13,903 matches
-
rafinament extrem însoțind dezagregarea structurilor formale aflate în uz, vin să marcheze sfârșitul secolului al XIX-lea"22. Însă, pentru a face distincția între decadentism și simbolism, și Rapetti a apelat la translatarea discuției în spațiul literaturii, utilizând concluziile în vederea delimitării celor două fenomene culturale în cadrul artelor plastice. Mai precis, termenul de decadentism este afiliat literaturii, de unde își extrage configurația conceptuală atât cât este, utilizarea sa în cadrul artelor plastice fiind una marginală și fără corp teoretic valid. Ca și Mario Praz
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
artiști. Opțiunile privind eliberarea artei de canonul academic și intrarea ei pe poarta modernității nu fac sistem la nivelul unei școli naționale, care să impună o estetică proprie, novatoare. Nu se pune problema unor "lupte de școală" și a unor delimitări, diferențieri pe baza unor estetici minuțios și clar formulate, fapt caracteristic pentru cultura plastică franceză. În absența unei tradiții solide în arta plastică, mai importantă apare formarea unor artiști români care să configureze o identitate proprie artei plastice românești. Astfel
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sociologiei de la care au fost preluate concepte și idei fundamentale. De altfel, specialiștii apreciază că economia politică, psihologia, sociologia și antropologia au pus bazele conceptuale ale cunoștințelor actuale din acest domeniu și susțin dezvoltarea domeniului. 1.2.1. Comportamentul consumatorului: delimitări conceptuale Ca domeniu actual de cercetare, comportamentului consumatorului și abordările conceptuale În această sferă cunosc o mare varietate, ce exprimă pe de-o parte complexitatea acestuia, dar și atenția de care se bucură din partea specialiștilor din domenii diferite ale științei
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
având două izvoare și structuri de fundamentare: structura psihoindividuală și cea socială, reprezentarea având totodată funcții și roluri esențiale În cunoașterea și construirea realității sociale. În privința structurii reprezentării sociale, J. C. Abric (1995, p. 135) aprecia că necesită o dublă delimitare: a conținutului și a structurii ei. Analizând conținutul reprezentărilor sociale, s-a ajuns la concluzia organizării lui sub forma unei structuri ierarhizate În care există un nucleu central În jurul căruia se află elementele periferice. Nucleul central este elementul fundamental, esențial
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
crize și conflicte care În depășirea și rezolvarea lor presupun atitudini rutiniere dar și creative, fie că o privim ca o concepție științifică elaborată de subiect din constructe și concepte (Kelly Psihologia constructelor personale), atitudinile sunt considerate dimensiuni esențiale pentru delimitarea caracterului individului și a comportamentului său manifest. Atitudinile componente ale caracterului aparțin de fenotip și sunt dobândite În procesul formării lor, motivația, valorile, expectanțele și idealurile oamenilor constituie latura vectorială de orientare și susținere a atitudinii. A doua latură, care
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de excepție pentru evoluția și progresul societății românești - nu se ocupă un specialist cu aceste responsabilități, deși familia strigă după ajutor. Într-un studiu recent (Mariana Caluschi, Mihaela Șerban, 2007) consacrat reprezentării sociale a familiei rezultatele ne-au condus spre delimitarea În nucleul central a trei concepte pozitive: familia văzută ca generator de atitudini pozitive, ca izvor de armonie și Împlinire susținute de sentimentul de dragoste dintre soți (vezi fig. 2. Reprezentarea socială a familiei). Deși apar și aspecte negative În
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
ideii de personalizare, protecție, hedonism, seducție. Identificarea tendințelor se bazează pe știință, intuiție și cultura celui preocupat de prognoza trendului, pe receptivitatea sa la semnalele provenite din realitatea economică, socială și psihologică. Astfel, analiza unor comportamente și mentalități actuale permit delimitarea, În literatura de specialitate, a unor stiluri diferite În designul de produs. Deși antropologia furnizează date despre diferențele culturale, psihologia socială a deschis aria de cercetare multidimensional abia În anul 1980. S-au diversificat cercetările europene și asiatice, ca replici
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
implicate direct În conflict: elevi/adolescenți și profesori alături de care părinții, comunitatea apar ca factori cu presiune indirectă; c. nu În cele din urmă conflictul arată necunoașterea de către adulți a psihologiei adolescentului aflat În căutarea identității, a exprimării Sinelui, a delimitării și manifestării Însușirilor personalității sale. Mai dispus și orientat spre individuare prin personalizare, adolescentul refuză uniformizarea distinctivă percepută ca uniformizare distructivă, anihilare a Eu-lui. Este aici implicat rolul specialistului „mustăți de pisică” să exploreze fenomenul și să ofere soluții noi
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
