14,810 matches
-
B. a. realistă: fapte și întâmplări reale sau posibile; b. fantastică: intervenția miraculosului; a supranaturalului; c. istorică: inspirată din trecut; accentul cade pe evocare; d. memorialistică: axată tot pe evocare, (dar) a drumului formării unui personaj; e. psihologică: analiza stărilor sufletești ele personajelor; f. didactică. C. a. simplă: liniară, axată pe un conflict central; b. complexă: ramificată, bazată pe interferența conflictelor. Alte caracteristici: - la nivel morfologic:accentul cade pe verb, pe locuțiunile verbale etc., ca forță motrice a acțiunii; în timp ce în
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
recrează prin cuvinte, imagini artistice, simboluri, deci este centrată pe imagine: (a) spațiu; (b) linii; (c) culori; (d) forme; etc. (!!) imaginile din descriere echivalează cu faptele, întâmplările, conflictele din narațiune. - adeseori descrierile de natură sunt în strânsă legătură cu stările sufletești ale personajului, imaginea artistică sugerează astfel de trăsături, sentimente, reacții; idei și sentimente ale personajului din contactul cu elementul descris; la fel se petrece și cu cititorul; rolul elementelorb care conturează impresiile, sentimentele acestuia; - au mare frecvență procedeele de expresivitate
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
este autoportretul; - cuprinde cât mai multe însușiri, pentru a se crea o imagine clară, completă;de regulă, este surprins într-un anumit moment (alteori, evolutiv). Feluri: 1. a. în versuri; b. în proză; 2. a. fizic; b. moral (psihic, spiritual, sufletesc); c. combinat; 3. a. individual; b. colectiv: mulțimea (ca masă omogenă) stăpânită de o stare psihică unică; c. exponențial (generi, reprezentativ); 4. a. realist (corespunzător personajului realist); b. alegoric (corespunzător personajului alegoric); 5. a. portret de prim-plan (corespunzător personajului
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
devine „spectator”); - orientarea privirii, plasarea naratorului în funcție de cadrul descris; - privirea este purtată: a. de la depărtare spre apropiere sau invers; b. de la ansamblu la amănunt sau invers; c. de la general la particular sau invers. Scopul: - de a sugera gânduri, idei, stări sufletești trăite de autor; - de a le comunica cititorului pentru a putea să le retrăiască și acesta; nu atât de a ne spune cum este, ci de a evidenția impresiile ori sentimentele noastre față de noțiunea descrisă; - de fapt, obiectul descrierii este
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
nu sub chipul unei persoane fizice); el se impune prin intensitatea afectivă a impresiilor și a sentimentelor; eul poetic nu este o suprapunere a autorului, ci este însuși Poetul; adică o ființă umană sensibilă, care își exprimă anumite sentimente, stări sufletești etc. în așa fel, încât chiar Cititorul își poate revendica trăirea acestor sentimente; (!!) evitați formulările de genul „Fiind băiet, lui Eminescu îi placea să cutreiere pădurile...”; - în literatura epică (și dramatică) -personajul este „creat”; el prinde contur și personalitate sub
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
sub ochii cititorului; - uneori poate fi ilustrarea unui principiu predeterminat; - prin intermediul personajului / personajelor, scriitorul își dezvăluie ideile și sentimentele; - este surprins sub orice aspect posibil: 1. atât în acțiune - ca aspect exterior; 2. cât și prin trăirile sale - ca alcătuire sufletească, interioară; - poate fi lipsit de o individualitate marcantă, sau dimpotrivă; personajul propulsează mecanismul acțiunii;personajul este plasat într-un animit mediu de viață; - dezvăluirea trăsăturilor se face prin orice mod de expunere: descriere, narațiune, dialog, monolog; - în operele epice și
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
de proveniența lui (aduceri Ț aminte, eveniment care impresionează, etc.). Alte obiective, de urmărit: 1. momentele subiectului; 2. natura conflictului, evoluția acestuia, rezolvarea lui. GENUL LIRIC / OPERA LIRICĂ - este domeniul confesiunii, poetul se comunică pe sine; - exprimă sentmente, diferite stări sufletești, afective, emoții, impresii etc.;(ex.: bucurie, durere, regret, nostalgie, melancolie, tristețe, etc.);prezentarea sentimentelor poetului este mai mult un pretext pentru a înfățișa trăiri general umane; starea sufletească exprimată de autor poate fi a oricărui cititor cu o anumită experiență
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
este domeniul confesiunii, poetul se comunică pe sine; - exprimă sentmente, diferite stări sufletești, afective, emoții, impresii etc.;(ex.: bucurie, durere, regret, nostalgie, melancolie, tristețe, etc.);prezentarea sentimentelor poetului este mai mult un pretext pentru a înfățișa trăiri general umane; starea sufletească exprimată de autor poate fi a oricărui cititor cu o anumită experiență de viață; afirmația este valabilă chiar și atunci când poetul nu vorbește numai în numele său, ci al unei colectivități; - comunicarea sentimentelor se face direct, nemijlocit; deci, utilizarea verbelor la
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
