14,500 matches
-
și chipuri de Sfinți, în aceeași cromatică plăcută ochiului, cât și o Sfântă Masă din piatră cioplită și unele obiecte de cult, cum ar fi o cruce de lemn sculptată, două cădelnițe și câteva sfeșnice. Biserica mai are are câteva icoane pe lemn, dintre care Înălțarea lui Iisus și Iisus Pantrocator sunt deosebite, dar și altele pe sticlă, alături de o cruce candelabru pictată și ornamentată în relief pe margini, cu vrejuri din viță-de-vie și o alta din fier forjat, afectată de
Biserica de lemn din Larga () [Corola-website/Science/319299_a_320628]
-
XIX (1825). Are hramul „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”. Biserica nu se află pe noua listă a monumentelor istorice. Biserica a fost construită în anul 1825 de către Gligor Todor, ajutat de restul satului. Din zestrea bisericii fac parte și două icoane de la 1780 și 1798 pictate de Simion Silaghi, cel care a pictat și biserica de lemn din Gârda de Sus. Lucrările de pictură, în tehnica frescă în stil bizantin, au fost realizate în anul 2004 de către iconograful Dorel Beșleagă din
Biserica de lemn din Biharia () [Corola-website/Science/319321_a_320650]
-
decroșat, și două intrări - una la vest și cealaltă la sud. Înfățișarea nu mai este însă la fel de armonioasă că aceea surprinsă de Tache Papahagi în 1923. Cele două clopote au inscripții de la 1877 și 1879. În biserică se păstrează însă icoane și cărți mai vechi. Icoana pe sticlă „Isus pe tron”, datată în caractere chirilice în 1798, este produsul unui centru artistic din nordul Transilvaniei (probabil Nicula). O icoană pe lemn, cu stratul pictorial degradat, reprezentând-o pe Maica Domnului cu
Biserica de lemn din Biharia () [Corola-website/Science/319321_a_320650]
-
la vest și cealaltă la sud. Înfățișarea nu mai este însă la fel de armonioasă că aceea surprinsă de Tache Papahagi în 1923. Cele două clopote au inscripții de la 1877 și 1879. În biserică se păstrează însă icoane și cărți mai vechi. Icoana pe sticlă „Isus pe tron”, datată în caractere chirilice în 1798, este produsul unui centru artistic din nordul Transilvaniei (probabil Nicula). O icoană pe lemn, cu stratul pictorial degradat, reprezentând-o pe Maica Domnului cu pruncul, este datată pe ramă
Biserica de lemn din Biharia () [Corola-website/Science/319321_a_320650]
-
clopote au inscripții de la 1877 și 1879. În biserică se păstrează însă icoane și cărți mai vechi. Icoana pe sticlă „Isus pe tron”, datată în caractere chirilice în 1798, este produsul unui centru artistic din nordul Transilvaniei (probabil Nicula). O icoană pe lemn, cu stratul pictorial degradat, reprezentând-o pe Maica Domnului cu pruncul, este datată pe ramă 1780. După modul de reprezentare se presupune că aparține zugravului Simion Silaghi, activ la acea dată în Apuseni. Pe un „Antologhion”, în caractere
Biserica de lemn din Biharia () [Corola-website/Science/319321_a_320650]
-
cumpărate de el în București: împroprietărirea țăranilor lipsiți de pământ care veniseră într-un număr apreciabil din Oltenia și se stabiliseră în acest loc, proveniență confirmată, de altfel, prin oiconimul „Olteni” din titulatura așezării Drăganu-Olteni. În patrimoniul bisericii, se află icoane împărătești pictate pe lemn de către renumitul zugrav Voicu din Pitești: „Maica Domnului cu Pruncul” (1845), „Iisus Hristos Atotțiitorul” (1845), „Sfântul Mihail și Sfântul Nicolae” (1848) ș.a. Mărturie elocventă a artei crucerilor din zonă, biserica de lemn din Drăganu-Olteni, ctitoria luminatului
Biserica de lemn din Drăganu-Olteni () [Corola-website/Science/319340_a_320669]
-