au făcut acești manageri și specialiști pentru a rezolva În favoarea lor și a educației conflictul. Celelalte două antinomii amintite la Început generează atitudini și comportamente specifice subscrise celor două tipuri generale, posibil de cunoscut și de avut În vedere În delimitarea tendințelor generate În contextele socio economice și culturale date, manifeste În modă, motivație, decizie de cumpărare, etc. Atât fenomenul personalizării cât și cel al formalizării distinctive atenționează managerii În necesitatea promovării strategiilor primare ale creativității: pluralitatea perspectivelor și a privirilor
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
adolescenți Interesați să cunoaștem ce factori influențează comportamentul de consum al adoescenților, am proiectat o cercetare a cărui scop a constat În studierea modului În care Însușirile de personalitate ale adolescentului susțin și structurează anumite comportamente de consum, precum si in delimitarea tendințelor de individualizare ale adolescenților prin intermediul vestimentației. Obiectivele pe care ni le-am propus În cercetare au fost: 1. Identificarea mentalității adolescenților În privința consumului de textile. 2. Conturarea anumitor structuri de atitudini și comportamente de consum ale adolescentilor În raport cu piața
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
gusturile purtătorului, atitudinea față de sine Însuși și dorită de la ceilalți despre sine. Pornind de la aceste idei, scopul cercetării noastre a constat În studierea modului În care Însușirile de personalitate ale adolescentului susțin și structurează anumite comportamente de consum, precum si in delimitarea tendințelor de individualizare ale adolescenților prin intermediul vestimentației. Analizând datele de cercetare și verificând ipotezele am ajuns la următoarele concluzii: din punct de vedere al personalității, cele mai accentuate trăsături care se manifestă la nivelul Întregului lot de subiecți sunt conștiinciozitatea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
obicei, dacă motivul este puternic și obiectul ce satisface nevoia se află la Îndemâna sa, cumpărătorul va fi tentat să-1 cumpere imediat. Dacă motivația este slabă, consumatorul stochează nevoia În memorie, ea urmând să fie reactivată când informațiile procurate vor permite delimitarea unor alternative de satisfacere a ei. Informațiile stocate În mod pasiv sunt reținute În timp din mediul ambiant, fără angajarea cumpărătorului Într-un proces de căutare activă, În interacțiunea sa cu mass-media, cu alte persoane, instituții, tară să urmărească acest
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
cineva adoptarea unei conduite pe care ar fi preferat să nu o urmeze și pe care nu ar fi adoptat-o la o simplă cerere directă, spunând lucrurilor pe nume. În ce privește obiectivul studiului nostru spre care ne-am orientat investigațiile - delimitarea unor fenomene și tendințe ce pot produce turbulențe În dinamica piețelor, colaborarea dintre specialiști se focusează, cum am mai arătat, pe psihologia cosumatorului. Se dorește În acest fel creșterea puterii de influențare a comportamentului consumatorului. Altfel spus dorința producătorilor de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
GRESICO, cunoscut specialist În psihologia manipulării și a căilor de inducere și receptare a influențelor, consideră că la ora actuală psihologia consumatorului oferă cel puțin patru mari arii de cercetare a comportamentului consumatorului (N. Guequen, 2006). Aceste arii ce permit delimitarea unor fenomene, efecte psiho-sociale și tendințe sunt: 1) Perceperea informației și comportamentul de cumpărare ce scot În evidență: capcane, distorsionări și limite În procesarea informației. Pe această dimensiune se Înscriu: prețurile psihologice, imaginile subliminale, publicitatea și persuasiunea, etc. 2) Simțurile
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de schizofrenie care sunt cronice și persistente, chiar și În perioada de abstinență care poate dura mai mult de 6 luni. 2. ASPECTE METODOLOGICE PRIVIND DETECTAREA DIAGNOSTICULUI DUAL Cercetările epidemiologice clinice și terapeutice privitoare la comorbiditatea toxicomanică cu schizofrenia necesită delimitarea naturii toxinelor utilizate și identificarea stadiului În care se află consumatorul de o anumită substanță drogodependentă. Pe de altă parte, trebuie ținut cont de momentul evaluării dependențelor deoarece, de exemplu, subiecții dependenți dar care sunt sau nu În stare de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
nu sunt atribuite farmacopsihozei dacă ele sunt prezente În continuare și după luna de sevraj a toxicului avut În vedere. Totuși, criteriile ICD-10 și DSM-IV se lovesc de două dificultăți de ordin nosologic: pe de o parte, ele nu permit delimitarea schizofreniei de farmacopsihoză la consumatorii rutinieri nesevrați, pe de altă parte, un număr de cazuri de farmacopsihoze au trebuit să fie acceptate În această viziune nosoologică, În ciuda unui sevraj prelungit, ceea ce ar contraveni criteriilor riguroase ale clasificării DSM IV. Boutros
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și mitică a lui Lucian Blaga. Gândirea mitică este prezentă nu numai În poezie, ci și În concepția filosofică blagiană. În volumul „Geneza metaforei și sensul culturii”, publicat În 1937, Într-un capitol intitulat „Despre mituri”, unde se face o delimitare Între mit și ipoteza științifică, Lucian Blaga diferențiază ouă mari grupuri de mituri: 1. miturile semnificative; 2. miturile trans-semnificative. Miturile semnificative revelează, cel puțin prin intuiția lor, semnificații care pot avea și un echivalent logic. Miturile transsemnificative Încearcă să releveze
