14,117 matches
-
visul poetului. Știind să-i citească în suflet de la bun început, "Bălăuca" încearcă mai întâi să-l facă gelos, ca pe orice bărbat, pentru a se conforma ulterior, când realizează că strategia aceasta banală nu dă roade, rolului dictat de imaginația "pervers"-melodramatică a partenerului. Drept urmare, când Eminescu se arată indignat de comportamentul unor ofițeri care o curtează, Veronica știe să-l rețină în preajma ei numai într-un singur fel: cântând aria Violetei din Traviata, ce plăcuse poetului încă de la începutul
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Eminescu, dezamăgit, caută să rămână singur, înfundându-se într-o crâșmă ca să uite "imaginea femeii viclene și senzuale". De altfel, "încă de atunci, chiar în prezența ei, simțise nevoia de a o îndepărta, pentru a o sculpta din nou în imaginație, așa cum o voia, ideală". Or, "idealul" feminin eminescian este, după cum am putut constata, un ideal "pervers", estetizant-decadent, împrumutând câte ceva și din imaginea "Damei cu camelii", și din cea a femeii dominatoare din Venus im Pelz180. Din păcate, Veronica nu reușește
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
la transfigurarea (mitică, literar-ficțională) a "evenimențialului", "realității", "istoriei"235. Dar același efect "transfigurator", ce "îngheață" imaginea lumii într-o serie de posturi hieratice, e urmărit și de melodramă! Pe scurt: în loc să fie interpretat ca semn al lipsei de talent și imaginație (opinie acreditată de o întreagă tradiție exegetică), clișeul se vede valorizat acum din alt unghi, al unei conștiințe estetice superioare, dincolo de practica realismului mimetic, fiind utilizat în mod explicit pentru expresivitatea și pentru capacitatea sa de sugestie. În sensul acesta
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
cugetare serioasă, orice descoperire mare purcede de la inimă și apelează la inimă" (apud Ilina Gregori, op. cit., p. 100). 169 Vezi Ioan Petru Culianu, Eros și magie în Renaștere, ed. cit., capitolul "Istoria fantasticului", pp. 23-55. De "simțul intern" depind și imaginația, și rațiunea, și memoria. Imaginația, mai întâi, "convertește limbajul simțurilor în limbaj fantastic, astfel încât rațiunea să poată capta și înțelege fantasmele". Iar "datele imaginației și rațiunii sunt tezaurizate apoi de memorie". Ars memoriae (de la Raymundus Lullus la Giordano Bruno) a
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
purcede de la inimă și apelează la inimă" (apud Ilina Gregori, op. cit., p. 100). 169 Vezi Ioan Petru Culianu, Eros și magie în Renaștere, ed. cit., capitolul "Istoria fantasticului", pp. 23-55. De "simțul intern" depind și imaginația, și rațiunea, și memoria. Imaginația, mai întâi, "convertește limbajul simțurilor în limbaj fantastic, astfel încât rațiunea să poată capta și înțelege fantasmele". Iar "datele imaginației și rațiunii sunt tezaurizate apoi de memorie". Ars memoriae (de la Raymundus Lullus la Giordano Bruno) a fost definită mai apoi ca
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
și magie în Renaștere, ed. cit., capitolul "Istoria fantasticului", pp. 23-55. De "simțul intern" depind și imaginația, și rațiunea, și memoria. Imaginația, mai întâi, "convertește limbajul simțurilor în limbaj fantastic, astfel încât rațiunea să poată capta și înțelege fantasmele". Iar "datele imaginației și rațiunii sunt tezaurizate apoi de memorie". Ars memoriae (de la Raymundus Lullus la Giordano Bruno) a fost definită mai apoi ca "o tehnică de manipulare a fantasmelor bazată pe principiul aristotelic al precedenței absolute a fantasmei asupra cuvântului și al
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
ales pe anecdotă autentică, pe discuțiuni și teorii, d-sa, și asta nu fiindcă este critic, e lipsit de pătrundere psihologică în imagini (nu și de aceea morală în maxime), și, cu toate că are stil și îndemânare plastică, nu poate înlănțui imaginația și sufletul cititorului, din cauză că-i lipsesc simțul de mișcare a vieții și elanul liric"; nu caricaturizare și ironie, ci anemiere: "Privind, dar, lumea ca pe o colecție de monstruozități, d. Lovinescu nu putea crea fictiv. Portretele din Memoriile sale sunt
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
reda un scurt dialog semidirijat din poveștile de unde „vin” personajele alese. Acolo unde nivelul elevilor o permite, profesorul poate iniția discuții despre ce le-a plăcut în poveste, de ce au ales un anume personaj. Se pot face și exerciții de imaginație: „Ce ați dori să schimbați la personajul ales?” „Găsiți un alt final poveștii x!„ Complicarea jocului: Elevii asculta un fragment dintr-o poveste folosindu-se suportul audio și vor recunoaște povestea/autorul/personajele și, eventual, pot mimă fragmentul audiat. → „Povești
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
cuvant cheie (ex. pentru sunetul/litera „b” broscuța): 50 „Se uită broscuța-n baltă Și descoperă mirata: „B” că ochii mei arată!” colorarea literei; modelarea literei din plastilină, sârmă, hârtie creponata (folosind tehnică răsucirii); desenarea literei în maniera hazlie, folosind imaginația copilului; identificarea literei în texte tipărite (ziar, harta, mesaj publicitar); Ex. „Căutați litera „b, B” și barați-o, colorați-o etc; identificarea literei „b” într-un text tipărit și diferențierea ei de alte litere asemănătoare din punct de vedere grafic
