13,997 matches
-
revistei de jocuri "Famitsu". GameSpot l-a etichetat ca „alegerea criticului”, apreciind povestea, sistemul de luptă și prezentarea jocului, scriind „Crisis Core este o călătorie entuziasmantă și vie pe care orice fan al jocurilor RPG ar trebui s-o urmeze.” Criticul IGN Ryan Clements a lăudat jocul pentru diferențele sale față de alte RPG-uri, datorate creșterii lui Zack și relației lui cu ceilalți SOLDIERi. El a menționat: „Crisic Core este un joc grozav, și, în afară de câte o problemă ici-colo, nu vei
Crisis Core: Final Fantasy VII () [Corola-website/Science/331191_a_332520]
-
color, dar în onoarea acelor filme, poți alege opțiunea de a-l juca în alb-negru. Numeroase cazuri din acest joc aduc aminte de filmele "The Naked City", "Chinatown", "Incoruptibilii", "Dulcele sărut al Daliei" și "L.A. Confidential". "" folosește tehnologia motion capture, criticii apreciind mimica realistică a fețelor. Motion capture-ul funcționează cu ajutorul unor actori, care au fost înregistrați de 32 de camere, amplasate în toate unghiurile posibile, pentru a crea o expresie foarte realistică a feței. Această tehnologie se află la baza mecanicii
L.A. Noire () [Corola-website/Science/331196_a_332525]
-
s Creed", Edward Kenway fiind căpitan pe "Jackdaw", un bric capturat din flota spaniolă. "" a fost primit favorabil după lansare și a fost unul dintre cele mai bine vândute jocuri ale anului 2013. A vândut peste 11 milioane de copii. Criticii au lăudat gameplay-ul open world masiv, numeroasele quest-uri secundare, grafica și sistemul naval îmbunătățit. Criticile au fost adresate misiunilor historice, acestea fiind considerate repetitive. Tematica piraților cu sânge rece a fost primită favorabil de critici. Cu toate acestea, povestea ce
Assassin's Creed IV: Black Flag () [Corola-website/Science/331193_a_332522]
-
pentru platforma Wii U. Versiunile pentru PS3 și PS4 conțin amândouă un DLC exclusiv, "Aveline", dar conținutul este disponibil și pentru PC doar prin ediția Uplay Digital Deluxe. "Assassin's Creed IV: Black Flag" a primit recenzii pozitive după lansare, criticii lăudând mediul open world, misiunile secundare, grafica și luptele navale. Site-urile web GameRankings și Metacritic au acordat versiunii pentru PlayStation 3 un rating de 87,62% și, respectiv, 88/100, versiunii pentru Xbox 360 un rating de 85,74
Assassin's Creed IV: Black Flag () [Corola-website/Science/331193_a_332522]
-
numit gameplay-ul open world "o gură de aer de mare proaspăt," în timp ce Gilman a spus că "revitalizează seria." Dimensiunea marea a mediului open world a fost lăudată și ea, Greg Tito de la revista "The Escapist" spunând că jocul "deschide Caraibele." Criticii au lăudat și misiunile secundare și itemele ce pot fi colectate, deoarece încurajează jucătorul să explore mediul open world, Shaun McInnis de la GameSpot spunând că ""Black Flag" prezintă o lume plină de aventură și oportunități [și] plină de lucruri ce
Assassin's Creed IV: Black Flag () [Corola-website/Science/331193_a_332522]
-
au fost lăudate și ele. Grafica a fost lăudată și ea. Criticii de la "Edge" au spus că: "Din punct de vedere al graficii, lumea lui "Black Flag" a fost construită pentru a te uimi, indiferent de platforma pe care joci." Criticii au spus că mediul open world al jocului este "frumos" și "minunat;" Sliva a spus că "Black Flag" este "unul dintre cele mai frumoase jocuri din 2013." Nivelul detaliilor jocului a fost lăudat și el, apa, ploaia și marea fiind
Assassin's Creed IV: Black Flag () [Corola-website/Science/331193_a_332522]
-