lumină: brâul sculptat în "frânghie", iscusitele îmbinări în "coadă de rândunică"; temelia, dispusă în trepte; consolele, cu crestături, pe profil curb, ce sugerează "capul de cal", asemenea celor pe care, la interior, se descarcă arcul boltirii naosului. Din patrimoniul de icoane, cea mai mare valoare artistică o au cele aflate în pronaos: Soborul arhanghelilor (icoana hramului); Maria Platitera, cu arhanghelii de o parte și alta a tronului; Sfântul Nicolae, cu Iisus și Maria; Deisis, cu Maria și Ioan, alături tronului. În
Biserica de lemn din Valea Faurului () [Corola-website/Science/319343_a_320672]
-
trepte; consolele, cu crestături, pe profil curb, ce sugerează "capul de cal", asemenea celor pe care, la interior, se descarcă arcul boltirii naosului. Din patrimoniul de icoane, cea mai mare valoare artistică o au cele aflate în pronaos: Soborul arhanghelilor (icoana hramului); Maria Platitera, cu arhanghelii de o parte și alta a tronului; Sfântul Nicolae, cu Iisus și Maria; Deisis, cu Maria și Ioan, alături tronului. În fruntea acestora, vom așeza însă panoul circular cu Maria Platitera și arhanghelii, cu frumusețea
Biserica de lemn din Valea Faurului () [Corola-website/Science/319343_a_320672]
-
cu arhanghelii de o parte și alta a tronului; Sfântul Nicolae, cu Iisus și Maria; Deisis, cu Maria și Ioan, alături tronului. În fruntea acestora, vom așeza însă panoul circular cu Maria Platitera și arhanghelii, cu frumusețea originară bine conservată. Icoanele, mari, de 0,96 m/0,65 m, aflate în altar, cu reprezentarea Sfântului Ioan și respectiv a Sfântului Nicolae, își mărturisesc data și zugravul, în zapisul platnicului, de pe ultima menționată: "prin evlavia și cheltuiala robului lui Dumnezeu Racoviceanu Apostol
Biserica de lemn din Valea Faurului () [Corola-website/Science/319343_a_320672]
-
cu reprezentarea Sfântului Ioan și respectiv a Sfântului Nicolae, își mărturisesc data și zugravul, în zapisul platnicului, de pe ultima menționată: "prin evlavia și cheltuiala robului lui Dumnezeu Racoviceanu Apostol, 1838 decembrie 4, Ghermano, ierom(onah)zograf". Foarte valoroase sunt și icoanele din friza prăznicarelor, cu pictură pe ambele fețe, friză delimitată prin chenare, pe motiv floral, sculptate și pictate. Tematica lor este cea tradițională, exemplificând prin "Cina din Mamvri". Pe praznicul Sfinții Apostoli, este următoarea însemnare: "plătită prin osârdia și cheltuiala
Biserica de lemn din Valea Faurului () [Corola-website/Science/319343_a_320672]
-
e semicilindrică. Pictura bisericii, patinată de vreme, se păstrează doar fragmentar și dovedește intervenții succesive datorate unor zugravi ale căror nume nu le cunoaștem. Clopote: unul de 30 de kg, unul de 40 de kg, turnate în 1930 în București. Icoane: (pe lemn) Maria cu Pruncul, Arhanghelul Mihail, datate sfârșitul secolului al XVIII-lea; (pe sticlă) Sfântul Nicolae. Cărți: Evanghelie, București, 1723 (acum la Biblioteca Universitară Cluj-Napoca); Evanghelie, Blaj, 1765 (însemnare cu caractere chirilice, autor popa Toma, privind cumpărarea cărții de la
Biserica de lemn din Calna () [Corola-website/Science/315510_a_316839]
-
mai jos. Fundalul primului drapel era de culoare roșie (între timp steagul a fost recondiționat și aplicat pe o stofă de catifea de culoare vișinie), măsurând 1,2 × 0,9 metri. Fața steagului îl prezintă pe Sfântul Gheorghe străpungând balaurul. Icoana Sfântului Gheorghe este artistic brodată pe atlas roșu, cu fire de aur, argint și mătase albă, verde și roșie. Sfântul Gheorghe șade pe tron, pe o perină roșie, trăgând spada din teacă cu stânga în timp ce cu dreapta trage de gardă
Steagul Principatului Moldovei () [Corola-website/Science/315515_a_316844]
-
îi aduc, cel de la dextra o sabie, iar cel de la senestra un scut încrustat cu pietre scumpe, și-i pun pe cap o frumoasă coroană, împodobită și ea cu două rânduri de pietre scumpe. În jurul capului sfântului și pe marginea icoanei sale se află următoarea inscripție în limba greacă: „Sfântul Gheorghe din Capadocia”. Steagul este încadrat pe margini cu următoarea înscripție slavonească în litere de aur (galben): „O, îndelung răbdătorule și de biruinți purtătorule, mare mucenice Gheorghe, cela ce la nevoi
