14,044 matches
-
vinovații/călâii au murit de mult, iar răspunderea penală este strict individuală. În plus, ar fi fost interesant de precizat care este temeiul juridic prin care descendenții victimelor ar putea fi socotite victime și, pe cale de consecință, să aibă calitate procesuală. Rămâne de văzut dacă se poate pune problema unor reparații civile pentru urmașii victimelor în situația asumării oficiale a acestei secvențe istorice a revouției franceze, lucru greu de precizat din punct de vedere juridic și destul de puțin probabil sub aspectul
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
strategii de burnout ce vizează modificarea situațiilor. Modelele nespecifice ale burnout-ului nu se centrează pe explicarea elementelor intrinseci ale fenomenului, ci se referă mai ales la condițiile în care acesta apare la locul de muncă. Modele specifice ale burnout-ului Modelul procesual (Cherniss, 1980) Primul model procesual al burnout-ului a fost propus de Cherniss în anul 1980. Alături de asociații săi, Cherniss a intervievat 28 de profesioniști începători din patru domenii diferite: sănătate mentală, drept social, asistență medicală publică și învățământ preuniversitar. Participanții
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
modificarea situațiilor. Modelele nespecifice ale burnout-ului nu se centrează pe explicarea elementelor intrinseci ale fenomenului, ci se referă mai ales la condițiile în care acesta apare la locul de muncă. Modele specifice ale burnout-ului Modelul procesual (Cherniss, 1980) Primul model procesual al burnout-ului a fost propus de Cherniss în anul 1980. Alături de asociații săi, Cherniss a intervievat 28 de profesioniști începători din patru domenii diferite: sănătate mentală, drept social, asistență medicală publică și învățământ preuniversitar. Participanții au fost intervievați de mai
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
negative (detașare, cinism, complezență față de propriile trebuințe). Cele mai utilizate strategii de burnout sunt cele defensive, de fugă sau evitare psihologică și nu de confruntare sau de rezolvare de probleme. Modelul propus de Cherniss are marele merit de a fi "procesual" și de a fi primul în care a fost subliniată dinamica și evoluția în timp a burnout-ului. Totuși i se aduc și o serie de reproșuri: numărul mic de interviuri și de participanți, faptul că a studiat doar debutul profesional
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
la alta. Modelul tridimensional (Maslach, Jackson, 1981) Este considerat ca fiind cel mai pertinent și mai bine fundamentat din punct de vedere teoretic, conceptual și metodologic. Este un model structural prin faptul că precizează componentele structurale ale burnout-ului, dar și procesual pentru că insistă asupra desfășurării și evoluției în timp a burnout-ului. Dimensiunile burnout-ului (după Maslach și Jackson) > Epuizare emoțională presupune vidarea emoțională a persoanei, pierderea energiei și a motivației, apariția frământării și a tensiunilor și perceperea muncii ca pe o corvoadă
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
idiomatice ar putea fi cartografiate în mod sistematic prin intermediul unei structuri prismatice."326 b) Un al doilea pas îl constituie abandonarea noțiunii tradiționale de compoziționalitate, căreia Geeraerts îi preferă termenul izomorfism: "deoarece termenul de compoziționalitate evocă puternic, datorită conotației sale procesuale, ideea de derivare de-jos-în-sus, ar putea fi mai folositor un termen diferit pentru interpretarea neutră, non-direcțională. Eu propun să folosim termenul de izomorfism aici, unde ceea ce e, în ultimă instanță, în joc este corespondența de unu-la-unu între structura formală a
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
lucru se întâmplă doar atunci când ea rămâne în cadrele unei analize propriu-zis lingvistice (mai exact, "idiomatice"). 2.2.1. Ca punct de pornire al abordării noastre, putem adopta, totuși, o premisă ce ține de cunoașterea "lucrurilor": furia este o emoție procesuală, graduală, care prezintă o serie de caracteristici aspectuale. Din acest punct de vedere, o primă observație pe care o putem face este că, dacă unele expresii (și metafore conceptuale) focalizează un singur aspect al fenomenului, există, în schimb, texteme generice
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
pot apărea în atingerea acestui obiectiv; depersonalizarea problemei; separarea definirii problemei de căutarea soluțiilor. Pasul 2: înțelegerea problemei în totalitate - identificarea intereselor și nevoilor Există mai multe tipuri de interese: interese substantive - centrate pe punctele focale aflate în negociere; interese procesuale - legate de modul în care se reglementează o dispută; interese relaționale - indică faptul că părțile apreciază relația pe care o au și nu doresc să inițieze acțiuni care ar afecta această relație; interese de principiu - ambele părți au principii care
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3129]
-
și realizarea funcțiilor educației. A F 4. Interdependența informativ-formativ este una din caracteristicile generale ale procesului de învățământ. A F 5. Legătura dintre procesul de învățământ și sistemul de învățământ este asigurată prin intermediul dimensiunii funcționale. A F 6. Sub aspect procesual, învățarea reprezintă un ansamblu de rezultate exprimate în termeni de cunoștințe, noțiuni, idei, norme, priceperi, capacități, strategii cognitive, comportamentale, atitudini. A F 7. Condițiile externe ale învățării școlare includ factorii biologici și factorii psihologici. EVALUARE Itemi cu alegere multiplă Alegeți
