14,387 matches
-
Sedan era situat pe malul râului Meuse. Cucerirea lui le-ar fi oferit germanilor controlul asupra unei baze pentru capturarea podurilor de peste Meuse și traversarea unor importante forțe mecanizate. Dacă ar fi reușit să cucerească Sedanul și podurile din regiune, diviziile germane ar fi putut înainta în regiunea interioară deschisă și slab apărată a Franței, de la Sedan până la Canalul Mânecii. Pe 12 mai, Sedanul a fost cucerit fără ca germanii să întâmpine o rezistență notabilă. În zilele care au urmat, germanii au înfrânt
Bătălia de la Sedan (1940) () [Corola-website/Science/333854_a_335183]
-
și nouă zile. Aprecierile strategilor francezi au fost contrazise de aplicația militară organizată în 1938. În acel an, generalul André-Gaston Prételat a condus manevrele care s-au desfășurat conformu unui scenariu în care armata germană lansa un atac cu șapte divizii, din care patru de infanterie motorizate și două brigăzi de tancuri. Aplicația a demonstrat că apărarea franceză urma să cedeze. Rezultatul a fost o înfrângere de o așa natură, încât s-a pus problema dacă nu cumva publicare raportului ar
Bătălia de la Sedan (1940) () [Corola-website/Science/333854_a_335183]
-
măsuri pentru îmbunătățirea fortificațiilor în toamna anului 1939, dar condițiile meteo nefavorabile din acea iarnă a împiedicat transportul în zonă a tuturor materialelor necesare lucrărilor și turnarea betoanelor. Pe 11 aprilie 1940, generalul Charles Huntziger a cerut alocare altor patru divizii care să lucreze la fortificații, dar a fost refuzat. Fortificațiile franceze de la Sedan erau slabe și întărirea lor a fost neglijată. Francezii au crezut pentru o lungă periadă de timp că germanii nu vor ataca prin sectorul Sedan, iar pentru
Bătălia de la Sedan (1940) () [Corola-website/Science/333854_a_335183]
-
a fost refuzat. Fortificațiile franceze de la Sedan erau slabe și întărirea lor a fost neglijată. Francezii au crezut pentru o lungă periadă de timp că germanii nu vor ataca prin sectorul Sedan, iar pentru apărarea zonei a fost alocată doar Divizia a 55-a de infanterie comandată de generalul Pierre Lafontaine. Această divizie era considerată una de „seria B” (formată în principal din rezerviști și cu efectivele incomplete). Linia Maginot se termina la apoximativ 20 km est de Sedan la La
Bătălia de la Sedan (1940) () [Corola-website/Science/333854_a_335183]
-
a fost neglijată. Francezii au crezut pentru o lungă periadă de timp că germanii nu vor ataca prin sectorul Sedan, iar pentru apărarea zonei a fost alocată doar Divizia a 55-a de infanterie comandată de generalul Pierre Lafontaine. Această divizie era considerată una de „seria B” (formată în principal din rezerviști și cu efectivele incomplete). Linia Maginot se termina la apoximativ 20 km est de Sedan la La Ferté, unde Fortul No. 505 era cea mai vestică poziție a marii
Bătălia de la Sedan (1940) () [Corola-website/Science/333854_a_335183]
-
Sedan nu era întărit cu câmpuri minate corespunzătoare. Armata a II-a franceză trebuia să apere un front de 70 km și primse pentru plasarea pe teren doar 16.000 de mine. Dintre aceste, 7.000 de mine fuseseră încredințate diviziilor de cavalerie, care trebuiau săle monteze în calea înaintării germane prin sudul Belgiei. Pentru apărarea aliniamentului Meusei au rămas doar 2.000 de mine. Dintre acestea, Divizia de infanterie a 55-a a primit doar 422. Nici măcar toate acestea nu
Bătălia de la Sedan (1940) () [Corola-website/Science/333854_a_335183]
-
