17,517 matches
-
se reorganizează în Comisia Națională a Monumentelor Istorice și este organ științific de specialitate al Ministerului Culturii, având rolul de consultanță și avizare științifică în domeniul cercetării, inventarierii, evidenței, evaluării, protecției, conservării-restaurării, punerii în valoare și revitalizării monumentelor, ansamblurilor și siturilor istorice. ... Comisia Națională a Monumentelor Istorice funcționează pe baza regulamentului aprobat prin ordin al ministrului culturii și este formată din președinte, numit de ministrul culturii, și din membri activi și onorifici desemnați conform regulamentului acesteia. ---------- Lit. a) a alin. 1
ORDONANŢĂ nr. 68 din 26 august 1994 (*actualizată*) privind protejarea patrimoniului cultural naţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274498_a_275827]
-
data intrării în vigoare a prezentei legi, se înființează Institutul Național al Monumentelor Istorice, instituție publică având personalitate juridică, subordonat Ministerului Culturii, cu atribuții în domeniul cercetării, expertizării pentru avizări și evidenței monumentelor istorice. Personalul din cadrul Direcției Monumentelor, Ansamblurilor și Siturilor Istorice se transferă, în interesul serviciului, la Ministerul Culturii și la unitățile subordonate acestuia, prin exceptare de la prevederile art. 2 al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/1994 . ---------- Alin. 2 al art. 9 a fost introdus de lit. d
ORDONANŢĂ nr. 68 din 26 august 1994 (*actualizată*) privind protejarea patrimoniului cultural naţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274498_a_275827]
-
Articolul 1 Se aprobă Planul de management al sitului Natură 2000 ROSPA 0071 Lunca Șiretului Inferior și al ariilor naturale protejate cu care se suprapune, prevăzut în anexa nr. 1. Articolul 2 Se aprobă Regulamentul sitului Natură 2000 ROSPA 0071 Lunca Șiretului Inferior și al ariilor naturale protejate cu
ORDIN nr. 949 din 19 mai 2016 privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului sitului Natura 2000 ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior şi al ariilor naturale protejate cu care se suprapune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274549_a_275878]
-
Articolul 1 Se aprobă Planul de management al sitului Natură 2000 ROSPA 0071 Lunca Șiretului Inferior și al ariilor naturale protejate cu care se suprapune, prevăzut în anexa nr. 1. Articolul 2 Se aprobă Regulamentul sitului Natură 2000 ROSPA 0071 Lunca Șiretului Inferior și al ariilor naturale protejate cu care se suprapune, prevăzut în anexa nr. 2. Articolul 3 Anexele nr. 1 și 2*) fac parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 4 Prezentul ordin se publică
ORDIN nr. 949 din 19 mai 2016 privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului sitului Natura 2000 ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior şi al ariilor naturale protejate cu care se suprapune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274549_a_275878]
-
Articolul 1 Se aprobă Planul de management al sitului ROSCI 0245 Tinovul de la Românești, prevăzut în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 2 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. p. Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Viorel Traian Lascu, secretar de stat
ORDIN nr. 961 din 25 mai 2016 privind aprobarea Planului de management al sitului ROSCI0245 Tinovul de la Româneşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273970_a_275299]
-
Articolul 1 Se aprobă Planul de management al sitului de importanță comunitară ROSCI 0068 Diosig, prevăzut în anexa nr. 1. Articolul 2 Se aprobă Regulamentul sitului de importanță comunitară ROSCI 0068 Diosig, prevăzut în anexa nr. 2. Articolul 3 Anexele nr. 1 și 2*) fac parte integrantă din prezentul
ORDIN nr. 1.045 din 6 iunie 2016 privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului sitului de importanţă comunitară ROSCI0068 Diosig. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273959_a_275288]
-
Articolul 1 Se aprobă Planul de management al sitului de importanță comunitară ROSCI 0068 Diosig, prevăzut în anexa nr. 1. Articolul 2 Se aprobă Regulamentul sitului de importanță comunitară ROSCI 0068 Diosig, prevăzut în anexa nr. 2. Articolul 3 Anexele nr. 1 și 2*) fac parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 4 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. p. Ministrul mediului
ORDIN nr. 1.045 din 6 iunie 2016 privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului sitului de importanţă comunitară ROSCI0068 Diosig. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273959_a_275288]
-
Articolul 1 Se aprobă Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI 0190 Penteleu, prevăzut în anexa nr. 1. Articolul 2 Se aprobă Regulamentul sitului Natura 2000 ROSCI 0190 Penteleu, prevăzut în anexa nr. 2. Articolul 3 Anexele nr. 1 și 2*) fac parte integrantă din prezentul ordin. Articolul
