14,078 matches
-
diplomat; Bădescu - fost director al Teatrului Național Cluj, cu funcție politică în vechiul regim, aflat în diplomație în 1997; Cubleșan, Buzura, Rău, Savu ș.a.). Este interesant că actorii care fac parte din aceste două grupuri au poziții relativ similare (poziții dominante) în cadrul unor instituții diferite ale câmpului literar. Ținând cont de gradul de formalizare a acestor poziții în interiorul instituțiilor respective și de caracterul instituțiilor, la care adăugăm caracteristici personale ale scriitorilor, putem interpreta dimensiunea 1 ca fiind o axă informal - formal
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
cultural. Și, în fine, două poziții singulare ocupă Opriță, fost redactor-șef adjunct al editurii Dacia, respectiv Igna, fost redactor-șef al editurii Dacia (ambii în diplomație în 1997). Ele reflectă capitalul instituțional deținut ca urmare a ocupării unor poziții dominante în cadrul principalei instanțe de consacrare a scriitorilor clujeni, editura Dacia. Dimensiunea 1 poate fi considerată, ținând cont de tipul de capital instituțional deținut de diferitele grupuri aliniate de-a lungul său, ca fiind axa non-academic - academic (politic - profesional). Cea de-
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
rezolvă o problemă serioasă a analizei de corespondență. Categoriile care au profiluri extreme - cazurile aberante (outliers) - pot afecta configurația de puncte până la a o distorsiona. Dacă un profil este foarte diferit de celelalte din set, el va avea un efect dominant, conform formulei de ponderare din calculul distanței. Acest lucru se întâmplă atunci când punctul are o contribuție mare la o dimensiune și coordonata sa pentru dimensiune este mare. În configurația rezultată, acest punct va ocupa o poziție extremă, aflată la mare
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
asupra noastră, asupra eficienței modului nostru de a comunica. Globalizarea a făcut din comunicarea interculturală un fapt inevitabil. Lumea de azi este supusă unor schimbări rapide, interacțiunea dintre oameni capătă noi dimensiuni. Contactul și comunicarea cu alte culturi sunt caracteristicile dominante ale vieții moderne, lumea parcă nu mai poate trăi fără beneficiile tehnologiei, fără a putea lua legătura rapid cu persoana din celălalt capăt al țării, fără a putea ține o videoconferință, fără a putea cunoaște care sunt ultimele știri de la
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
încercăm să evaluăm persoana nouă. Stilul personal creează prima impresie, ceea ce influențează comunicarea interculturală. "Stilul de a comunica desemnează calitățile personale pe care le deducem din mesajul și modul de a fi al interlocutorului 29". Putem vorbi de un stil dominant/supus, autoritar/lipsit de prejudecăți. Stilul comunicativ include faptul de a fi prietenos, de a fi mediator între oameni, de a fi critic, sfătuitor, de a lua atitudine, de a pune întrebări. Cel mai adesea oamenii nu sunt conștienți de
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
că antropologia poate oferi răspunsuri legate de terenul de întâlnire al culturilor. Există două tipuri principale de identitate culturală. Acestea sunt identitatea culturală închisă care exprimă pierderea de repere, retragerea din dialog a indivizilor aparținând unei culturi agresate de cultura dominantă (rol atribuit în contextul actual culturii americane), retragere care poate deveni agresivă și identitatea culturală deschisă, care păstrează identitatea colectivă și include dialogul intercultural. Pe de altă parte, atunci când se încearcă definirea interculturalității, se are în general în vedere influența
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
o mare piață unică cu o deschidere largă asupra lumii. Regulile de concurență pe care este fondată integrarea economică au împins de altfel pe fiecare actor național să privilegieze aceste alianțe transatlantice, pentru a evita riscurile de abuz de poziție dominantă pe piața internă. Alții, dimpotrivă, par a considera că baza locală și regională a producției de valori rămâne determinantă și că Europa are o istorie și caracteristici purtătoare ale unei competitivități pe termen lung. Ei par mai degrabă favorabili dezvoltării
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
culturale: 1) Diversitatea subculturală ce are în vedere faptul ca membrii societății participă la o cultură comuna,dar în același timp impărtășesc o serie de credințe și practici particulare. În acest caz,identitățile culturale nu intră în conflict cu cultura dominantă. Jocul toleranței garantat de statul de drept este cel care asigură suficientă libertate grupurilor subculturale în conservarea identității proprii în forma unei conștiințe secundare complementare identității dominante. 2) Diversitatea comunitară ce presupune existența unor comunități relativ organizate și conștiente de
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