doar 16.000 de mine. Dintre aceste, 7.000 de mine fuseseră încredințate diviziilor de cavalerie, care trebuiau săle monteze în calea înaintării germane prin sudul Belgiei. Pentru apărarea aliniamentului Meusei au rămas doar 2.000 de mine. Dintre acestea, Divizia de infanterie a 55-a a primit doar 422. Nici măcar toate acestea nu au fost plasate pe teren, iar unele dintre câmpurile minate au fost dezafectate sau mutate când s-a început construirea unor buncăre în zona Sedan. Armata germană
Bătălia de la Sedan (1940) () [Corola-website/Science/333854_a_335183]
-
ordinele superiorului său. Guderian dorise să cucerească un cap de pod larg de 20 km la Sedan și să cucerească localitatea Stonne, aflată la sud, pe dealurile care înconjurau Sedanul. Planul lui Guderian pentru ziua de 13 mai era simplu. Divizia a II-a Panzer din nord urma să formeze flancul drept al forței de asalt, cu punctul de plecare lângă Donchery. Divizia I Panzer, întărită cu Regimentul de infanteriei "Großdeutschland", un batalion de geniști de asalt și artileria Diviziilor a
Bătălia de la Sedan (1940) () [Corola-website/Science/333854_a_335183]
-
aflată la sud, pe dealurile care înconjurau Sedanul. Planul lui Guderian pentru ziua de 13 mai era simplu. Divizia a II-a Panzer din nord urma să formeze flancul drept al forței de asalt, cu punctul de plecare lângă Donchery. Divizia I Panzer, întărită cu Regimentul de infanteriei "Großdeutschland", un batalion de geniști de asalt și artileria Diviziilor a II-a și a X-a trebuia să declanșeze atacul principal la nord de Sedan și să cucerească dealurile Marfee din flancul
Bătălia de la Sedan (1940) () [Corola-website/Science/333854_a_335183]
-
simplu. Divizia a II-a Panzer din nord urma să formeze flancul drept al forței de asalt, cu punctul de plecare lângă Donchery. Divizia I Panzer, întărită cu Regimentul de infanteriei "Großdeutschland", un batalion de geniști de asalt și artileria Diviziilor a II-a și a X-a trebuia să declanșeze atacul principal la nord de Sedan și să cucerească dealurile Marfee din flancul orașului. Divizia a X-a Panzer trebuia să traverseze Meuse la sud de Sedan și să apere
Bătălia de la Sedan (1940) () [Corola-website/Science/333854_a_335183]
-
Panzer, întărită cu Regimentul de infanteriei "Großdeutschland", un batalion de geniști de asalt și artileria Diviziilor a II-a și a X-a trebuia să declanșeze atacul principal la nord de Sedan și să cucerească dealurile Marfee din flancul orașului. Divizia a X-a Panzer trebuia să traverseze Meuse la sud de Sedan și să apere flancul sudic al armatelor germane. De-a lungul întregii zile, numeroase efective și cantități mari de echipament au fost concentrate la nord de Meuse în vederea
Bătălia de la Sedan (1940) () [Corola-website/Science/333854_a_335183]
-
la sud de Sedan și să apere flancul sudic al armatelor germane. De-a lungul întregii zile, numeroase efective și cantități mari de echipament au fost concentrate la nord de Meuse în vederea traversăii. Forțele germane blindate au fost constituite din Divizia I Panzer, Divizia a II-a Panzer și Divizia a X-a Panzer. Divizia I de sub comanda generalului-maior Friedrich Kirchner era compusă din 52 de tancuri Panzer II, 98 Panzer III, 58 Panzer IV, 40 Panzer 35(t) și 8
Bătălia de la Sedan (1940) () [Corola-website/Science/333854_a_335183]
-
Sedan și să apere flancul sudic al armatelor germane. De-a lungul întregii zile, numeroase efective și cantități mari de echipament au fost concentrate la nord de Meuse în vederea traversăii. Forțele germane blindate au fost constituite din Divizia I Panzer, Divizia a II-a Panzer și Divizia a X-a Panzer. Divizia I de sub comanda generalului-maior Friedrich Kirchner era compusă din 52 de tancuri Panzer II, 98 Panzer III, 58 Panzer IV, 40 Panzer 35(t) și 8 SdKfz 265 Panzerbefehlswagen
