15,033 matches
-
regie), arh. Gheorghe Bălășoiu și Mara Cuculaș (asistenți de scenografie), Doina Zaharia și Anca Dobrescu (asistenți de montaj). Filmul a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică București. Ca urmare a apariției unui conflict între regizor și pictorița de costume Oltea Ionescu, aceasta din urmă a fost nevoită să ceară rezilierea contractului, deși îndeplinise doar 70% din obligațiile contractuale. Ea a fost înlocuită de Hortensia Georgescu, cu care Nicolaescu mai colaborase și la alte filme. Filmul a fost vizionat de
Osînda (film) () [Corola-website/Science/312639_a_313968]
-
celorlalți actori: Ioana Bulcă (în rolul unei femei violent-isterice), Maria Clara Sebők („o frumusețe insolentă și agresivă), Octavian Cotescu și Gheorghe Dinică (două personaje meschine și pitorești), muzica lui Tiberiu Olah, imaginile operatorului Alexandru David, decorurile create de Marcel Bogos, costumele Hortensiei Georgescu și coloana sonoră a lui Anușavan Salamanian. În articolul "„Un regizor a cărui nobilă ambiție este autodepășirea: Sergiu Nicolaescu un poet al «incoruptibililor»”" publicat în martie 1974 în revista Cinema, același critic afirmase că " Atunci i-am condamnat
Atunci i-am condamnat pe toți la moarte () [Corola-website/Science/312638_a_313967]
-
Dunării”, II - „Luarea redutei”) și „Plevna” (I - „Asediul”, II - „Victoria”) și a intrat în faza de producție la 25 iunie 1976. Producătorii filmului s-au deplasat în perioada iulie - noiembrie 1976 în U.R.S.S., Cehoslovacia și Ungaria pentru închirierea de costume. A fost amenajat un platou de filmare de 25,3 ha în comuna Crângurile din județul Dâmbovița, prin munca deținuților, și s-a început realizarea costumelor. Filmările urmau să înceapă la 5 ianuarie 1977, cu un deviz limită de 43
Pentru patrie (film) () [Corola-website/Science/312636_a_313965]
-
în perioada iulie - noiembrie 1976 în U.R.S.S., Cehoslovacia și Ungaria pentru închirierea de costume. A fost amenajat un platou de filmare de 25,3 ha în comuna Crângurile din județul Dâmbovița, prin munca deținuților, și s-a început realizarea costumelor. Filmările urmau să înceapă la 5 ianuarie 1977, cu un deviz limită de 43 milioane lei, predarea copiei standard urmând să aibă loc la 15 decembrie 1977. La 4 decembrie 1976, însă, conducerea Consiliului Culturii și Educației Socialiste (C.C.E.S.) a
Pentru patrie (film) () [Corola-website/Science/312636_a_313965]
-
de pe coloana sonoră a filmului sunt inspirate din cântecele „Supernature” și „In the smoke” ale compozitorului și interpretului francez Marc Cerrone. Autorul muzicii nu este menționat însă pe generic, precizându-se doar că ing. Anușavan Salamanian este autorul coloanei sonore. Costumele personajelor au fost realizate de scenografa Gabriela Bubă (n. 1951), care a colaborat atunci pentru prima oară cu Sergiu Nicolaescu. Ea absolvise Institutul de Arte Plastice din București (1976) și era măritată cu pictorul Adrian Bubă, fost coleg de facultate
Duelul (film din 1981) () [Corola-website/Science/312631_a_313960]
-
emigrat în SUA. Gabriela Nicolaescu a afirmat următoarele despre modul în care s-a cunoscut cu regizorul: „Ne-am întâlnit la pregătirile pentru primul meu film, «Duelul». Era 1980. Atunci am debutat. Am fost asistentă, apoi m-am ocupat de costume, ca pictor de costume. M-am îndrăgostit foarte tare și l-am urmat peste tot. Am făcut parte din echipa de lucru la toate filmele lui. A fost o iubire sinceră și frumoasă din partea mea”. Filmul "Duelul" a fost vizionat
Duelul (film din 1981) () [Corola-website/Science/312631_a_313960]
-