ORDIN nr. 215 din 10 februarie 2016 privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului sitului Natura 2000 ROSCI0190 Penteleu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273954_a_275283]
-
Articolul 1 Se aprobă Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI 0190 Penteleu, prevăzut în anexa nr. 1. Articolul 2 Se aprobă Regulamentul sitului Natura 2000 ROSCI 0190 Penteleu, prevăzut în anexa nr. 2. Articolul 3 Anexele nr. 1 și 2*) fac parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 4 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. p. Ministrul mediului, apelor
ORDIN nr. 215 din 10 februarie 2016 privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului sitului Natura 2000 ROSCI0190 Penteleu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273954_a_275283]
-
protecție prevăzut în planurile de amenajare a teritoriului și în documentațiile de urbanism aprobate, se va proceda după cum urmează: a) în zonele construite protejate, în zonele de protecție a monumentelor istorice, definite potrivit legii, și în ansamblurile de arhitectură și siturile arheologice, solicitantul va obține avizul conform al Ministerului Culturii și Cultelor, pe baza documentațiilor de urbanism avizate și aprobate conform legii; ... ---------- Lit. a) a art. 10 a fost modificată de pct. 3 al art. I din LEGEA nr. 52 din
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273827_a_275156]
-
protecție prevăzut în planurile de amenajare a teritoriului și în documentațiile de urbanism aprobate, se va proceda după cum urmează: a) în zonele construite protejate, în zonele de protecție a monumentelor istorice, definite potrivit legii, și în ansamblurile de arhitectură și siturile arheologice, solicitantul va obține avizul conform al Ministerului Culturii și Cultelor, pe baza documentațiilor de urbanism avizate și aprobate conform legii; ... ---------- Lit. a) a art. 10 a fost modificată de pct. 3 al art. I din LEGEA nr. 52 din
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270559_a_271888]
-
la intersecția între strada Crizantemelor și strada Tudor Vladimirescu, în dreptul parcului din fața Colegiului B. P. Hasdeu, se află un exemplar secular de stejar, arbore declarat monument al naturii la nivel local. De asemenea, 6% din suprafața ariei protejate Lunca Buzăului, sit Natura 2000 gestionat de Universitatea Ecologică din București, se află pe teritoriul administrativ al municipiului, în zona de nord și est. Mare parte din străzile din Buzău au copaci plantați pe margine, castani pe Bulevardul Nicolae Bălcescu și tei pe
Buzău () [Corola-website/Science/296938_a_298267]
-
a luat naștere în anul 1951 având ca profil arheologia. Dezvoltarea sa a fost posibilă datorită unui grup de intelectuali călărășeni entuziaști în frunte cu Niță Anghelescu (fostul director al muzeului), Vasile Culică, Gheorghe Florea, etc. Aceștia au descoperit numeroase situri arheologice și monumente istorice, lucru care a dus la creșterea patrimoniului și implicit necesitatea schimbării în mai multe rânduri a locației muzeului. În anul 1968, la reînființarea județului Ialomița, muzeul funcționează ca Secția Arheologie a Muzeului Județean Ialomița din Slobozia
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
-lea), precum și Biserica „Sf. Arhangheli Mihail și Gavril” (1664), ambele monumente istorice de arhitectură de interes național. În rest, alte patru obiective din oraș sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași că monumente de interes local. Unul este situl arheologic de la Blăgești, aflat la nord-nord-vest de sat, pe malul stâng al Șiretului, într-un cot al râului, sit ce cuprinde urmele unei așezări eneolitice (cultură Cucuteni, faza A) și ale uneia medievale. Un alt obiectiv este clasificat că monument
Pașcani () [Corola-website/Science/296973_a_298302]
-
alte patru obiective din oraș sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași că monumente de interes local. Unul este situl arheologic de la Blăgești, aflat la nord-nord-vest de sat, pe malul stâng al Șiretului, într-un cot al râului, sit ce cuprinde urmele unei așezări eneolitice (cultură Cucuteni, faza A) și ale uneia medievale. Un alt obiectiv este clasificat că monument de arhitectură: din strada Gării (1876). Celelalte două sunt clasificate că monumente de for public: crucea eroilor din războiul
Pașcani () [Corola-website/Science/296973_a_298302]
-
minoritate de romi (5,63%). Pentru 9,18% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (89,76%). Pentru 9,2% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La Oltenița se află situl arheologic de interes național „Gumelnița” aflat la nord-est de oraș, unde s-au găsit urmele unei așezări eneolitice aparținând culturii Gumelnița. În rest, alte treisprezece obiective din oraș sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Călărași ca monumente de
Oltenița () [Corola-website/Science/296988_a_298317]
-