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
propriu-zisă): etapele lecției, obiective operaționale, unități de conținut, strategia didactică (metode, mijloace, forme de organizare), evaluare Strategia didactică Etapele/ evenimentele lecției / timp Obiectivele operaționale Conținut și sarcini de învățare Metode Mijloace Forme de organizare Evaluarea 4. Proiectarea lecției Elaborarea structurii procesuale a lecției este determinată de necesitatea stabilirii evenimentelor sau etapelor lecției (Gagné, R., Briggs, L., 1977, p. 151): - Captarea atenției - presupune crearea unei anumite stări de pregătire pentru învățare, de concentrare a elevului în vederea selectării și receptării conținutului învățării în
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
alte forme de asistență a victimei, în funcție de necesitățile acesteia; organul de urmărire penală la care poate face plângere; dreptul la asistență juridică și unde se poate adresa pentru exercitarea acestui drept; condițiile și procedura pentru acordarea asistenței juridice gratuite; drepturile procesuale ale persoanei vătămate, ale părții vătămate și ale părții civile; condițiile și procedura pentru a beneficia de dispozițiile art.861, art.862, art.864 și art.865 din Codul de procedură penală, precum și de dispozițiile Legii nr.682/2002 privind
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
Rolul cadrului didactic este major, în sensul orientării către modelul teoretic adaptat particularităților situației instructiv-educative. Așa cum arată profesorii Marin Manolescu și Romiță Iucu în lucrarea Pedagogie (2001), procesul de învățământ reprezintă o formă sistematizată și organizată de desfășurare a ansamblului procesual predare-învățare (presupunând deci interacțiunea personalităților celor două entități psihologice implicate, profesorul și elevii) orientată finalist, transpusă pragmatic într-o serie de metode și procedee și supusă legilor evaluării. Aspectele generale ale procesului de învățământ propuse de profesorul Dan Potolea (vezi
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
profesorul Dan Potolea (vezi Potolea, 1991) sunt: - abordarea structurală, care cuprinde următoarele componente: finalități, conținuturi, timp, relații educaționale (profesor-elev, student), metode și mijloace, modalități de organizare a activităților și evaluare, reprezintă planul static de analiză al procesului de învățământ; - abordarea procesuală, care desemnează planul dinamic al desfășurării procesului de învățământ, poate fi analizată didactic, la nivel de: - faze: • proiectare; • implementare (realizare efectivă); • evaluare. - procese: • predare; • învățare; • evaluare. Studiul procesului de învățământ trebuie realizat în mod sistematic în formarea metodică inițială a
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
8. Identificarea trăsăturilor caracteristice ale: - obiectului material; - subiectului activ; - subiectului pasiv; - laturii obiective - elementul material, legătura de cauzalitate, urmarea imediată; - laturii subiective - vinovăția, mobilul și scopul infracțiunii de lovire. 9. Discuție dacă tentativa este posibilă sau nu. 10. Expunerea aspectelor procesuale. - afective: 1. Dezvoltarea capacității de a sensibiliza față de astfel acte sau fapte dăunătoare vieții sociale. 2. Dezvoltarea capacității de a aprecia fenomenele juridice în funcție de gravitatea acestora. 3. Formarea spiritului practic în desfășurarea activității profesionale. - educative (caracteriale): 1. Dezvoltarea capacității de
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
mai bună înțelegere a proceselor de raționare, a dispozițiilor umane, a așteptărilor, a actelor intenționale și a relației dintre gândire și limbaj (Searle, 1998). Metodele calitative convenționale cele mai folosite, în cadrul epistemologiei constructiviste, includ studiile de caz (Klotz, 1995); traseul procesual al ideilor și instituționalizarea lor în practică (Sikkink, 1993); contrafacerile (Checkel, 2001); metoda comparativă (Reus-Smith, 1999). Totodată, se are în vedere aportul metodei recurente, care se referă la refacerea traseului din prezent la trecutul științei și valoarea metodei progresive, care
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
normative în dinamica operațiilor de menținere a păcii și oferă o mai bună înțelegere a proceselor de raționare, finalităților, actelor intenționale și compatibilității între gândirea și limbajul participanților în teatrele de operații. Prin utilizarea metodelor calitative studiile de caz, analizele procesuale, comparațiile, analiza discursului, simbolisitica, alegerea rațională se desprind concluzii și învățăminte care pot contribui la perfecționarea managementului crizelor de către instituțiile Uniunii Europene și la clarificarea unor noi concepte în teoria relațiilor internaționale. Prin definirea misiunilor Petersberg privind punerea în aplicare
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
