
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
semnifică tocmai sacralizarea materiei (părăsirea casei laice și a cotidianului supus greșelii) și situarea în lumina iertării, prin rostirea constantă de rugăciuni. Dacă simbolistica nopții trimite și la odihnă, și la râvnita ocrotire a casei, dar și la Satan cel condamnat la nesomn, lumina sacră, corelată cu prezența credinciosului în biserică și în rai, semnifică reintrarea sub autoritatea benefică a tatălui celest, reprimirea fiului risipitor (adamic) și iertarea lui. Biserica, centrală în topografia terestră religioasă, în cea laică își află corespondentul
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
tiparului manuscrisul. Era, din fire, un pesimist, iar în strofele sale contrastul dintre ideal și real este profund și fără soluție. Omul ar fi condamnat să trăiască pe pământ, unde are parte numai de durere și suferință. Simbolul acestui etern condamnat e Werther (eroul lui Goethe), căruia S. îi dedică o lungă poezie. Dar individul tinde către eliberarea din această stare, tentativa, zadarnică, fiind făcută de dragul unui ideal. Acest tip uman ar fi întruchipat de Faust, căruia îi consacră, de asemenea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289714_a_291043]
-
nu fusese o sursă de consternare În trecut, a deveni brusc o cauză majoră de interes public. Reformatorii le aminteau oamenilor că a fi Îmbrăcat era elementul care Îl diferențiază pe om de animal. Părul lung a fost de asemenea condamnat. Bacon nota că „animalele sunt mai hirsute decât omul... și omul sălbatic mai păros decât cel civilizat”5. A lucra noaptea era de asemenea suspect. Juristul englez sir Edward Coke a remarcat că „noaptea este timpul În care omul trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
din lume, cetățenii Europei vor avea cele mai multe drepturi”42. Drepturile enumerate În Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene trec dincolo de drepturile conținute În Declarația Drepturilor Omului americană și În amendamentele constituționale ulterioare. Ele includ dreptul la viață: „nimeni nu trebuie condamnat la moarte sau executat”. Fiecare persoană are dreptul de a i se respecta activitatea fizică și mentală. În domeniul medicinei și biologiei, dreptul individului la consimțământ liber și informat este protejat. Eugenia este interzisă, „În special practicile care duc la
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
umed și întunecos, condamnați și preveniți, fără deosebire; de sănătatea lor nu se îngrijea nimeni și trăiau aproape totdeauna numai din ceea ce căpătau de pomană*. La acest regim, se adăuga, pe lângă bătaie, ca pedeapsă disciplinară, sistemul de a ține pe condamnat cu picioarele prinse în butuc, fie pentru pază, fie ca pedeapsă". Butucul, mijloc de tortură, asemănător cu acelea utilizate în occident, îl găsim în practica mănăstirească.( În mod cu totul excepțional, el apare într-un desen, de origine sârbească, publicat
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Butucul de lemn numit portativ îngreuia mișcările... Butucul de pedeapsă era mai mare, mai greu și făcea imposibilă orice mișcare, obligând omul să stea jos, adică trântit pe pământul gol. Mai exista și un al treilea butuc, butucul stătător, pentru condamnații bolnavi și nebuni. Acest butuc, alcătuit tot din două bucăți de lemn cu scobituri, diferea însă de ceilalți prin dimensiunile sale mult mai mari, fiind făcut din grinzi groase și trebuind să servească pentru mai mulți inși; capetele butucului erau
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
intră în bucătărie. Ilie se plimbă încet și se pomenește în raza aceluiași colț; se oprește și privește intens; Mina se reîntoarce fără ca Ilie să observe; îl privește, apoi, caldă) Hai să ne culcăm. Hai, lasă-l, acum e noapte! Condamnat al o viață ale cărei sensuri sînt din ce în ce mai greu de identificat, Ilie, ca mulți oameni, e hotărît să-și facă propriul cavou... "E cea mai bună investiție"; mașina sau casa, dacă ar fi avut bani să le cumpere, l-ar
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
ecleziastice, unde mijloacele necesare, de obicei, nu lipsesc”. Documentul ia în considerație orice moment al celebrării: „Nu este permis, din cauza cântecului sau a sunetului, ca preotul să aștepte la altar mai mult decât necesită ceremonia liturgică (...). În general, este de condamnat, ca un abuz grav, dacă în funcțiunile religioase liturgia apare ca secundară și în serviciul muzicii; muzica este doar o parte din liturgie, în serviciul căreia ea se află”. Pentru realizarea acestor obiective sunt necesare diferite mijloace: - „... Episcopii să instituie
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
ai adresat cuvinte și nu le-am dat 72 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: O judecată care n-ar fi deplin dreaptă n-ar fi chiar atât de înfricoșătoare, pentru că s-ar mai putea aștepta o revizuire a hotărârilor ei, pentru că cel condamnat ar mai avea mângâierea că nu e chiar așa de rău precum a fost socotit. (n. s. 26, p. 20) 80 atenție, ci am făcut fără putere sfaturile Tale. De aceea pe drept a venit asupra noastră pieirea și nimicirea
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]