Bătălia de la Sedan (1940) () [Corola-website/Science/333854_a_335183]
-
al armatelor germane. De-a lungul întregii zile, numeroase efective și cantități mari de echipament au fost concentrate la nord de Meuse în vederea traversăii. Forțele germane blindate au fost constituite din Divizia I Panzer, Divizia a II-a Panzer și Divizia a X-a Panzer. Divizia I de sub comanda generalului-maior Friedrich Kirchner era compusă din 52 de tancuri Panzer II, 98 Panzer III, 58 Panzer IV, 40 Panzer 35(t) și 8 SdKfz 265 Panzerbefehlswagen. Divizia a II-a de sub comanda
Bătălia de la Sedan (1940) () [Corola-website/Science/333854_a_335183]
-
lungul întregii zile, numeroase efective și cantități mari de echipament au fost concentrate la nord de Meuse în vederea traversăii. Forțele germane blindate au fost constituite din Divizia I Panzer, Divizia a II-a Panzer și Divizia a X-a Panzer. Divizia I de sub comanda generalului-maior Friedrich Kirchner era compusă din 52 de tancuri Panzer II, 98 Panzer III, 58 Panzer IV, 40 Panzer 35(t) și 8 SdKfz 265 Panzerbefehlswagen. Divizia a II-a de sub comanda generalului-locotenent Rudolf Veiel era compusă
Bătălia de la Sedan (1940) () [Corola-website/Science/333854_a_335183]
-
a II-a Panzer și Divizia a X-a Panzer. Divizia I de sub comanda generalului-maior Friedrich Kirchner era compusă din 52 de tancuri Panzer II, 98 Panzer III, 58 Panzer IV, 40 Panzer 35(t) și 8 SdKfz 265 Panzerbefehlswagen. Divizia a II-a de sub comanda generalului-locotenent Rudolf Veiel era compusă din 45 de tancuri Panzer I, 115 Panzer II, 59 Panzer III și 32 Panzer IV și 16 SdKfz 265. Divizia a X-a de sub comanda generalului-locotenent Ferdinand Schaal era
Bătălia de la Sedan (1940) () [Corola-website/Science/333854_a_335183]
-
40 Panzer 35(t) și 8 SdKfz 265 Panzerbefehlswagen. Divizia a II-a de sub comanda generalului-locotenent Rudolf Veiel era compusă din 45 de tancuri Panzer I, 115 Panzer II, 59 Panzer III și 32 Panzer IV și 16 SdKfz 265. Divizia a X-a de sub comanda generalului-locotenent Ferdinand Schaal era compusă din 44 de tancuri Panzer I, 113 Panzer II, 58 Panzer III, 32 Panzer IV și 18 SdKfz 265. În total, Guderian avea controlul asupra 60.000 de oameni, 22
Bătălia de la Sedan (1940) () [Corola-website/Science/333854_a_335183]
-
bombardiere în picaj Ju 87, 500 de avioane de vânătoare Messerschmitt Bf 109 și 120 de avioane bimotor de vânătoare Messerschmitt Bf 110. În sectoarele Longwy, Sedan și Namur erau amplasate Armatele I și a IX-a franceze, formate din divizii de rezerviști slab antrenați. Rezervele erau minime, iar unitățile franceze erau echipate cu arme depășite moral. Cele două divizii (55 și 71), care erau de categorie B, aveau să sufere greul atacului german. Aceste divizii de infanterie erau formate din
Bătălia de la Sedan (1940) () [Corola-website/Science/333854_a_335183]
-
vânătoare Messerschmitt Bf 110. În sectoarele Longwy, Sedan și Namur erau amplasate Armatele I și a IX-a franceze, formate din divizii de rezerviști slab antrenați. Rezervele erau minime, iar unitățile franceze erau echipate cu arme depășite moral. Cele două divizii (55 și 71), care erau de categorie B, aveau să sufere greul atacului german. Aceste divizii de infanterie erau formate din rezerviști, nu erau încadrate cu ofițeri de carieră și nu aveau nicio experiență de luptă. Divizia a 55-a
Bătălia de la Sedan (1940) () [Corola-website/Science/333854_a_335183]
-