propozițiile, frazele au un conținut semantic neașteptat, irealizabil în afara versului; (!!) de aici Ț inefabilul poeziei. Alte obiective,de urmărit: 1. perspectiva; 2. universul poeziei (de obicei, asigurat de titlu); 3. modul cum se realizează imaginile artistice; 4. relația între stările sufletești și realitatea care le-a determinat; 5. mijloacele de realizare a muzicalității (ritm, rimă, asocieri de sunete, de cuvinte, etc.). GENUL DRAMATIC / OPERA DRAMATICĂ - etimologic, drama înseamnă acțiune; - opera dramtică este destinată, prin definiție, interpretării scenice; (!!) alt vocabular: cititor Ț
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
rezultatul unui conflict anterior, care duce spre alt conflict; între personaje care își dispută pe scenă idei, opinii; se caracterizează prin intensitate, concentrare, dramatism; (!!) lipsa detalilor, a verigilor intermediare, etc., fac ciocnirea mai intensă; - conflictul scoate la lumină și stările sufletești ale personajelor; intonația are un mare rol, ea nu caracterizează doar stilul autorului însuși, ci și felul de a vorbi al personajelor; - dicțiunea, mai ales în cazul dramei în versuri, este amenințată să devină mai puțin fireascăl se ajunge la
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
tempo rubato”; este un cântec individual, al singurătății, o confesiune lirică; o etalare a unor sentimente puternice, care cer stringent dezvăluirea lor; - o culme a poeziei lirice populare, prin care sentimentele personale sunt făcute publice; - reprezintă latura gravă a vieții sufletești; - este o poezie de instinct vital;sunt caracterizate prin intensitate, sinceritate și prospețime; - trăirea sentimentului de bază (iubire, ură, dor, etc.) este totală (încât e poate vorbi de o jale totală, o tristețe totală etc.);dau glas celor mai profunde
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
specifice numai folclorului românesc; - dorul (cuvânt intraductibil, polisemantic - specific românesc) apare în toate doinele; el rămâne aceeași permanență a vieții omului; - se asociează aceluiași cadru natural: vegetație, izvoare, relief; dar este infiltrat într-un proces de gândire superior; astfel arderea sufletească este mai intensă;doinele încep de obicei, cu proiectarea unui cadru spațial și temporal emblematic; - picturalul este un element dominant; (!!) aproape din fiecare vers se poate realiza, sau, cel puțin sugera un tablou diferit; (!!) tablourile astfel realizate, sau sugerate, au
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
al pastelului; - pastelul propune evocarea naturii, a anotimpurilor, a unei anumite geografii poetice; - contemplarea naturii sub aspecte diverse (deci: prilejul unei strări de extaz, dar și de meditație); - peisajul este poetizat, interiorizat, asumat; deci, ridicat la expresia unei valori psihice, sufletești; de aceea tabloul naturii este realizat cu o sensibilă și delicată plasticitate; putem vorbi de o pluralitate perceptivă și asociativă; - exteriorul peisagistic și interiorul conștiinței dau adesea sugestia unui registru unic; Aspecte prezentate: a. transformările naturii în funcție de anotimp; b. asprimea
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
sau atmosfera copleșitoare a verii; c. frumusețea trezirii la viață a naturii. Natura poate fi: a. primitoare sau respingătoare; b. familiară sau necunoscută; c. statică sau dinamică; d. monumentală sau pipernicită. (!!) dar de fiecare dată: a. în concordanță cu stările sufletești ale autorului; b. are funcția de reconfortare fizică și morală; c. atrage asupră Ț i fie o observație strictă și delimitată, fie una de ansamblu, din care se filtrează efecte melodice. - cadrul, în întregime, va crea: a. o întremătoare și
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
lipsite de stridențe; - pastelul are, ori redă, o atmosferă euforică, ce tălmăcește legătura armonioasă a omului cu natura; sau, o atmosferă apăsătoare, natura părând doar ostilă și neprietenoasă; - colorit: grav, chiar întunecat, sobru, etc.; sau culori vii, deschise; în funcție de starea sufletească a receptorului; (!!) pastelul este apreciat drept corespondent poetic al unor imagini vizuale; - imaginile vizuale se realizează îndeosebi prin epitete și elemente cromatice;sonorități: dramatice, acute, stridente etc. sau calme, duioase, armonioase, joviale; cu aceeași motivație ca a coloritului; - imaginile sonore
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
strofă conține un îndemn mobilizator. Feluri: a. eroică; e. sacră; b. religioasă; f. patriotică; c. filozofică; g. ocazională; d. personală. IMNUL - este o specie a genului liric; - fiind un cântec de slavă, este însoțit de muzică; - exprimă sentimente, diferite stări sufletești, afective, emoții puternice, impresii, etc.; - preamărește / proslăvește / glorifică / elogiează: a. patria; b. fapte, eveniomente de importanță națională; c. eroi; d. personalități; e. o colectivitate; f. măreția naturii; g. măreția universului; h. gândirea omului; i. rațiunea; j. judecata; k. virtutea. - este
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