Nicolaescu a afirmat următoarele despre modul în care s-a cunoscut cu regizorul: „Ne-am întâlnit la pregătirile pentru primul meu film, «Duelul». Era 1980. Atunci am debutat. Am fost asistentă, apoi m-am ocupat de costume, ca pictor de costume. M-am îndrăgostit foarte tare și l-am urmat peste tot. Am făcut parte din echipa de lucru la toate filmele lui. A fost o iubire sinceră și frumoasă din partea mea”. Filmul "Duelul" a fost vizionat de 4.944.716
Duelul (film din 1981) () [Corola-website/Science/312631_a_313960]
-
România din anii '70 - '80 ai secolului al XX-lea. După afirmațiile criticului literar Angelo Mitchievici, copiii care mergeau la cinematograf în acei ani îl considerau pe comisarul Moldovan "„simbolul bărbăției și al onoarei, cavalerul cu pălărie borsalino descheiat la costum cît să se vadă pistolu' și jiletca, salutînd elegant și cumva ironic cu degetele la pălărie și vorbind gutural de parcă ar fi fumat plantații întregi de tutun”", fiind plini de admirație atunci când îl vedeau în filme. Comisarul Moldovan și Mărgelatu
Duelul (film din 1981) () [Corola-website/Science/312631_a_313960]
-
de producție la 5 iunie 1972, având titlul de lucru "Panică la mănăstire" și ca interpreți ai rolurilor principale pe Ilarion Ciobanu, Cornel Patrichi, Emanoil Petruț, Gina Patrichi, Ernest Maftei și Violeta Andrei, decorurile fiind realizate de Radu Boruzescu, iar costumele de Miruna Boruzescu. Dintre actori, doar Ilarion Ciobanu (comisarul Roman) și Emanoil Petruț (secretarul de partid) mai apăruseră în primul film, ceilalți urmând să interpreteze personaje noi. O primă etapă de filmări a avut loc în toamna anului 1972 la
Ultimul cartuș () [Corola-website/Science/312634_a_313963]
-
fie o continuare a primului film, precum și titlul filmului în cel de "Ultimul cartuș". El a renunțat la o parte din actori (Cornel Patrichi, Gina Patrichi și Violeta Andrei) și a încredințat altor specialiști realizarea decorurilor (Marcel Bogos) și a costumelor (Oltea Ionescu). Ca urmare a modificării scenariului, subiectul noului film a devenit răzbunarea lui Miclovan de către comisarul Roman și încheierea conturilor cu anticarul Constantin Semaca. Acțiunea principală din scenariul inițial, urmărirea unui spion german ascuns la o mănăstire din România
Ultimul cartuș () [Corola-website/Science/312634_a_313963]
-
România din anii '70 - '80 ai secolului al XX-lea. După afirmațiile criticului literar Angelo Mitchievici, copiii care mergeau la cinematograf în acei ani îl considerau pe comisarul Moldovan "„simbolul bărbăției și al onoarei, cavalerul cu pălărie borsalino descheiat la costum cît să se vadă pistolu' și jiletca, salutînd elegant și cumva ironic cu degetele la pălărie și vorbind gutural de parcă ar fi fumat plantații întregi de tutun”", fiind plini de admirație atunci când îl vedeau în filme. Comisarul Moldovan și Mărgelatu
Revanșa (film din 1978) () [Corola-website/Science/312633_a_313962]
-
România din anii '70 - '80 ai secolului al XX-lea. După afirmațiile criticului literar Angelo Mitchievici, copiii care mergeau la cinematograf în acei ani îl considerau pe comisarul Moldovan "„simbolul bărbăției și al onoarei, cavalerul cu pălărie borsalino descheiat la costum cît să se vadă pistolu' și jiletca, salutînd elegant și cumva ironic cu degetele la pălărie și vorbind gutural de parcă ar fi fumat plantații întregi de tutun”", fiind plini de admirație atunci când îl vedeau în filme. Comisarul Moldovan și Mărgelatu
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