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
toate aceste obiecte sunt efectuate din sticle goale de bere, pahare de unică folosință, dopuri de șampanie, cutii de carton, pungi de polietilenă - lucruri care par absolut inutile, dar nu și pentru copii, care avînd o minte ageră și o imaginație bogată, îndată le găsesc rostul. Un exemplu demn de urmat sunt concursurile de desene și poezii cu tematică ecologică, în cadrul cărora elevii propun adeseori idei de-a dreptul uluitoare. Este foarte important ca orele ecologice să fie predate în aer
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Andrei Simona-Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1195]
-
activității intelectuale destul de scăzut (influențează negativ randamentul școlar); nu stabilește Întotdeauna relații logice și cauzale Între fenomene; nu identifică soluțiile de rezolvare a problemelor. Memoria: memorează mecanic; memorează cu dificultate informații prezentate În scris; fidelitate scăzută, informația este reactualizată lent. Imaginația: are o intuiție manifestată mai ales În situații concrete, practice; imaginația creatoare slab dezvoltată, manifestată mai ales În creațiile plastice și mai puțin În cele literare. Limbajul: vocabular sărac, exprimare lacunară; construiește enunțuri simple; potențial asociativ limitat, Întâmpină greutăți În
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Carmen CANĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2171]
-
relații logice și cauzale Între fenomene; nu identifică soluțiile de rezolvare a problemelor. Memoria: memorează mecanic; memorează cu dificultate informații prezentate În scris; fidelitate scăzută, informația este reactualizată lent. Imaginația: are o intuiție manifestată mai ales În situații concrete, practice; imaginația creatoare slab dezvoltată, manifestată mai ales În creațiile plastice și mai puțin În cele literare. Limbajul: vocabular sărac, exprimare lacunară; construiește enunțuri simple; potențial asociativ limitat, Întâmpină greutăți În stabilirea relațiilor de sinonimie, antonimie; lipsă de claritate și coerență În
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Carmen CANĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2171]
-
de exemplu, Mircea Eliade în cărțile sale. În schimb, autorul Divinității... nuanțează structurile mitice care întemeiază dintotdeauna culturile. Nu-și trădează însă perspectiva, interpretându-le tot prin grila psihologică. Astfel, culturile ar fi, în esență, rezultatul ,,conflictului dintre instanțele psihice: imaginația creatoare (supraconștientul), imaginația afectivă (subconștientul) și gândirea critică (conștientul)"49. O asemenea perspectivă de interpretare trece în secundaritate mulțimea de alte date (religioase, sociale, politice, economice etc.) care dintotdeauna au condiționat faptul cultural. Mai mult, așa cum au demonstrat până acum
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
Eliade în cărțile sale. În schimb, autorul Divinității... nuanțează structurile mitice care întemeiază dintotdeauna culturile. Nu-și trădează însă perspectiva, interpretându-le tot prin grila psihologică. Astfel, culturile ar fi, în esență, rezultatul ,,conflictului dintre instanțele psihice: imaginația creatoare (supraconștientul), imaginația afectivă (subconștientul) și gândirea critică (conștientul)"49. O asemenea perspectivă de interpretare trece în secundaritate mulțimea de alte date (religioase, sociale, politice, economice etc.) care dintotdeauna au condiționat faptul cultural. Mai mult, așa cum au demonstrat până acum o serie de
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
insistăm asupra lor. Interesează acum interpretarea specială pe care Paul Diel o dă făpturii ofidiene, în totală contradicție cu cea teologico-metafizică. Referindu-se la mitologia generală a șarpelui, autorul francez este convins că aceasta simbolizează ,,spaima nespiritualizată și nesublimată a imaginației exaltate: vanitatea culpabilă, principiul răului"50. Mușcătura dureroasă, veninoasă și mortală a șarpelui s-ar traduce pe planul simbolismului psihic ,,prin remușcare sau prin tortura culpabilității refulate, care nu este altceva decât vanitate"51. Nu întâmplător la vechii greci, șarpele
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
le ia cositorul topit și turnat. Folosește un instrumentar arhaic al practicilor divinatorii. Unul dintre esențialele instrumente ale divinației în cositor este potcoava. Evident, nu este vorba de o banală potcoavă, ci de una ,,aruncată din zburătură de galop"61. Imaginația scriitorului Aurel Brumă este una de basm. Descrie o potcoavă aruncată de un armăsar alb, smântâniu. Trebuie să simți din privirea și încordarea ființei lui ,,ruptul potcoavei". În jocul narativ este prezent și simbolismul scoabei din ,,îmbinătura de lemn a
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
