15,136 matches
-
temporară, o măsură de urgență care să-l ajute să achite chiria până își găsea altceva. A căutat timp de câteva săptămâni, dar toate posturile de profesor la școlile particulare erau ocupate în momentul acela și, odată intrat în rutina dură a schimburilor de câte douăsprezece ore, s-a văzut tot mai puțin motivat să caute alt loc de muncă. Temporarul a început să aibă aer de permanent și, deși o parte a lui știa că se lasă să alunece pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
cânta foarte bine. Avusese dintotdeauna o voce bună, dar acum că se maturizase și plămânii suportaseră atacurile gudronului și fumului a cincizeci de mii de țigări, căpătase ceva nou și convingător, ceva profund, răgușit și senzual, o candoare dureroasă și dură, care te îndemna să te așezi mai bine pe scaun și să asculți cu atenție. Pe Tom, toate acestea îl încântau, dar îl și speriau. În interval de o lună, Aurora s-a combinat cu basistul, iar el a știut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
mi se pare că vă potriviți. — Mda. Doi umflați care se ciocnesc în noapte. Mă mir că nu s-a dărâmat patul. — Honey nu e grasă. E ceea ce s-ar putea chema „statuară“. — Nu e genul meu, Nathan. E prea dură. Prea sigură pe ea. Are prea multe păreri. Femeile de felul ăsta nu m-au atras niciodată. — Tocmai de-aia e potrivită pentru tine. O să te țină în priză. Tom clatină din cap, suspinând. — N-o să meargă. O să mă epuizeze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
tineri, începeam să simt și eu un nod în gât. Manifestările sentimentale excesive nu îmi stau în fire, dar încă mă resimțeam după conversația cu Dryer, care mă consumase mai mult decât aș fi crezut. Pe parcursul confruntării, îmi asumasem rolul durului și mă repezisem la el cu o agresivitate care îmi dăduse tonul răgușit al unui gangster dintr-un vechi film de mâna a doua. Nu că Dryer nu merita un astfel de tratament, dar, până când cuvintele nu-mi ieșiseră din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
scoată un cuvânt până n-o să fie ea gata. I-am urmat sfatul și, deocamdată, am lăsat deoparte ideea doctorului, dar asta nu însemna că am încredere în opinia lui. Puștoaica nu avea să fie gata niciodată. Era atât de dură, atât de căpoasă, atât de impenetrabilă, încât eram convins că poate s-o țină așa la nesfârșit. Am început să lucrez pentru Tom pe data de paisprezece, la trei zile după ce am împrăștiat cenușa lui Harry în Prospect Park și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
să renunț la tine. A ta sunt, drăguțule. Da’ chestia cu căsătoria trebuie să ți-o scoți din cap. Nu mai vreau să fiu nevastă și realitatea e, scumpul, caraghiosul meu, că din tine iese un soț îngrozitor... În ciuda cuvintelor dure, în clipa următoare a început să plângă - copleșită pe neașteptate, pierzându-și stăpânirea de sine pentru prima dată de când o cunoșteam. Am bănuit că se gândea la răposatul Tony, amintindu-și-l pe cel căruia îi spusese da când nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
percepem drept „renașteri”, dar am ratat sistematic Renașterea. Nu mă întrebați de ce, încă de cînd eram adolescent mi-am pus această problemă, dar deocamdată n-am găsit un răspuns. Dacă mă uit însă acum în biroul unde scriu aceste rîn duri, văd deasupra capului meu chipul bunicului (ce om, ce generație, ce lume !...), dar printre cele 22 de fotografii de familie înșirate în colțul camerei nu e nici una cu tatăl meu. Surprinzător, nu am realizat pînă acum acest lucru !... Nu mai
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
de pe piață, nemaifiind inițiativa și compe tența dascălului, ci eficiența unor „comi sii” de funcționari ai calității. Ca și în Camera Lorzilor, nu cred să fi fost însă mai mult de una-două persoane care să fi murmurat că „noua proce dură ar fi umilitoare” pentru dascăli, negîndu-le din principiu prezumția de onorabilitate și competență. în plus, un asemenea control trebuie să se exercite și preventiv. În lipsa încrederii, organismele calității trebuie să se asigure și de profitabilitatea actelor tale viitoare, trebuie să
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