Mediu. După finalizarea filmului "Mircea" în vara anului 1989, Sergiu Nicolaescu s-a gândit să facă un nou film bazat pe o legendă (el regizase în 1974 filmul "Nemuritorii", bazat și el pe o legendă medievală), având și mijloacele necesare: costumele, decorurile și locurile de filmare. Scenariul a fost scris rapid de Francisc Munteanu, după ideea lui Sergiu Nicolaescu. Titlul inițial al filmului urma să fie „Legenda Carpatină”, iar într-un interviu publicat în numărul din iunie 1989 al revistei Cinema
Coroana de foc () [Corola-website/Science/312746_a_314075]
-
Nicolaescu i-a avut în vedere pentru rolul tânărului comisar pe Dan Bittman și Mircea Badea , dar cu prilejul unei vizite la Praga l-a cunoscut pe cehul Petr Falc, cae nu era actor profesionist. Falc avea statura regizorului, iar costumele lui Nicolaescu i s-au potrivit. Numai nasul nu semăna și a trebuit să fie făcut din ceară. Jumătate din filmări au avut loc în timpul nopții. Filmul a beneficiat de un buget de cca. 18 mld. lei vechi (1.8
Supraviețuitorul (film din 2008) () [Corola-website/Science/312750_a_314079]
-
chiar șapte pași înainte, lucru datorat solului instabil. Un alt lucru pe care l-au constatat astronauții, aici fiind cazul lui Aldrin a fost că diferența de temperatură la soare, față de cea de la umbră oferită de "Vultur" este insesizabila în costum, ci doar la nivelul caschetei, lucru care l-a făcut să simtă răcoare la umbră. După ce astronauții americani au înfipt steagul SUA în solul lunar, au avut o discuție cu președintele Richard Nixon printr-un telefon radio - transmițător, convorbire caracterizată
Apollo 11 () [Corola-website/Science/312742_a_314071]
-
Angeles Herald" care l-a numit "decorous, bloodless entertainment which will find an appreciative audience among women," majoritatea recenziilor au fost excelente. Bosley Crowther, influentul critic de la "New York Times", a afirmat "deliciously pert, the most crisp and crackling satire în costume that this corner can remember ever having seen on the screen,". "The New Yorker" a observat "Jane Austen, în her day, was aș brittle aș Huxley, Noel Coward and a whole package of Saltines together." Până și criticul "Los Angeles
Mândrie și prejudecată (film din 1940) () [Corola-website/Science/312007_a_313336]
-
Beware! Five Gorgeous Beauties are on a Madcap Manhunt", filmul a atins un record la audiență săptâmânală în August în istoria "Radio City Music Hall" ceea ce a îndemnat "Variety" să observe că succesul în Cleveland “overcame all local prejudices against costume dramă.” Ca urmare a succesului filmului MGM a lansat ceea mai mare campanie literară cu nu mai puțin de cinci ediții ale cărții printre care trei "Grosset & Dunlap" și o ediție de masă de 25 de centi de la "Pocket books
Mândrie și prejudecată (film din 1940) () [Corola-website/Science/312007_a_313336]
-
pentru care Hughes a conceput un sutien special (pe care, apoi, Jane a hotărât să nu îl poarte din cauză că nu i se potrivea). "Scarface" și "The Outlaw" au primit o atenție deosebită din partea cenzorilor; "Scarface" pentru violență, "The Outlaw" pentru costumele sumare ale lui Jane Russell. Soția lui Hughes s-a întors în Huston în 1929 și a divorțat. Hughes a fost văzut cu multe femei cunoscute, printre care Billie Dove, Bette Davis, Ava Gardner, Olivia de Havilland, Katharine Hepburn și
Howard Hughes () [Corola-website/Science/312042_a_313371]
-
scăzută, cu 240 de cai putere și o viteză maximă de 250 km/h, totuși, manevrabilitatea a fost considerată de mulți (inclusiv prezentatorul emisiunii de la BBC "Top Gear", Jeremy Clarkson), că este "plictisitoare" și "asemenea unui vaci puse într-un costum de gală". Trebuie menționat că, manevrabilitatea TT-ului este în mod intenționat proiectată să se comporte în asemenea mod, pentru că vehiculele Audi sunt proiectate să sub-vireze (o caracteristică determinată din proiectarea sistemului de suspensie, efectul sistemului de tracțiune integrală quattro