numele de "bucoavnă"), cartea era menită să îi introducă pe puținii învățăcei în tehnica buchisirii pentru a le sluji la treburile bisericești și, cu bătaie mai lungă, în vederea edificării religioase. Finalitatea educațională a bucoavnei consta, fără niciun dubiu, în zidirea sufletească. Întru aceasta, bucoavna își asuma sarcina preliminară, tehnică, "să deprindă pe copii cu învățătura de carte", după cum este statuat încă de pe coperta cărții (Bucoavna Bălgrad 1699, ediție critică, 1989, p. 133). Având un conținut exclusiv religios (ortodox), prima parte a
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
un capitol catehetic intitulat "Întrebăciune", în care sunt lămurite dogmele centrale ale credinței răsăritene. Partea finală a Bucoavnei întocmește un catalog moral, un gen de inventar al categoriilor morale pe care învățăceii au a le însuși în desăvârșirea edificării lor sufletești cu cărămizile morale ale ortodoxiei (ca de exemplu, "înțelepciune", "direptate", "bărbăția", "înfruntarea poftelor" etc.). Analiza lingvistică a lexicului Bucoavnei bălgrădene relevă că vocabularul lucrării totalizează un număr de 768 de cuvinte titlu, repetate cu o frecvență totală de 4,531
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
stăpânirĭ. De aceea istoria Românilor va cuprinde expunerea destinelor, prin care a trecut întregul grup al Latinilor răsăriteni (Xenopol, 1897, p. 10). Citatul desprins din manualul lui Xenopol sintetizează în același paragraf unitatea etnico-lingvistică și cutumiară a poporului român, unitatea sufletească și morală, unitatea de destin istoric, precum și aspirațiile spre întregirea politică a corpului românesc despicat în numeroase stăpâniri. După ce vom urmări procesul de unificare a panteonului național, vom explora în continuare firul din urmă al țesăturii care redă conceptul de
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
aveau interes la aceasta au scris că noi am căpătat legea creștină târziu dela Bulgari. O mai mare rătăcire decât asta nu se poate. Întâiu că un neam mai vechiu și mai cult nu poate să capete astfel de adăugiri sufletești dela un neam mai nou și mai sălbatec" (Iorga, 1910, p. 29). Iar după venirea ungurilor, românii își continuă misiunea lor de botezare a popoarelor barbare și de propovăduire a civilizației creștine și în rândul acestora: "Românii începurŏ a facce
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și ale altor figuri istorice de prim rang, precum și 224 de busturi ale Regelui Carol. Douăzeci de mii de hărți ale României Mari, în 13 culori, au fost tipărite în 1923 pentru a acoperi pereții claselor. În comparație, pentru zidirea sufletească și educația religioasă au fost tipărite o Icoană a Maicii Domnului și alte trei tablouri religioase în câte 10.000 de exemplare fiecare, o altă icoană cu Iisus Cristos fiind în curs de tipărire. Alte 20.781 de tablouri religioase
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
fost omogenizarea celor patru sisteme și tradiții educaționale ale fiecăreia dintre provinciile României Mari, ca fundație a unității morale, spirituale și politice a întregii națiuni române. Scopul primordial al politicilor educaționale inițiate de autoritățile române în interbelic a fost "unificarea sufletească a tuturor cetățenilor acestei țări prin școală; căci nu trebuie să uităm că învățământul nostru până la Unire, având patru organizațiuni deosebite, în cele patru provincii alipite, fusese supus unor influențe culturale diferite, care au lăsat urme profunde în structura noastră
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a tuturor cetățenilor acestei țări prin școală; căci nu trebuie să uităm că învățământul nostru până la Unire, având patru organizațiuni deosebite, în cele patru provincii alipite, fusese supus unor influențe culturale diferite, care au lăsat urme profunde în structura noastră sufletească, urme care slăbeau desigur, conștiința noastră națională" (Angelescu, 1939, p. 10). În condițiile în care factori politico-istorici centrifugali au împins sistemele educaționale ale regiunilor românești pe traiectorii divergente, fapt care atentează asupra coeziunii conștiinței naționale, școala trebuie să fie instituită
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în sensul unei educații naționalist-patriotice: "creșterea elevilor în sentimente naționale este pentru țara și neamul nostru o chestiune de existență și de conservare a patrimoniului național, câștigat cu atâta trudă și cu atâtea jertfe de către generațiunile trecute. Atât închegarea unirii sufletești a neamului, cât și conservarea granițelor noastre naturale, câștigate după lupte și suferințe de secole, cer imperios această educațiune" (Angelescu, 1939, p. 49). Ca incubator al naționalismului promovat statal, școala a fost programată să acționeze ca instrument de modelare umană
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
biologic, arătându-i-se evoluția pe filiera Rasse-Ginți-Națiuni în care s-au precizat gradual în decursul timpului deosebirile inițiale dintre oameni (pp. 7-9). Pe de altă parte, națiunea este nu doar un organism colective evoluat istoric, ci și o realitate sufletească. Factorul spiritual care, întrupat în cel biologic, alcătuiește națiunea este dat de "simțământul național": "statul, ai cărui indivizi n-au simțământul național, este ca un corp fără suflet, o mașină fără viață, o monstruozitate, ce nu poate subzista decât prin
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]