oameni, pe care nu-i cunosc bine, dar trebuie să le acord încredere și garanția secretelor pe care mi le ncredințează. Însă dumneavoastră vă pot spune, se grăbi să adauge, după ce văzu cum ochii de catifea ai lui Costache devin duri și amenințători. Se sculă și spuse gâfâind puțin: — E vorba de Rareș Ochiu Zănoagă, știți, tânărul împușcat despre care a scris în ziarele de luni. Se pare c-a murit chiar aici, în vecini, sărmanul, la Casa de Sănătate, dar
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
Geniile știu să rămână copii eterni într-o lume a țărânii. Popoarele puternice și-au convertit tragediile în eroism. Dacă trăiești opera, vor supraviețui și viciile croșetate în biografia autorului. Gafele condimentează biografiile oamenilor celebri. Gloria presupune o selecție foarte dură. Numai pentru câteva mumii de faraoni, de exemplu, s-au înălțat giganticele piramide egiptene. Monotone trebuie să mai fie bolgiile eternității! Generează capodopere mai ales vremurile crispate. Geniile împing spre piscuri culturile mici în care au apărut. Geniile ridiculizează omenirea
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
mobil și ascultă casete cu manele. Internetul este o sculă genială. Să-i strunim însă la timp efectele secundare! Stresul - acest copil-problemă al lumii moderne. Degetele cu care facem cruce declanșează și trăgaciul armelor de foc. Pășim într-o lume dură, imună la nostalgii. Echilibrul e monoton. Progresul mizează pe risc și pe neastâmpăr. Pâinea noastră cea de toate zilele nu a fost niciodată suficientă pentru tuburile digestive ale planetei. Doamne, lumea noastră nu mai poate fi citită! Dă-ne alt
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Alții, supărați pe necunoscuții din interiorul vagoanelor, mai belicoși și mai îndrăzneți, dimpotrivă, aruncau cu pietre în direcția trenului. Unul chiar a nimerit în vagonul alăturat, adică în vagonul doi de după locomotivă. Noroc că piatra s-a lovit de ceva dur și a dispărut pe undeva, pe sub tren. Ce forțe malefice, se întrebă mirat Bidaru, i-or fi îndemnând pe acești micuți pricăjiți și nevinovați la asemenea fapte de "vitejie"? Acest mic dar semnificativ incident i-a amintit de un altul
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
ocupa chiar Mia, sora lui Mișu, numai că, de câte ori se afla cu ea prin apropiere se fâstâcea rău de tot și nu mai știa ce să-i spună. Atunci, ca să nu se facă de râs și să pară cât mai dur în fața colegilor, rostea o grosolănie cu care se fălea, dar pe care mai târziu o regreta. Dacă ar fi avut mai multă minte, ar fi știut să se descurce cu totul altfel! Ce mai tura-vura! În prezența ei nu era
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
În „bunătatea” lui, „gentlemanul” din beci, Torpilă, îi dă pe datorie. Apoi, vine amenințarea cu moartea, printr-un bilet, în caz că nu-și achită datoriile. Biletul cade în mâna mamei. Efectele sunt devastatoare. Mamă și fiu își țin discursuri, unul mai dur decât celălalt. Șerban apelează la arma logicii, argumentându-i că drumul ales a fost propriul ei exemplu de a trăi rațional: „Dar, prin felul acesta de abordare a lucrurilor, nam făcut decât să ți urmez îndeaproape exemplul. Cum? Păi, nu
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
noroc, ce chiar acum poate că stă pitit după vreun colț și te așteaptă să treci pe acolo, spre a-ți sări în cale. Deocamdată, mănânci banii mamei de pomană, ocupându-te doar de fleacuri scriitoricești. Deșteaptă-te, Osvald! Fii dur cu tine însuți și judecă totul lucid. Tot ceea ce ai tu de făcut este să-ți lași toate pasiunile acestea deșarte la o parte și să pornești să întreprinzi ceva serios. Orice, dar serios să fie! Numai asta îți va
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
cel pentru care ele au existat. Lucrul acesta întristează nespus de mult. Pentru toată lumea, era mai mult decât evident că mama lui Osvald se găsea pe cea de a doua poziție, iar asta o mâhnea cel mai tare, cel mai dur. Nu putea să sufere o astfel de impietate, ce o dovedea îndârjit tânărul în legătură cu speranțele ei. Ei bine, aceste speranțe, odată dezarmonizate de cele ale lui Osvald, acum deveniseră doar o umbră diformă în amintirea unei inimi de mamă rănite
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
pusese niciodată problema aceasta, iar, atunci când, totuși, o făcuse, gândise astfel: „Simt că, în faza actuală, nici n-aș putea iubi pe cineva. Fără să vreau, mă simt de parcă aș fi superior, prea tumultuos, prea plin de sine și prea dur în suflet, deși știu că, în realitate, nu-i așa. Acum, chiar dacă cochetez voit cu toate femeile, nu mă pot îndrăgosti de niciuna. Mă simt impermeabil pentru dragoste și, totodată, sunt trist și nu știu de ce, căci găsesc în mine