Steagul Principatului Moldovei () [Corola-website/Science/315515_a_316844]
-
lungime un metru, și aproximativ tot atâta în lățime. În partea de jos se prelungește cu trei colțuri. Câmpul pînzei este din atlas roșu. Pe fața steagului este reprezentat Sfântul Gheorghe, călare pe un cal alb, omorând cu sulița balaurul. Icoana sfântului este bogat lucrată cu fir de argint, aur și mătase albă, roșie și verde. Mantia sfântului este roșie. Icoana este încadrată cu litere de aur în limba slavonească: „Ca un izbăvitor al celor robiți și săraci folositor, neputincioșilor doctor
Steagul Principatului Moldovei () [Corola-website/Science/315515_a_316844]
-
este din atlas roșu. Pe fața steagului este reprezentat Sfântul Gheorghe, călare pe un cal alb, omorând cu sulița balaurul. Icoana sfântului este bogat lucrată cu fir de argint, aur și mătase albă, roșie și verde. Mantia sfântului este roșie. Icoana este încadrată cu litere de aur în limba slavonească: „Ca un izbăvitor al celor robiți și săraci folositor, neputincioșilor doctor, împăraților ajutor, purtătorilor de biruință mare mucenice Gheorghe, roagă pe Hristos Dumnezeu, să mântuiască sufletele noastre”. Pe cealaltă față este
Steagul Principatului Moldovei () [Corola-website/Science/315515_a_316844]
-
Sf. Gheorghe călare; în pătratele roșii din colțuri se găsesc: pe avers câte o stea de argint în opt colțuri, iar pe revers monograma aurie „M” a domnitorului Mihail Sturdza cu o stea de argint în opt colțuri deasupra. Sub icoana Sfântului Gheorghe era trecută cu litere de aur denumirea unității. Astăzi nu se mai distinge decât „Al Miliției Principatului Moldovei...”. Stindardul batalionului de cavalerie nu diferea decât prin dimensiunea flamurei: 1,15 m la fiecare latură. Numele unității era inscripționat
Steagul Principatului Moldovei () [Corola-website/Science/315515_a_316844]
-
grăbit răscoala de la 1784. De la Plăisor, odată cu cărțile, au fost coborâte în vale și piese pictate, ca friza apostolilor (3,10 m / 0.50 m), cu Deisis, pictură pe pînză aplicată pe lemn, de o valoare artistică excepțională, ca și icoanele împărătești, din 1770 (Isus Hristos, Maria cu pruncul), datorate osârdiei monahului Chiril de la Plăișor. Pereții lăcașului, de plan deptunghiular, cu absida, decroșată, poligonală cu cinci laturi, au fost tencuiți la interior și nu știm în ce măsură ei păstrează decor pictat, realizat după
Biserica de lemn din Săliștea () [Corola-website/Science/315569_a_316898]
-
datorate osârdiei monahului Chiril de la Plăișor. Pereții lăcașului, de plan deptunghiular, cu absida, decroșată, poligonală cu cinci laturi, au fost tencuiți la interior și nu știm în ce măsură ei păstrează decor pictat, realizat după reconstruirea acesteia. Dintr-o pisanie, aflată sub icoana de hram, s-a mai putut culege știrea că fruntariul a fost zugrăvit, în vremea împăratului Franciscus, cu cheltuiala lui Suci si Dăian, de Petru Erei. Benzi roșii și albe, trasate semicircular, delimitează friza medalioanelor cu prooroci, decorate pe motivul
Biserica de lemn din Săliștea () [Corola-website/Science/315569_a_316898]
-
15 crăițari, Tudor Dăian 50 de crăițari, Toader Cămdrea 14 crăițari, Toma Șuivana 14 crăițari, Simion Gheorghe, Petru Ursea, Achim Zaheu” urmând numele a 25 de femei cu obolul fiecăreia la plata dverelor. Din școala de la Laz mai semnează pe icoane de aici, Sima zugrav dar si Toma (1860, 1870). Adusă, cândva, în pronaosul bisericii, de pe vreun deal, troița de forma obișnuită în Munții Apuseni, este sculptată cu rozete, pe umerași și în centru, și cu nervuri în frînghie pe brațe