spus că "Black Flag" este "unul dintre cele mai frumoase jocuri din 2013." Nivelul detaliilor jocului a fost lăudat și el, apa, ploaia și marea fiind clasate ca "uimitoare" de privit. Sistemul de luptă naval a atras și el atenția. Criticii au spus că luptele pe mare au fost cele mai bune părți ale lui "Assassin's Creed III" și au lăudat "Black Flag" pentru îmbunătățire. Tito a explicat că, în timp ce misiunile pe mare ale lui "Assassin's Creed III" erau
Assassin's Creed IV: Black Flag () [Corola-website/Science/331193_a_332522]
-
excelent sistem dual care răsplătește atât abilitățile de căpitan, cât și pe cele de pirat." Stealth-ul jocului a fost lăudat și el, fiind mai flexibil decât cel din jocurile anterioare, jucătorul având mai multe opțiuni pentru a-și îndeplini obiectivele. Criticii de la "Edge" au spus că: "Jocurile de stealth sunt bune datorită flexibilității, iar "Black Flag" este cel mai generos joc "Assassin's Creed" de până acum." Cu toate acestea, unii au spus că stealth-ul este frustrant din cauza comenzilor prost făcute
Assassin's Creed IV: Black Flag () [Corola-website/Science/331193_a_332522]
-
de la "Edge" au spus că: "Jocurile de stealth sunt bune datorită flexibilității, iar "Black Flag" este cel mai generos joc "Assassin's Creed" de până acum." Cu toate acestea, unii au spus că stealth-ul este frustrant din cauza comenzilor prost făcute. Criticii au notat că stilul de luptă a lui Edward este similar cu stilul de luptă din jocurilor anterioare, unii criticându-l ca fiind monoton, prea ușor și fără nuanță. Cu toate acestea, a fost lăudat pentru "eficacitate și violență," dar
Assassin's Creed IV: Black Flag () [Corola-website/Science/331193_a_332522]
-
Un anumit aspect al misiunilor, cel al tragerii cu urechea și al urmăririlor, a fost criticat foarte dur, mulți spunând că aspectul ar trebui fie îmbunătățit, fie înlăturat complet din joc. Obiectivele de urmărire au fost extinse și pe mare, criticii plângându-se și de acest lucru. Începutul jocului a fost lăudat și el, fiind apreciată lipsa unui tutorial prea lung, Juba notând îmbunătățirea față de "Assassin's Creed III". Diferiți critici au spus că "Black Flag" este mai mult un joc
Assassin's Creed IV: Black Flag () [Corola-website/Science/331193_a_332522]
-
tutorial prea lung, Juba notând îmbunătățirea față de "Assassin's Creed III". Diferiți critici au spus că "Black Flag" este mai mult un joc cu pirați decât unul "Assassin's Creed", din cauza punerii accentului pe piraterie în gameplay, poveste și personaje. Criticii au spus că este mai bine pentru serie; ei au lăudat tonul cu sânge-rece al lui "Black Flag", în comparație cu cel al jocurilor anterioare, lăudându-se, în același timp, tranziția de la conflictul tipic al Asasinilor la o poveste cu pirați. Gilman
Assassin's Creed IV: Black Flag () [Corola-website/Science/331193_a_332522]
-
The Last of Uș" a primit recenzii pozitive. Media notelor centralizată de Metacritic da un scor de 95 de puncte din 100, bazat pe 98 de recenzii. Este al cincilea cel mai bine cotat joc de Playstation 3 pe Metacritic. Criticii au apreciat dezvoltarea personajelor, povestea și subtextul acesteia, designul și sunetul jocului, precum și felul în care au fost portretizate femeile și personajele LGBT. Jocul este considerat a fi unul din cele mai importante titluri lansate pentru a șaptea generație de
The Last of Us () [Corola-website/Science/331198_a_332527]
-
că desingul nivelurilor acompaniază cu bine povestea. Helgeson de la "Game Informer" a scris că lumea reda „singurătatea cu eficientă”. IGN, prin Moriarty, a apreciat elementele de design adăugate în mai multe locuri din lumea jocului, precum notițe ascunse și scrisori. Criticii au apreciat și felul în care au fost folosite sunetele în "The Last of Uș". Welsh a considerat că sunetul a fost mult mai bun ca în alte jocuri, în timp ce Helgeson l-a numit „uimitor”. Mc Shea de la GameSpot a