IX-a franceze, formate din divizii de rezerviști slab antrenați. Rezervele erau minime, iar unitățile franceze erau echipate cu arme depășite moral. Cele două divizii (55 și 71), care erau de categorie B, aveau să sufere greul atacului german. Aceste divizii de infanterie erau formate din rezerviști, nu erau încadrate cu ofițeri de carieră și nu aveau nicio experiență de luptă. Divizia a 55-a de infanterie care apăra Sedanul avusese la dispoziție foarte puțin timp pentru instruirea de luptă, cea
Bătălia de la Sedan (1940) () [Corola-website/Science/333854_a_335183]
-
moral. Cele două divizii (55 și 71), care erau de categorie B, aveau să sufere greul atacului german. Aceste divizii de infanterie erau formate din rezerviști, nu erau încadrate cu ofițeri de carieră și nu aveau nicio experiență de luptă. Divizia a 55-a de infanterie care apăra Sedanul avusese la dispoziție foarte puțin timp pentru instruirea de luptă, cea mai mare parte a timpului fiind folosit pentru lucrările de construcție ale fortificațiilor. Divizia era formată în principal din rezerviști, cei mai mulți
Bătălia de la Sedan (1940) () [Corola-website/Science/333854_a_335183]
-
și nu aveau nicio experiență de luptă. Divizia a 55-a de infanterie care apăra Sedanul avusese la dispoziție foarte puțin timp pentru instruirea de luptă, cea mai mare parte a timpului fiind folosit pentru lucrările de construcție ale fortificațiilor. Divizia era formată în principal din rezerviști, cei mai mulți de peste 30 de ani. comandanții nu au întreprins măsuri deosebite pentru ridicarea capacității de luptă a diviziei. S-a mers până acolo încât locotenentul Delas din batalionul I al regimentului 147 a fost
Bătălia de la Sedan (1940) () [Corola-website/Science/333854_a_335183]
-
de luptă, cea mai mare parte a timpului fiind folosit pentru lucrările de construcție ale fortificațiilor. Divizia era formată în principal din rezerviști, cei mai mulți de peste 30 de ani. comandanții nu au întreprins măsuri deosebite pentru ridicarea capacității de luptă a diviziei. S-a mers până acolo încât locotenentul Delas din batalionul I al regimentului 147 a fost trimis în arest pentru că a ordonat trageri cu muniție reală pentru instuirea servanților tunurilor antitanc de 25 mm. Comandantul diviziei, generalul Lafontaine, considera că
Bătălia de la Sedan (1940) () [Corola-website/Science/333854_a_335183]
-
capacității de luptă a diviziei. S-a mers până acolo încât locotenentul Delas din batalionul I al regimentului 147 a fost trimis în arest pentru că a ordonat trageri cu muniție reală pentru instuirea servanților tunurilor antitanc de 25 mm. Comandantul diviziei, generalul Lafontaine, considera că mai importante decât instruirea de luptă sunt fortificațiile care, în opinia sa, ar fi compensat slăbiciunile soldaților săi. Moralul militarilor din divizie era scăzut, acestora lipsindu-le atât încrederea în propriile forțe, cât și dorința de
Bătălia de la Sedan (1940) () [Corola-website/Science/333854_a_335183]
-
ordonat trageri cu muniție reală pentru instuirea servanților tunurilor antitanc de 25 mm. Comandantul diviziei, generalul Lafontaine, considera că mai importante decât instruirea de luptă sunt fortificațiile care, în opinia sa, ar fi compensat slăbiciunile soldaților săi. Moralul militarilor din divizie era scăzut, acestora lipsindu-le atât încrederea în propriile forțe, cât și dorința de luptă. Organizarea Diviziei a 55-a de infanterie era haotică. Cele mai multe unități fuseseră implicate în lucrările de construcție și au fost mutate constant în diferite poziții
Bătălia de la Sedan (1940) () [Corola-website/Science/333854_a_335183]