Audi TT () [Corola-website/Science/312066_a_313395]
-
produsă și scrisă de Nunnally Johnson. Scenariul are la bază "The Greeks Had a Word for It" de Zoe Akins și "Loco" de Dale Eunson și Katherine Albert. Muzica a fost asigutată de Alfred Newman, iar imaginea de Joseph MacDonald. Costumele au fost asigurate de Travilla. Filmul îi are ca protagoniste pe Lauren Bacall, Marilyn Monroe și Betty Grable care sunt în căutarea averilor lui William Powell, David Wayne, Rory Calhoun, Cameron Mitchell, Alexander D'Arcy și Fred Clark. "" a fost
Cum să te căsătorești cu un milionar () [Corola-website/Science/312123_a_313452]
-
Sire Records, "Blond Ambition World Tour". Inițial, turneul era planificat să se desfășoare doar în Japonia și America de Nord, Madonna fiind luată în considerare pentru unele roluri din diverse filme. Creatorul de modă Jean-Paul Gaultier a fost contactat pentru a crea costumele pentru turneu. Deși acesta a venit pregătit cu mai multe schițe, Madonna a refuzat o mare parte din acestea, având propria ei idee asupra a cum aveau să arate costumațiile. Pe 9,10 și respectiv 11 ianuarie 1990, au avut
Blond Ambition Tour () [Corola-website/Science/312112_a_313441]
-
de asemenea faptul că aceasta nu a cântat live, spunând că „vocea ei suna atat de aproape de varianta de studio încât te făcea să te întrebi cât era live și cât Memorex”. Ambele publicații i-au apreciat însă decorurile și costumele folosite, la fel ca revista "Esquire" care l-a numit „exotic”. "Entertainment Weekly", în recenzia pentru "În pat cu Madonna", a apreciat coregrafia din timpul pieselor „Where's the Party”, „Like a Prayer” precum și din „Like a Virgin”. Barry Walters
Blond Ambition Tour () [Corola-website/Science/312112_a_313441]
-
mai târziu reînregistrat cu Bon Scott ca și vocalist. Se presupune numele de „AC/DC” a fost luat de pe o mașină de cusut, sau poate fi atribuit chiar soției lui George Young, Sandra. Angus a încercat o varietate mare de costume pe scenă, cum ar fi Omul Păianjen, Zorro, o gorilă și o parodie după Superman, numită Super-Ang, înainte de a-și găsit vestimentația semnătură, anume aceea de școlar, aceasta fiind prima dată îmbrăcată la sugestia surorii sale. Pentru a se potrivi
Angus Young () [Corola-website/Science/312122_a_313451]
-
de obiecte care duc gândul la vremurile de mult apuse. Muzeul este structurat în cinci secțiuni, cu exponate valoroase, obiectele fiind studiate și evaluate de cercetători avizați. De la oasele de mamut descoperite pe Dealul Cerului, scoicile din Dealul Căzăceilor, până la costumele populare purtate de strămoșii actualilor săteni, toate exponatele sunt crâmpeie de istorie și tradiție care îi fac pe locuitorii din Dobriceni să fie mândri de originile și de trecutul lor. Doar într-o vitrină, câteva bancnote scoase din circulație acum
Muzeul din Dobriceni () [Corola-website/Science/312173_a_313502]
-
de preotul Ioan Bălașa, un mare pasionat de arheologie, tatăl pictorului Sabin Bălașa, a spus cu mândrie Mihai Petrescu, învățător, cel care are frumoasa misiune de a îngriji muzeul. Câte exponate, atâtea povești. Fiecare exponat are povestea lui. Unul dintre costumele locale a aparținut Anei Bezna, cea mai longevivă locuitoare a satului, care a trăit 110 ani; un ceas de buzunar a salvat viața fostului învățător Nicolae Petrescu la Cotul Donului, care, țintit de un lunetist rus a scăpat numai datorită
Muzeul din Dobriceni () [Corola-website/Science/312173_a_313502]