judiciară" (2007), a reprezentat România în Comisia Europeană pentru Eficiența Justiției din cadrul Consiliului Europei (2005-2007), a fost expert al Consiliului Europei în privința reformei justiției din Republica Moldova (2012). Este autorul a mai multor studii de specialitate în domeniul dreptului penal și procesual penal, și al unor cărți privind medierea, corupția din justiție, reforma judiciară. A activat la instanțele din Vatra-Dornei, Cluj-Napoca si Oradea. A fost consilier al ministrului justitiei in perioada 2005-2007 și este membru al CSM ales din 2011. Sabin DRĂGULIN
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
literatura sociologică în termeni de «structură de putere». ș...ț Competiția pentru resurse poate fi un ingredient esențial într-un program puternic de participare. ș...ț Diversitatea în cadrul unui program de participare comunitară este pur și simplu efortul de includere procesuală a tuturor actorilor comunității. Realizarea acestui deziderat este suficientă pentru a duce la discuții utile în cadrul proiectului. ș...ț Tranziția de fază poate fi ilustrată prin «modelul Tuckman» de schimbare a dinamicii grupurilor pe măsură ce acestea se formează și se maturizează
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
caracter realist, aplicativ și concret. Adept al liberalismului românesc, Haret a Înțeles ca nimeni altul circularitatea fecundă a contextelor și acțiunilor, a complexității dezvoltării sociale și a formelor adiacente de răspuns În plan educativ. Autoreglajul permanent dintre cele două niveluri procesuale garanta, În viziunea sa, creșterea și progresul În plan social. Filosofia sa de acțiune, prefigurată În lucrarea Mécanique sociale (1910), conform căreia societatea formează un corp de indivizi ce aspiră mereu către echilibru, acesta fiind asigurat de trei factori - factorul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
acord cu anumite standarde. A acționa numai sub Însemnul inspirației, al eventualului ghidaj spontan ține de vremuri revolute și nu mai este o dovadă de profesionalism. Redefinirea Învățământului superior În acord cu chemările calității este dublată de unificarea structurală și procesuală la scară europeană, În conformitate cu exigențele Procesului de la Bologna. O astfel de așezare a structurilor de formare (trei ani licență, doi ani master și trei ani doctorat), care pune În discuție particularisme și tradiții didactice, nu are cum să nu ridice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
elevii și studenții cunoscând metamorfoze ale dinamicii interne psihopersonale ce trebuie luată În seamă de către formatori. În al patrulea rând, din punctul de vedere al metodologiei și tehnologiei formării - mai precis, al influenței noilor tehnologii informaționale și de comunicare -, aspectul procesual și cel de conținut se schimbă radical. Paradigma de formare a profesorilor În țara noastră este una depășită: este confuză, sincretică și empirică. Este un model romantic, de secol al XIX-lea. Axioma de bază ar fi aceasta: dacă devii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
de natură juridică, etnică, religioasă, socioculturală etc.), ce nu pot fi rezolvate decât În mod diferențiat. A pretinde o formulă unică de realizare a educației religioase presupune din start ca și sistemele de Învățământ să fie identice (sub aspect structural, procesual, curricular), ceea ce ar fi o aberație. Principiile, regulile de funcționare, finalitățile și valorile sub auspiciile cărora se face educația pot fi unice, negociate și statornicite de comun acord. În schimb strategiile, modurile de organizare și formulele acționale trebuie să fie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
școala nu ar trebui deloc să intre În acest joc, ba dimpotrivă. Religia poate fi pusă În slujba unor scopuri mai puțin onorabile. Pentru a nu aluneca În pericolul sus-menționat, este de dorit ca, din punct de vedere instituțional și procesual, studiul religiei să se realizeze la nivelul unor instituții laice - școala mai ales -, care pot garanta o anumită „neutralitate” și un control deontologic. În situațiile delicate de pluralitate religioasă care Încă mai generează conflicte (cum este cazul țărilor din fosta
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
activați În chestiuni de gestionare a unui capital simbolic imens), ci la acea parte care observă, monitorizează sau se implică participativ În rezolvarea problemelor interne ale Bisericii, pe aliniamente legislative, executive, acționale. Se evită astfel un autarhism decizional, un separatism procesual ce ar ține la distanță părți consubstanțiale și ar deschide o prăpastie Între cele două „tabere”. Puterea, indiferent de conotația sau profilul ei, trebuie administrată la mai multe niveluri ierarhice, iar controlul trebuie susținut și de pârghii nespecifice, din afara spațiului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
totuna cu integrarea economică sau juridică, de pildă (dacă ne referim la spațiul Uniunii Europene) și nu are conotația unei dispersii sau aplatizări a specificităților. Ea presupune, În schimb, o deschidere de principiu, interconectivitate acțională, ecumenism funcțional la nivel instituțional, procesual și normativ. În nici un caz nu putem „progresa” din anumite puncte de vedere (economic, social) pe seama unei „regresii” din punct de vedere spiritual. Spiritualul, oricât de „Înșurubat” În tradiție ar rămâne, are nevoie de o „aerisire”, de o revigorare, de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]