The Last of Us () [Corola-website/Science/331198_a_332527]
-
1923), a fost doar început. După moartea lui Hašek, jurnalistul Karel Vaněk a fost rugat de editorul Adolf Synek să completeze romanul neterminat. Această continuare a apărut sub titlul "Peripețiile bravului soldat Švejk în prizonieratul rusesc și în revoluție" (în ). Criticii consideră că romanul lui Jaroslav Hašek este prima mare operă anti-război, precedând un alt roman contestatar, " Nimic nou pe frontul de vest" de Erich Maria Remarque. Romanul reprezintă o parodie a Primului Război Mondial văzut prin ochii lui Josef Švejk (scris și
Peripețiile bravului soldat Švejk () [Corola-website/Science/331218_a_332547]
-
corector la „Unirea Democratică” - ziarul grupării tinerilor liberali cu același nume - , a redactat în întregime revista umoristică „Claponul” și a scos ziarul „Națiunea română”. La 26 mai 1877, a început să frecventeze ședințele bucureștene ale „Junimii”, (Societate Literară condusă de criticul român Titu Maiorescu) în cadrul cărora iși va citi comediile. Tot în acest timp a colaborat la ziarul „Timpul” alături de Mihai Eminescu (cel mai mare poet român) și Ioan Slavici (unul din marii clasici ai literaturii române), dar și la alte
Muzeul „Ion Luca Caragiale” () [Corola-website/Science/331363_a_332692]
-
prima oară sub formă de foileton în perioada noiembrie 1895 - februarie 1896 (nr. 11-12 din 1895 și 1-2 din 1896) în revista bucureșteană "Convorbiri literare" și în volum în 1907 în colecția „Biblioteca pentru toți” a Editurii Alcalay din București. Criticul Titu Maiorescu, unul din primii săi cititori, a afirmat că i-a plăcut noul roman, menționând că „situația și caracterele sunt clare și interesante” și găsind asemănări între Tănase Scatiu și unii oameni politici și de cultură din România (într-
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
personajului principal, stăpânul violent fiind sfâșiat de țărani. Arivistul Tănase Scatiu este un succesor „inferior sufletește” al lui Dinu Păturică, eroul romanului "Ciocoii vechi și noi" al lui Nicolae Filimon, anticipând demagogia sentimentală a lui Stănică Rațiu din "Enigma Otiliei". Criticul Pompiliu Constantinescu a formulat o opinie separată, afirmând că pe primul plan nu se află ascensiunea ciocoiului, ci mai degrabă drama Tincuței, fata naivă ce trece de la idila adolescentină cu Mihai Comăneșteanu la suferința ei mută și aspră ca victimă
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
pe primul plan nu se află ascensiunea ciocoiului, ci mai degrabă drama Tincuței, fata naivă ce trece de la idila adolescentină cu Mihai Comăneșteanu la suferința ei mută și aspră ca victimă a bădărăniei lui Tănase Scatiu. Analizând începuturile romanului românesc, criticul Zigu Ornea considera că "Viața la țară" și "Tănase Scatiu" sunt singurele scrieri „cu adevărat, rezistente” ale lui Duiliu Zamfirescu, în timp ce "În război" ar fi „un semieșec”, iar "Anna" și "Lydda" „eșecuri totale”. Pentalogia romanescă a lui Duiliu Zamfirescu este
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
nu prezintă totdeauna o concepție, dar au meritul de a cuprinde în ele icoana unei părți din societatea românească de pe vremea războiului de la 1877. Aceasta este epoca pe care el o cunoaște mai bine”. "Tănase Scatiu" a fost considerat de criticii literari ca un „complement dramatic” al romanului " Viața la țară", înlocuind lirismul primului roman al ciclului cu episoade cu un ritm dinamic, precum și cu o analiză psihologică subtilă a unei tipologii umane. Romanul se remarcă prin observația atentă și prin
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
