14,344 matches
-
cu un bujor sau cu un măr roșu. Are și miresme de floare și miresme de măr. Iată și încăperea albastră. Albastră ca cerul și ca pantofii Anei. Aici te simți de parcă ai fi în văzduh. M-am grăbit un pic și am ajuns, înaintea lor, în încăperea verde. Aici îmi miroase a pădure, adică mă simt liber, sunt vesel și inspirat. Ana i-a povestit între timp Prințului cum au pălit culorile din Țara lui Verde Împărat, cum zace Împăratul
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
Desenați, da? Inventatorul, ajutat de Zâna Inventica a desenat pe mai multe pagini un PROIECT mare din tot ce au vorbit ei între ei că ar trebui făcut pentru alungarea zmeilor. Recitesc amândoi textul. Îl corectează. Mai au, deci, un pic de lucru la planșetă, cei doi, Înventatorul și Zâna Inventica. Învățătorul a scos, dintr-un album gros, fotografii ale munților de altă dată. Sunt munți de demult, cu păduri bogate. Are și portrete de arbori bătrâni, viguroși, are și poeni
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
de vreo doi ani, dar n-am cunoscut-o pe Bunty decît de curînd. Trecea printr-o perioadă destul de nasoală cu scrîntitu ăsta care o hărțuia, așa că Bladesey a vrut să mă duc pe la ei și să-i susțin un pic. — Ți-a trecut vreodată prin cap ideea că el dădea toate telefoanele alea? Înghit intenționat Încet În sec. — Davie, sînt polițai de cînd mă știu și am investigat grămezi de cazuri ca ăsta. Pe atunci, trebuie să recunosc, nici nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
Bladesey de mine și apoi cedează nervos. Na-ham-făcuuut-o... Na-ham-făcuuut-o... se sufocă el, mușcîndu-și mîneca hainei lui În carouri ca să-și Înăbușe hohotele de plîns. E patetic să vezi cum un om În toată firea plînge În felul ăsta. N-are pic de mîndrie. Mă vezi tu pe mine că cedez așa nervos ca o tîrfuliță de căcat cu tot rahatul pe care trebuie să-l Înghit? Mă vezi pe dracu! Noi facem față. El merită să moară, să-i vină să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
cum stă acolo, la suferința ei, doar pentru o clipă ne-am dori să fim mai puternici. Mi-aș dori să fiu altcineva, persoana cu care mă confundă, persoana cu care vrea să mă confunde. Persoana căreia Îi pasă vreun pic. — Îmi pare rău, Îi zicem noi. Nu văd ce-aș putea face. Trebuie să-ți rezolvi problema. Am lins-o În pizda bolnavă. Of Doamne. Apoi eu, noi, Începem să ne gîndim: În nici un caz n-ar trebui ca Stronach
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
la cazul ăsta pentru a-i face să mușamalizeze lucrurile. Mi-a luat un secol să caut o Jackie Trent ca s-o verific. Apoi mi-am dat seama că totul nu era decît o glumă internă Între băieți, un pic de argou rimat. — Da... Jackie Trent, aud cuvintele cum Îmi răsună În cap și cum le repet papagalicește ieșindu-mi de pe buze. Oricum m-am săturat de toate astea. Ciudat Bruce, te-am apreciat greșit. Vezi tu, cineva mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
plastică, Îi spun eu, tehnici moderne. Toată lumea și-o poate permite, Îmi ridic eu cutia În cinstea tehnologiei. Recepționera mă cheamă, iar eu intru și-l văd pe Rossi. Îi cade falca cînd intru și, dacă m-ar fute vreun pic grija, aș spune că e o chestie neprofesionistă faptul că nu știe să se poarte cu un bolnav. El e McDonald-ul medicinei și Îi ia mai puțin timp să pună un diagnostic decît le ia lor să servească un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
Cum de-au ajuns și ele în Hâncești tocmai acum? Eram prieten cu fata, mamei nu prea-i convenea...” se’ntrebă necăjit. - Dumnealui este basarabean, ca și noi! După toate necazurile de până atunci, simțea că nu mai avea nici un pic de vlagă. Reprezentanții puterii de acolo îl puteau întoarce din drum, puteau să-l oprească, orice se putea întâmpla, din cauza neghiobiei femeii mai în vârstă, care intervenise gratuit și periculos, în ciuda opoziției vizibile a fetei care-l privea vinovată. Unul
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