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
nevoie de o structurare a metodelor deja existente de analiză a problemelor sociale. Metodologia cercetării trebuie să aibă mai multe paliere. 1. Diagnoza problemei potențiale/actuale - în diagnoza problemei potențiale/actuale intră mai multe niveluri de analiză: a) identificarea problemei - delimitarea unui fenomen/proces care, actual sau potențial, afectează, într-un fel sau altul, viața colectivității, devenind o problemă pentru aceasta; b) determinarea magnitudinii problemei - pentru aceasta sunt utilizați indicatori care oferă o magine a problemei-stare: indicatori ai stării de sănătate
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de o parte, modul de constituire și desemnarea reprezentanților, iar pe de altă parte, modul de funcționare al acestor unități, respectiv atribuțiile și libertatea de acțiune ce le sunt delegate. Trebuie remarcat faptul că regiunea, într-o definire generală, presupune delimitarea unui teritoriu în funcție de anumite criterii, fiind deci o entitate definită funcțional - în funcție de un scop. Același teritoriu poate fi „regionalizat” diferit, în funcție mai multe criterii. Regiunile de dezvoltare sunt menite așadar realizării dezvoltării la un anumit nivel de intervenție considerat
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de pe baza studiului Carta verde a dezvoltării regionale în România (1997), în care au fost analizate disparitățile regionale din România și s-au indicat principiile, obiectivele și instituțiile necesare dezvoltării regionale. Printre criteriile de care s-a ținut cont în delimitarea regiunilor se numără vecinătatea geografică și existența unor disparități economice între județe care ar urma să fie rezolvate prin implementarea unei politici regionale. Studiile imediat următoare au scos în evidență existența unor disparități importante între nivelurile de dezvoltare în mediul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în societăți de tip postindustrial, adăugând o latură mai puțin convențională pentru teoreticienii din toate ramurile științei: capitalul social. Textul de față își propune să prezinte câteva aspecte legate de acest din urmă factor al dezvoltării. Pentru început, prezint câteva delimitări conceptuale, aducând în prim-plan funcțiile generale ale capitalului social în perspectiva dezvoltării sociale. Analizez apoi nivelurile înregistrate în România de principale componente - relațiile sociale și încrederea -, insistând asupra unei perspective comparative cu restul Europei. În final, revin cu trecerea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
datelor disponibile; comunitate. Datele la nivel de localitate pot masca încă disparități puternice, astfel satele unei comune pot avea niveluri de bunăstare foarte diferite, iar în mediul urban sunt inegalități mai accentuate și există un proces caracteristic de configurare și delimitare a unor zone deprivate compacte. Măsurarea dezvoltării în România În literatura de specialitate românească, măsurarea dezvoltării sociale a urmat în special două direcții de cercetare, una privind calitatea vieții și alta centrată pe sărăcie/deprivare și probleme sociale, la care
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
orfelinatelor este departe de a fi mulțumitoare, atât din punct de vedere sanitar, cât și din punct de vedere al hranei și îmbrăcămintei. Față de constatările făcute, am dispus următoarele printr-o notă scrisă (Anexa Nr. 1)892. a/. Am precizat delimitarea ghettoului, dând în felul acesta posibilitatea acelora dintre evrei, care pot plăti chirie, să-și închirieze noi case și am rugat pe domnul Prefect 893 ca să dea dispozițiuni ca chiriile să nu fie prea exagerate. b/. Să se repare de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
analizate. O altă metodă specifică cercetărilor calitative este studiul de caz. Cercetările calitative sînt adesea folosite înaintea derulării cercetărilor cantitative, fiind surse pentru lansarea unor ipoteze ce vor fi verificate, sau ulterior, ca metode de validare a rezultatelor obținute. O delimitare mai clară între cele două aspecte discutate - cantitativ versus calitativ - poate fi făcută și în funcție de metodele de cercetare folosite. În general, studiile care au la bază metoda experimentului, aplicarea unor teste docimologice sau psihologice, aplicarea unor chestionare standardizate sau interviuri
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
postbelic înainte de încetarea ostilităților, Churchill s-a hotărît să recurgă la negocieri bilaterale cu Stalin, pentru a pune stavilă controlului sovietic asupra Balcanilor. Într-o convorbire cu ambasadorul sovietic Gusev, pe 5 mai 1944, Eden a adus în discuție problema delimitării teritoriilor postbelice în Balcani 158. Ministrul de Externe a propus ca sovieticii să preia controlul asupra problemelor românești, iar Marea Britanie, asupra celor din Grecia. Pe 18 mai, sovieticii au acceptat propunerea lui Eden de delimitare a zonelor, insistînd, însă, asupra
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]