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
de seamă, pe atât, totuși, de interesantă! La o primă vedere, aceasta părea a fi de o vârstă nedefinită, înaltă și uscățivă, aproape costelivă, cu o înfățișare întrucâtva aspră și morocănoasă chiar, din care se putea lesne intui o tristețe dură, dar ascunsă. Nu era nici prea frumoasă, nici prea urâtă; n avea nicio trăsătură, care s-o scoată în evidență, nici în rău și nici în bine. Avea ochii negri și puternic adânciți, pielea nasului îi era atât de palidă
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
tot efectele din mine. Numai Dumnezeu poate ști cum aș putea să le pun capăt! Știu că, întreaga sa viață, omul nu duce niciodată lipsă de piedici și de încercări. Pentru mine, însă, aceasta este singura piedică, și cea mai dură, pe care mă preocupă acum s o depășesc, dar parcă nu pot; vreau, dar văd că nu sunt în stare. Iar acesta este un deziderat al meu, ce se pare că nu-l voi împlini decât cu gândul. Măcar atât
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
aceasta era deschisă, proprietara înăuntru era distrusă!” Parcă șovăind, cu un dram în plus de luare-aminte, Luiza împinse ușa de tot și intră, cu pași foarte ușori, înăuntru, din ce în ce mai indispusă nervos. Până și ea, o femeie cu sufletul rece și dur, ca un sloi de gheață, presimți temătoare că ceva nelalocul lui are să se petreacă curând - deși nu știa ce -, iar starea tensionată de incertitudine crescândă o făcea să i se îngrămădească-n suflet un vălmășag întreg de simțăminte neplăcute și
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
căci altfel avea impresia că parcă trăiește împotriva firii sale... Acest tânăr, pe lângă toate aceste trăsături, avea și ceva mai deosebit, ceva aproape bizar pentru cei mai mulți oameni și cu care ieșea 152 Rareș Tiron grabnic în evidență: era parcă prea dur în inimă, rece ca gheața și abrutizat din punct de vedere spiritual; în purtarea lui obișnuită, se putea citi foarte multe lucruri stranii... Părea întratât de călit sufletește, încât nu mai simțea aproape deloc frica sau uimirea; era omul care
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
cât mai repede. În situația de față, însă, lucrul acesta părea a fi de nerealizat. - Nenorocitule! Cum de ai putut să-mi faci tu mie una ca asta? Răspunde, nu minți!, și iarăși se năpusti asupra lui Șerban cu lovituri dure, într-un elan de înflăcărare febrilă și atât de violentă, încât furia parcă-i furase mințile cu totul. În astfel de situații limită, adesea această furie îți dă puteri nebănuite, dar asta doar pentru o scurtă vreme, căci, peste foarte
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
timpul acesta, nu doream să schimb nimic la mine și credeam mereu că am dreptate. Dar, gata acum, ajunge! N-am alte explicații de dat; chiar și așa, ți-am împărtășit deja mult prea multe, și toate intime! După aceste dure vorbe ale sale, Șerban muți. Tăcând, zâmbi cumva amar. În toată vremea cât el vorbise, Victoria, deși stătuse tăcută, ceea ce auzise, în loc s o înduioșeze oarecum, s-o determine să-și schimbe poziția și s-o facă să-și reconsidere
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
Țărână grea fără “strai de purpură și aur”. În altă ordine de idei, iată miracolul în care a fost zidit și așezat omul pe Pământ. Miracolul se numește „literatură”ca artă. Cu ajutorul ei, omul poate și azi să depășească curpenișul dur al cotidianului. Să depășească stereotipul în care se vede basculat zi de zi, ceas de ceas. Durăm atâta timp cât durează ficțiunile noastre (zice Emil Cioran, parcă.), miturile ca literatură. Numai așa nu vom călca pe nimic. Numai așa vom călca pe
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
al fetelor care încercau din răsputeri să și consolideze rapid o personalitate și nu se potrivea deloc cu felul ei fin de a fi; se străduia (în gașcă) să fie mai lipsită de finețe și de delicatețe, să pară mai dură, mai bolovănoasă. Cu alte cuvinte, Iozefina avea un fel de a fi derutant, al femeii care intenționa să provoace bărbatul nu prin afișarea castității, a onestității considerate de tineri ceva cu totul desuet, ci prin ceea ce cerea modernitatea: trăirea vieții
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]