sediul Școlii militare 01512 din localitate. Apoi s-au implicat incognito în mai multe confruntări armate. Unele surse indică existența a 1104 morți și 3352 de răniți. Cu toate acestea, teroriștii s-au volatilizat ca și când ar fi existat doar în imaginația noastră. La Sibiu au fost arestate pentru terorism "circa 400 de persoane și duse la "bazin", dar până la urmă nu a fost implicat în acte de terorism nimeni și în orice caz nimeni nu a fost condamnat, cu toate că există 94
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
1746 1819), care a pornit de la teoria "fluidului magnetic” pentru sublinierea importanței sugestiei, dar mai mult a existenței autosugestiei. Pentru acesta și pentru știința ce s-a dezvoltat pornind de la ideile sale, totul vine de la subiect și are loc în imaginația sa. Deci aici trebuia și trebuie lucrat și astăzi pentru întărirea organismului în fața presiunilor externe exercitate. Altă tehnică remarcabilă în contextul temei analizate o reprezintă terapia cognitivă (Cognitive Therapy, în lb. engleză). Aceasta urmărește să ajute individul să depășească dificultățile
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
și sarcinile literaturii, noul statut al scriitorilor, raportul Fondului Literar, ș.a.. Comentând evenimentul În Scânteia, Nestor IGNAT 21 scrie: „Conferința scriitorilor are tocmai menirea de a pune În dezbatere problemele actuale ale creației literare, de a lărgi „spațiul” gândirii și imaginației scriitorilor din toate colțurile și de toate naționalitățile până la dimensiunile vaste ale luptei poporului muncitor. Haina veche a Societății Scriitorilor - cu toate adăugirile și Îmbunătățirile aduse În ultimii ani, - a devenit neîncăpătoare, plesnește pe trupul tânăr, În creștere, al literaturii
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și minciună» este În adevăr „frământată” și urmărită În toată sluțenia ei tiranică. Stoarcerea poporului de către fostele clase dominante tindea să-i epuizeze vlaga. De aceea au și luat forma balaurilor, a scorpiilor, a jivinelor. Acești «monștri moderni» au populat imaginația câtorva dintre poeții de azi, care i-au identificat cu tradiționalele simboluri populare ale groazei și opresiunii. Ca și Radu Boureanu sau, În special, ca Beniuc, Dan Deșliu Încarcă «jivinele hrăpărețe» cu un alt conținut, cu un sens de clasă
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
cu toții În ziare. Atitudinea aceasta e În orice caz mai recomandabilă decât cea a d-lui Mihai Novicov, care are nevoie de un volumaș Întreg pentru a povesti Legenda unui Pustiu, muncită poveste fantastică din care fantasticul lipsește, siluire a imaginației sortită a conlucra la două concluzii formulate cuprinzător și „pe puncte” În final. N-am citat aici decât câteva exemple (Ă). Oricine, cât de rău intenționat s-ar voi, sau ar fi, trebuie să recunoască faptul că În actuala nuvelistică
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
În articolul amintit. Cu asemenea mijloace sumare și categorice, expeditive, sunt condamnate cele 5-6 nuvele de care vorbeam. Iată, de pildă, o diagramă critică a unei povestiri, altminteri discutabilă ca realizare: «muncită poveste fantastică din care fantasticul lipsește, siluire a imaginației sortită a conlucra la două concluzii formulate cuprinzător și pe puncte În final». Clar, nu? Și mai ales, scurt și cuprinzător. Iată, deci, o carte, cu defecte desigur, dar și cu unele merite, zvârlită la gunoi din trei cuvinte. Unul
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
opac cu care cultura burgheză o legase. (Ă). Lucrul acesta se Întâmplă și cu Petru Dumitriu În momentul În care apărea Euridice. Tumultului luptei din jurul său scriitorul Îi răspunde cu o carte În care, cu ajutorul motivelor mitologice transfigurate de o imaginație Înclinată către fantastic așternea deasupra vieții o pâclă grea, densă, de nestrăbătut (Ă). În anul 1947 Petru Dumitriu venea cu o carte În care sub masca mitologică se ascundea și putreziciunea lui Gide și James Joyce și visarea stearpă a
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
recenzia la volumul de poezii al lui Petre Vintilă apărută În Viața românească, semnată de J. Popper, În care acesta are pretenția de a deosebi reportajul versificat de poemul autentic prin «justa Înțelegere a funcției lirice pe care o cere imaginația» care « Îl va ajuta pe poet să pompeze sânge În notațiile seci ale poemelor sale». O asemenea «critică», indicând unui poet calea succeselor sale prin stimularea imaginației, când, În fond, la Petre Vintilă există o lipsă ideologică, care-l va
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de poemul autentic prin «justa Înțelegere a funcției lirice pe care o cere imaginația» care « Îl va ajuta pe poet să pompeze sânge În notațiile seci ale poemelor sale». O asemenea «critică», indicând unui poet calea succeselor sale prin stimularea imaginației, când, În fond, la Petre Vintilă există o lipsă ideologică, care-l va Împiedica să urce treapta de la un studiu inferior al cunoașterii artistice (simpla notație reportericească) la unul superior, nu poate produce În poet decât confuzia care exista și
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]