scena violentă din final are „nerv și concentrare”. Tematica transferului de clasă descinde, potrivit lui Șerban Cioculescu, din "Ciocoii vechi și noi", romanul zamfirescian denunțând procesul istoric de ascensiune socială a arendașului arivist în paralel cu decăderea clasei marilor proprietari rurali. Criticul George Călinescu îl considera prea scurt, acțiunea devenind astfel fugitivă și concentrată aproape exclusiv pe caricaturizarea personajului principal, descris cu ură, dar totuși plin de viață. Cu toate acestea, existența unor scene subtile sau viguroase precum cele care demonstrează senilitatea
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
Damian; dublat de George Oancea), Cătălina Pintilie (Sașa; dublată de Valeria Seciu), Dan Nuțu (Mihai Comăneșteanu), Cristina Nuțu (Tincuța; dublată de Mariana Mihuț), Rodica Tapalagă (Aglaia), Carmen Galin (surdomuta Sița), Corina Constantinescu (Sofia), Mitică Popescu (Lefter) și Dorel Vișan (Nichitache). Criticii de film au evidențiat calitățile filmului (fluența istorisirii epico-lirice, omogenitatea și coerența vizuală, decorurile și costumele de „fin de siècle” și interpretările actoricești), precizând însă că filmul păstrează „aspectul idilic, desuet-nostalgic al romanelor lui Duiliu Zamfirescu”, dar pune accentul pe
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
precizând însă că filmul păstrează „aspectul idilic, desuet-nostalgic al romanelor lui Duiliu Zamfirescu”, dar pune accentul pe conflictele sociale de la sfârșitului secolului al XIX-lea între boieri și arendași și între boieri și țărani, cu un deznodământ tragic și grotesc. Criticul Tudor Caranfil considera că "Tănase Scatiu" este „un film baroc, cu pretenții de frescă socială, dar încremenit în căutări de stil, care încearcă o raportare la plastica și costumele epocii”. Domeniul de interes al filmului este deplasat de cineast de la
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
singur volum intitulat "Istoria Comăneștenilor", acesta fiind primul ciclu romanesc din literatura română. În august 1911, după apariția volumului "Anna", ciclul întreg de cinci romane a fost denumit "Romanul Comăneștenilor". Primul roman al ciclului este considerat aproape în unanimitate de criticii literari drept cel mai valoros, prin „echilibrul de realism și de idealism, prin poezia pământului și a vechii noastre boierimi iubitoare de pământ, și, mai ales, prin neuitata creațiune a Sașei”, după cum aprecia Eugen Lovinescu. Autorul elogiază poetic frumusețea pământului
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
pe Matei Damian și solicitând sfatul lui Titu Maiorescu.<ref name="Bucuța 11/1935 299-300">Emanoil Bucuța, „Scrisorile trimise de Duiliu Zamfirescu lui Titu Maiorescu”, în "Revista Fundațiilor Regale", București, anul II, nr. 11, 1 noiembrie 1935, pp. 299-300.</ref> Criticul l-a încurajat și i-a oferit sfaturi ce au contribuit la găsirea finalului potrivit. Prima parte a romanului a fost trimisă de autor de la Bruxelles la sfârșitul lui decembrie 1892, la solicitarea lui Iacob Negruzzi, directorul revistei "Convorbiri literare
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
ref name="Bucuța 10/1936 144-145">Emanoil Bucuța, „Scrisorile trimise de Titu Maiorescu lui Duiliu Zamfirescu”, în "Revista Fundațiilor Regale", București, anul III, nr. 10, 1 octombrie 1936, pp. 144-145.</ref> Impresia generală a fost una pozitivă, după cum îi scria criticul autorului la 20 mai 1895: „E evident, că are părți de o căldură delicată, de o tensiune a interesului, de o frumusețe a descrierilor, care îl fac - în aceste părți - egal cu bunele romanuri occidentale. Dar în privința conducerii unitare a
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]