nord-est de oraș, unde s-au găsit urmele unei așezări eneolitice aparținând culturii Gumelnița. În rest, alte treisprezece obiective din oraș sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Călărași ca monumente de interes local. Trei dintre ele sunt alte situri arheologice situl de la „Valea Mare” și cel de la „Coada Lupului” (la de oraș, în stânga căii ferate) conțin urmele a câte o așezare din perioada Latène; iar situl de la „Renie” cuprinde urmele unei alte așezări eneolitice, atribuită culturii Cernavodă I. Opt
Oltenița () [Corola-website/Science/296988_a_298317]
-
oraș, unde s-au găsit urmele unei așezări eneolitice aparținând culturii Gumelnița. În rest, alte treisprezece obiective din oraș sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Călărași ca monumente de interes local. Trei dintre ele sunt alte situri arheologice situl de la „Valea Mare” și cel de la „Coada Lupului” (la de oraș, în stânga căii ferate) conțin urmele a câte o așezare din perioada Latène; iar situl de la „Renie” cuprinde urmele unei alte așezări eneolitice, atribuită culturii Cernavodă I. Opt monumente sunt
Oltenița () [Corola-website/Science/296988_a_298317]
-
din județul Călărași ca monumente de interes local. Trei dintre ele sunt alte situri arheologice situl de la „Valea Mare” și cel de la „Coada Lupului” (la de oraș, în stânga căii ferate) conțin urmele a câte o așezare din perioada Latène; iar situl de la „Renie” cuprinde urmele unei alte așezări eneolitice, atribuită culturii Cernavodă I. Opt monumente sunt clasificate ca monumente de arhitectură: turnul de apă (începutul secolului al XX-lea); liceul (1919); policlinica (1926); hotelul Victoria (1900); casa Bărbulescu (începutul secolului al
Oltenița () [Corola-website/Science/296988_a_298317]
-
Simion Florea Marian, amenajat în fața casei în care a locuit folcloristul și etnograful Simion Florea Marian, astăzi deschisă publicului ca spațiu muzeal. În perimetrul cuprins între actualele străzi Ștefan cel Mare, Nicolae Bălcescu, Ana Ipătescu și Petru Rareș se află situl arheologic „Vechiul centru medieval al orașului Suceava”. Aici se găsește Curtea Domnească, construită la sfârșitul secolului al XIV-lea și refăcută în timpul domniilor lui Ștefan cel Mare (1457-1504) și Vasile Lupu (1634-1653). Curtea Domnească (ce includea și Palatul Domnesc) a
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
iar precipitațiile anuale au o valoare de 654 m cubi. Vânturile cele mai frecvente bat pe direcția vest și sud - vest. Vegetația este specifică zonei temperat-continentale: conifere, foioase, plante urcătoare dar și plante rare care se află în rezervația Perchiu (sit SCI), arie naturală protejată inclusă în situl de importanță comunitară - Dealul Perchiu. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Onești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români
Onești () [Corola-website/Science/296971_a_298300]
-
654 m cubi. Vânturile cele mai frecvente bat pe direcția vest și sud - vest. Vegetația este specifică zonei temperat-continentale: conifere, foioase, plante urcătoare dar și plante rare care se află în rezervația Perchiu (sit SCI), arie naturală protejată inclusă în situl de importanță comunitară - Dealul Perchiu. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Onești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (90,29% - 50.416 locuitori), 206 locuitori
Onești () [Corola-website/Science/296971_a_298300]
-
ansamblu format din palat și parc), precum și (construită în 1899), ambele monumente istorice de arhitectură de interes național. În rest, un singur alt obiectiv din oraș este inclus în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monument de interes local situl arheologic de la „Cetățuia” de la marginea de nord a satului Vermești, sit ce cuprinde urmele unor așezări din neoliticul timpuriu (cultura Starčevo-Criș), eneolitic (cultura Cucuteni, două așezări corespunzătoare fazelor A și respectiv B), și din Epoca Bronzului. Comăneștiul se află în
Comănești () [Corola-website/Science/296996_a_298325]
-
monumente istorice de arhitectură de interes național. În rest, un singur alt obiectiv din oraș este inclus în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monument de interes local situl arheologic de la „Cetățuia” de la marginea de nord a satului Vermești, sit ce cuprinde urmele unor așezări din neoliticul timpuriu (cultura Starčevo-Criș), eneolitic (cultura Cucuteni, două așezări corespunzătoare fazelor A și respectiv B), și din Epoca Bronzului. Comăneștiul se află în centrul unui bazin carbonifer care include 34 de sate din împrejurimi
Comănești () [Corola-website/Science/296996_a_298325]
-
Albotești, Dealu Mare, Hângani, Lucăcești, Lunca și Văsâești au fost atunci desființate și comasate cu localitatea urbană Moinești, satul Găzărie (fost Gârlele-Găzăriei) rămânând singura localitate distinctă aparținătoare orașului. Orașul a fost declarat municipiu în 2001. În municipiul Moinești se află situl arheologic de interes național de pe din fostul sat Lucăcești, unde s-au găsit urmele unei cetățui dacice din secolele I î.e.n.-I e.n. În rest, în municipiu se mai află trei alte obiective incluse în lista monumentelor istorice din județul
Moinești () [Corola-website/Science/296998_a_298327]