Biserica de lemn din Săliștea () [Corola-website/Science/315569_a_316898]
-
cine se va ispiti a o vinde, sau a o străina de la acea biserică, au popă, au mirean, acela să fie proclet și afurisit și părtaș cu Iuda, Amin, 1684”. Se adaugă acestor tipărituri, din zestrea vechiului lăcaș și o icoană, cu reprezentarea Deisis, și suita apostolilor, dincolo de chenarul în frânghie, rămasă răzleață, prin autorii ei, edificatoare însă pentru mulțimea bunurilor dispărute ca și pentru ambianța artisitică, postbrâncovenească, în care a fost realizată. Autorii picturii au consemnat că: ,această icoană au
Biserica de lemn din Pianu de Sus () [Corola-website/Science/315641_a_316970]
-
o icoană, cu reprezentarea Deisis, și suita apostolilor, dincolo de chenarul în frânghie, rămasă răzleață, prin autorii ei, edificatoare însă pentru mulțimea bunurilor dispărute ca și pentru ambianța artisitică, postbrâncovenească, în care a fost realizată. Autorii picturii au consemnat că: ,această icoană au plătit Avram Cătana, împreună cu fratele său Ion moraru, ca să le fie pomană în veci și fiind preoți erei Samoilă, erei Lazăr, erei Ion, și fiind zugravi dascălul Ștefan și Dumitru, leat 7248 (1740) meseța septembrie . . . ”. Realizatori, desigur, ai întregului
Biserica de lemn din Pianu de Sus () [Corola-website/Science/315641_a_316970]
-
din Rășinari. Timpanul catapetesmei de la Pianu (tăiat ulterior) ca și ușile împărătești, a căror panouri pictate (evangheliștii), sunt încadrate de o sculptură în vrej-spiralat, au fost renovate, în secolul al XIX-lea, probabil de Damian zugravul, semnat pe spatele dverei. Icoanele împărătești, ca și pictura recuperată din navă se datorează artiștilor, din școala de la Laz, lui Savu zugravul, care semnează icoana Deisis pe care consemnează: ,1808 în rândul acestor icoane au umblat Pavel Opriș, și cu muerea lui Stana”, iar în
Biserica de lemn din Pianu de Sus () [Corola-website/Science/315641_a_316970]
-
o sculptură în vrej-spiralat, au fost renovate, în secolul al XIX-lea, probabil de Damian zugravul, semnat pe spatele dverei. Icoanele împărătești, ca și pictura recuperată din navă se datorează artiștilor, din școala de la Laz, lui Savu zugravul, care semnează icoana Deisis pe care consemnează: ,1808 în rândul acestor icoane au umblat Pavel Opriș, și cu muerea lui Stana”, iar în 1810, pe aceea a Arhanghelului Mihail (aflate în Colecția Episcopiei Alba Iulia), ca și lui Simion zugravul, întruniți la pictarea
Biserica de lemn din Pianu de Sus () [Corola-website/Science/315641_a_316970]
-
al XIX-lea, probabil de Damian zugravul, semnat pe spatele dverei. Icoanele împărătești, ca și pictura recuperată din navă se datorează artiștilor, din școala de la Laz, lui Savu zugravul, care semnează icoana Deisis pe care consemnează: ,1808 în rândul acestor icoane au umblat Pavel Opriș, și cu muerea lui Stana”, iar în 1810, pe aceea a Arhanghelului Mihail (aflate în Colecția Episcopiei Alba Iulia), ca și lui Simion zugravul, întruniți la pictarea sfeșnicelor, bogat sculptate, pe care le semnează, în ,aprilie
Biserica de lemn din Pianu de Sus () [Corola-website/Science/315641_a_316970]
-
făcut, cu o minte ascuțită și o expresie inteligentă a feței. Cu ochi mari și negri, nas acvilin frumos, barbă și mustață negre, asemănător cu cea a unui nobil spaniol, semăna cu figura lui Cristos, așa cum este, desigur, redată de icoane"" ). În anul 1843, interzicerea folosirii libere a pădurilor și a pășunilor de către țărani a dus la izbucnirea unei răscoale în 22 sate din raionul Putila. Unul dintre conducătorii revoltei a fost Luchian Cobiliță. Țăranii au ocupat pădurile și pășunile din
Luchian Cobiliță () [Corola-website/Science/315664_a_316993]