apă cu firicel de apă împrăștie dinlăuntrul lor recolta abundentă ce urcă mai apoi spre un cer ce le întâmpină cu alb pufos de nori. E cer, e soare, e nor... totul e nor acum, într-o contopire perfectă de picuri străvezii. Milioane de nori ce-mi plouă în mine oceanul de primăveri, de toamnă, de ierni și veri, într-o curgere neîntreruptă. Șuvoaie de apă ce se preling în jos, în lume, în mine... oceane de apă ce au fost
ANTOLOGIE:poezie by Ella-Anelisse Corozel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_671]
-
urări și pentru că ați venit să ne vedeți - a răspuns Gruia, luând-o martor din priviri și pe Maria... După ce au stat la masă, mama Maranda a vorbit așa, ca pentru ea: ― Fii omu’ cât de mic, după masă doarmi-un pic. ― Trebuie să doarmă de-a binelea, fiindcă unii au venit cale lungă, iar alții au avut treabă acasă sau În spital - a precizat Gruia. Maria a pregătit patul pentru bătrâni. Pe urmă, s-a ocupat și de soarta lor. Întâi
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
faptul că am fost rănit, am ajuns și prizonier!” - mi-a fulgerat prin minte. Instinctiv, am vrut să apuc automatul, dar o mână ca un clește m-a oprit... „Fii calm, frate! Te-au lovit? Unde? Te poți mișca vreun pic?... ― Cine era? - a Întrebat Despina șoptit. ― Pe om Îl ai În fața ta, Despi - a răspuns Petrică, tot În șoaptă... Toți și-au Îndreptat privirea spre tata Toader. ― De ce nu ai trimis pe cineva dintre cei de sub comanda ta? - a Întrebat
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Gruia - că din moment ce am descoperit cu ce se ocupă cu adevărat acest individ, să nu-l expulzăm din colectivul clinicii noaste, deși nu are pregătirea profesională necesară, ci să-l aducem la linia de plutire - adică să-l instruim un pic - și să rămână În clinică. Dacă l-am scoate, Securitatea nu va lăsa locul gol. Va găsi pe altul - posibil chiar dintre vechii membri ai colectivului nostru - care să-l Înlocuiască... Nu vreau să fac nici un proces de intenție, dar
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Petrică. ― Cât de frig, cât de rușine, am intrat. ―Și te-ai așezat lângă sobă clănțănind din dinți până - În sfârșit - ți-ai revenit? ― Nici pomeneală, fiindcă bătrâna Dochița nu era o femeie oarecare. Ea era moașa satului și un pic de doftoroaie... Am uitat să spun că eram și vecini. ― Atunci? - l-a biciuit Petrică cu Întrebarea. ― A Început să-mi spună, așa, cu glas domol și sfătos: „Măi Toadere, de ce nu ești tu om de Înțeles? De ce o chinui
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
fată mai frumoasă n-am văzut, Stăncuțo. Da’ acum știi tu ce urmează? ― Nu. Nu, știu doamna Lenuța - a răspuns țigăncușa, arătându-și dinții ca niște perle ce se Întrevedeau printre buzele pline și roșii... ― Trebuie să fii bărbierită un pic colo... jos... Așa se face la cei ce se operează de apendicită. Țigăncușa o asculta clipind des, ca și cum nu i-ar fi venit a crede ce aude. ― Și cine? - a Întrebat ea, ca speriată de lup. ― Este frizerul spitalului... Da
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
acum mi-am Întărit convingerea că ești un chirurg adevărat! ― Nu exagera, tati. ― Nu o spun fiindcă tu ești Despi, ci o spun ca cel prin mâna căruia au mai trecut și alți chirurgi... Acum, hai să ne odihnim un pic și apoi fiecare la treaba lui... * În cămăruța lui, Gruia revedea pentru a câta oară lucrările pregătite În vederea confruntării cu cei care vor hotărî dacă merită să urce pe treapta universitară următoare sau dacă mai are Încă nevoie de pregătire
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
au făcut cruce, mulțumind Celui de Sus pentru Îndestulare, Gruia și-a exprimat dorința: ― Scumpa mea, aș vrea să ieșim puțin În astă seară, fiindcă În ultima vreme am muncit fără preget și poimâine e ziua cea mai grea. Un pic de aer curat și de liniște mi-ar prinde bine. Și eu simt nevoia, fiindcă am stat mai mult În casă. Da’ să-i Întrebăm și pe ei dacă nu doresc să meargă - a arătat Maria spre bătrâni. ― Nici nu
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
un album Dali, tabloul cu mutra lui Lenin multiplicată pe clapele unui pian. Azi, spre prînz, Lucian Foișor purta un pardesiu lung, negru (Max Mara? Ferraud? Escada?) peste o vestuță de piele maro, dinspre hippy. Nu practicam noi tactica unui pic de nebunie (și de flori), de la hippies cetire? Fantastic în toată scena era jobenul. Jobenul impecabil satinat, de pe capul lui Lucian. Ce-i fantasticul decît un accident în obișnuit? "Hei!", vrea să mă chițăie vocea de-a doua, dar o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