practici particulare. În acest caz,identitățile culturale nu intră în conflict cu cultura dominantă. Jocul toleranței garantat de statul de drept este cel care asigură suficientă libertate grupurilor subculturale în conservarea identității proprii în forma unei conștiințe secundare complementare identității dominante. 2) Diversitatea comunitară ce presupune existența unor comunități relativ organizate și conștiente de sine ce promoveaza o serie de credințe și practici diferite. Diferențele marchează mai degrabă o apartenență decât o revendicare de participare la împărțirea puterii. 3) Diversitatea perspectivală
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
ce promoveaza o serie de credințe și practici diferite. Diferențele marchează mai degrabă o apartenență decât o revendicare de participare la împărțirea puterii. 3) Diversitatea perspectivală care presupune că o parte din membrii unei societăți critică valorile și principiile culturii dominante și încearcă să o reconstruiască potrivit altor valori. Aceste valori trebuie să țină cont de prezența în viața publică a minorităților și de necesitatea lor de a se afirma ca entități distincte în sfera puterii politice. În același timp, se
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
membrilor grupului. Managementul diversității se bazeaza pe utilizarea eficientă a diversității în cadrul unei organizații, deoarece gestionarea diversității performează afacerea. Important în managementul diversitatii nu este doar sensibilitatea la alte culturi și grupuri etnice și socio-economice, care sunt marginalizate față de cultura dominantă, nici transferul de putere, ci o întreaga schimbare de paradigmă-o schimbare vis-a-vis de percepții, valori, și acțiuni ale omului. În centrul managementului diversității nu se află numai respectul pentru contribuția adusa de alții, dar mai important, un control strâns
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
și acțiuni ale omului. În centrul managementului diversității nu se află numai respectul pentru contribuția adusa de alții, dar mai important, un control strâns și o examinare a presupunerilor de bază, presupunerilor, valorilor, și viziunilor asupra lumii pe care grupul dominant crede ca le are; pentru că mai important decât diversitatea rasială / etnică și de gen este diversitatea sistemelor de gândire. Astfel, managementul diversității permite albilor, de exemplu, să înțeleagă sensul de "alb", într-o lume care nu este predominant a albilor
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
persoanei hărțuite" este încă foarte răspândită. Persoana hărțuită este, cel puțin parțial, considerată responsabilă pentru ceea ce i s-a întâmplat. Aproximativ 2/3 dintre respondenți consideră că situația de hărțuire este provocată chiar de către aceasta, prin ținută și comportament. Opinia dominantă este că persoana hărțuită poartă o parte din vină, de multe ori având tendința să exagereze dimensiunile problemei, pe care ar fi putut-o evita dacă ar fi descurajat categoric agresorul. Bărbații, într-o măsură mai mare comparativ cu femeile
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
evaluărilor permanente din firmă, criteriul cel mai important pentru a accede la un post bun și a-l menține, fiind nivelul profesional; totuși, recunosc că uneori contează și recomandarea cuiva, care deja lucrează în firma respectivă (focus-grupuri). De asemenea, opinia dominantă este că, în sectorul privat, angajarea se face mult mai frecvent pe bază de competență în raport cu sectorul de stat. Modele de promovare O mare parte dintre angajați nu cunosc modele de promovare, criterii clare, despre care să dețină informații încă
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
și evaluărilor permanente din firmă, criteriul cel mai important pentru a accede la un post bun și a-l menține, fiind nivelul profesional; totuși, recunosc că uneori contează și recomandarea cuiva, care deja lucrează în firma respectivă .De asemenea, opinia dominantă este că, în sectorul privat, angajarea se face mult mai frecvent pe bază de competență în raport cu sectorul de stat+opinie asemănătoare cu a respondenților din România. Modele de promovare O mare parte dintre angajați cunosc modele de promovare, criterii clare
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
alele HLA-DR, în special subtipuri DR4 care uneori pot anula efectul predispozant/protectoral unor alele HLA-DQ. Trebuie amintit că în afara tipurilor HLA DR și DQ diabetogene, există unele alele HLA care conferă protecție față de apariția T1DM. Uneori, efectul lor este dominant față de cel diabetogen al altor alele, astfel încât, la heterozigoți, prezența unui HLA protector pe unul din cromozomi anulează efectul diabetogen al unui HLA diabetogen de pe cromozomul omonim. Frecvența HLA-DR2(w15) este scăzută la subiecții diabetici caucazieni, indicând că haplotipurile DR2
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
ea fiind singura alelă de clasa I protectoare. Există de asemenea un grup de alele de clasa a III-a “superprotectoare”, prezente doar la 6.25% dintre pacienții diabetici [8]. Efectul protectiv al alelelor de clasa a III-a este dominant față de efectul diabetogen al alelelor de clasa I. Astfel, copiii care moștenesc o singură alelă de clasa III de la părinți prezintă o reducere cu 60% a riscului de a dezvolta diabet de tip 1. Pe de altă parte, alelele de
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
clasa a III-a se transmit mult mai rar de la părinți heterozigoți I/ III la copiii diabetici comparativ cu frații/surorile lor neafectați. Toate acestea susțin că efectul alelelor de clasa I este recesiv iar al celor de clasa III dominant [9]. Asocierea IDDM2 INS-VNTR cu diabetul zaharat de tip 1 a fost confirmată pe toate grupurile etnice, inclusiv în România [32]. Astfel, pe lotul de 212 familii studiate de noi în 1999, am evidențiat o asociere deosebit de puternică a alelelor
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
diabetogene. Sunt deci suficiente dovezi pentru a putea afirma că în pancreasul uman in vivo nivelul de mRNA pentru insulină (și în consecință expresia insulinei) este mai mic în cazul prezenței alelelor de clasa a III-a VNTR care sunt dominant protectoare pentru apariția T1DM. Este totuși dificil de explicat cum această scădere determină protecția pentru apariția diabetului [8]. O posibilă explicație derivă din urmatoarele două observații experimentale. În cazul șoarecilor, gena insulinei este exprimată tranzitor până la naștere de celulele stromale
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
asocierea cu IPF-1 [55] și respectiv cu HNF-1? în cazul unor populații de origine asiatică: japonezi [48] și respectiv indieni din Canada [43]. Mai recent, un studiu pe 28 familii cu T2DM cu debut la vârstă tânără și transmitere autosomal dominantă a indicat prezența mutațiilor HNF-1? la 14% iar a mutațiilor glucokinazei la 7% dintre aceste familii [38]. Trebuie să menționăm totuși că în cazul studiului din urmă, diferențele fenotipice dintre subiecții diabetici ai familiilor analizate și MODY nu au fost
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
A. Se pare că în majoritatea cazurilor este vorba de mutații homozigote, deși au fost descrise și unele cazuri de pacienți heterozigoți cu Sindrom de insulinorezistență tip A [87]. Mai recent [56], a fost descris un model de transmitere autozomal dominantă a sindromului de insulinorezistență de tip A în urma unei mutații la nivelul genei IR, asociată cu reducerea situsurilor de legare a insulinei. În ceea ce privește implicarea mutațiilor genei IR în patogenia T2DM, a fost raportată o asociere a unui polimorfism de tip
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
Ca orice fenomen complex, manifest pe spații culturale întinse și diverse ca tradiții și atitudini, naționalismul trebuie tratat la plural, ca expresie a unor realițăți specifice, de o varietate ine-puizabilă9. S-a făcut distincție de regulă între un naționalism politic, dominant în lumea apuseană, și unul etnocultural, prezent mai ales în Răsărit. Specii noi s-au putut identifica pe seama evoluțiilor mai recente: naționalism legitim, manifest în limite re-onabile, pe cînd cel ilegitim nu ar ști de măsură 10. Atributele bun și
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
megatrends) și manifestările specifice locului. Ecuația universalism și naționalism e rezolvată de unii printr-un echilibru sui generis între mondialitate ("superlume" la Lyotard) și spiritul național inerent epocii moderne. "Universalismul presupune naționalul ca parte constitutivă, cu funcții proprii și rol dominant", ceea ce înseamnă că integrează "naționalismele", ca elemente de potențare a vieții colective 15. Într-o epocă obsedată de integrism, problema națiunii și respectiv a naționalismului se pune în chip legitim, antrenînd luări de poziție dintre cele mai spectaculoase. De un
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
de potențare a vieții colective 15. Într-o epocă obsedată de integrism, problema națiunii și respectiv a naționalismului se pune în chip legitim, antrenînd luări de poziție dintre cele mai spectaculoase. De un bun număr de ani, este chiar tema dominantă, la concurență poate cu tema "ieșirii din socialism", dacă e să reluăm o sintagmă care a făcut deja carieră 16. Această "ieșire" a produs de regulă o nesfîrșită patologie, mai peste tot cu ingrediente naționaliste. Era firesc să se întîmple
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
a moșierilor, a birocrației de stat și a armatei. Astfel, Polonia condusă de ma-reșalul Pilsudski se înscrie în registrul dictaturii pure și simple pe cînd Ungaria amiralului Horthy constituie exemplul cel mai tipic al dictaturii absolute, al hegemoniei unui partid dominant inamovibil care se pretează la manipularea alegerilor. La rîndul lor, după cîteva tentative de guvernare parlamentară mai mult sau mai puțin agitate, Țările baltice au sfîrșit prin a ceda autoritarismului în perioada interbelică. Acest inventar este veridic doar cu condiția
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]