poveste SF. Era un orășel liniștit. Totul era bine, totul mergea bine, totul decurgea bine, dar, deodată, a apărut un război, cu bombe, în orășelul cel liniștit, că era prea liniștit și voiau să-l distrugă că n-avea nici un pic de tehnologie. Era un oraș natural, așa, fără tehnologie. Numai cu ce aveau nevoie: cu blocuri, cu magazine... numai ce aveau nevoie oamenii, avea acel orășel. Aveau tot ce aveau nevoie cât să trăiască și erau fericiți. Și de asta
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
trebuit să fugim de el să nu ne prindă. Și am fugit, și am fugit, și am fugit până ce am renunțat și i-am dat comoara înapoi. Dar s-a supărat că nu era întreagă, că am cheltuit-o un pic. Am mai cheltuit-o noi și am luat bomboane și jucării din comoara lui, da. Și apoi, s-a supărat. Și în peșteră avea și un castel, în care ne-a închis... Dar noi aveam ceva care avea aproape forma
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
nimic. Dar la tine nu trece timpul, la ea trece! De fapt, ea se mișcă... Dar ar trebui să facă în acea cameră să fie un fel de rază care să... să... ia celelalte clipe și să rămână numai un pic de intrare în acea cameră. Adică să mai treacă timpul, dar mai puțin. Da... Să fie așa o rază care iese din cameră prin perete, care... care să... să ia ce știe și să dea acolo tot în derulare, de parcă
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
optzeci de ani această prietenie și colegialitate! în momentul de față, când colegul Vasile Balosin din Călienii Vrancei se afla în stare de orbire de peste doi ani și vădit neputincios, doar eu, cu îngăduința Celui de Sus mai țin un pic umbră pământului. Încă un motiv în plus ce m-a determinat să grăbesc apariția acestui volum și să-l ofer posibililor mei cititori. Nu am cuvinte de mulțumire față de Creator, că mă păstrează încă într-o relativă stare de sănătate
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
bunei noastre prietenii i-am rugat să nu se expună, că vom avea o altă ocazie să ne vedem. Spre seară vremea s-a înnourat, a plouat un timp, subțire, dar e bun și atât, fiindcă a mai răcorit un pic pământul de vipia ce a fost. Deci semne bune, privind confortul termic. La T.V.R. apar știri și aspecte despre mari inundații în Germania, Polonia, Cehia și în România, prin Covasna și Harghita. Adevărată pacoste pe lumea necăjită! Marți, 10 august
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
mari inundații în Germania, Polonia, Cehia și în România, prin Covasna și Harghita. Adevărată pacoste pe lumea necăjită! Marți, 10 august 2010. Va sosi musafira așteptată. Puțin după ora 13 sosește scuzându-se de întârziere, fiindcă s-a oprit un pic și pe la Buzău să vadă casa lui Tataia (bunicul), în care s-a născut. Un gest frumos pe care și eu l-aș fi făcut într-o situație asemănătoare. La o oră după sosire, șoferul care a adus-o pleacă
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
făceau asupră-mi, m-am adresat întreprinderii „Constructorul” din localitate, care mi-a promis un post oarecare în situația nouă, în loc să plec din Bârlad, le-am spus că demisionez din învățământ, dar înapoi nu mă duc. Am avut și un pic de noroc: în 1956 Regiunea Bârlad s-a desființat; înaltul personaj - boierul meu de tip P.C.R. a fost trimis într-un alt loc de muncă (principiul rotirii cadrelor funcționa), iar eu am rămas pe loc terminând Facultatea de Filologie, desăvârșindu
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
anumiți inși din etnia maghiară se folosesc de numele lui și al U.D.M.R.-ului pentru a face bișniță ordinară, pentru a înșela oamenii creduli? Până se vor limpezi lucrurile, să ne bazăm pe noi înșine, să mai strângem un pic cureaua, în așteptarea unor vremuri mai bune și pentru noi, oamenii de rând. Partea a II-a Revin asupra aceleiași probleme, la o lună. Ieri, 16 decembrie, pe la orele 1530, soneria mă avertizează că cineva grăbit dorește să-i deschid
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]