136,312 matches
-
Ioan Moldovan este poet, eseist, redactor șef al revistei „Familia”. S-a născut la 21 martie 1952 în satul Mureșenii de Câmpie, comuna Sava (astăzi comuna Pălatca), județul Cluj. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, al ASPRO și al PEN-Clubului Român. Familia se stabilește la Cluj (tatăl, milițian, apoi șofer - mama, casnică, o soră mai mare, un frate mai mic). Studii elementare
Ioan Moldovan (scriitor) () [Corola-website/Science/333451_a_334780]
-
Ioan Moldovan este poet, eseist, redactor șef al revistei „Familia”. S-a născut la 21 martie 1952 în satul Mureșenii de Câmpie, comuna Sava (astăzi comuna Pălatca), județul Cluj. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, al ASPRO și al PEN-Clubului Român. Familia se stabilește la Cluj (tatăl, milițian, apoi șofer - mama, casnică, o soră mai mare, un frate mai mic). Studii elementare și gimnaziale la
Ioan Moldovan (scriitor) () [Corola-website/Science/333451_a_334780]
-
Contesa Constance Georgine Markievicz (în poloneză: "Markiewicz", născută Gore-Booth; n. 4 februarie 1868 - d. 15 iulie 1927) a fost o politiciană și o sufragetă irlandeză din partea Sinn Féin. A fost prima femeie aleasă în Camera Comunelor din Regatul Unit și aceasta în decembrie 1918. Împreună cu alți lideri "Sinn Féin", a format pentru prima dată camera inferioară, "Dáil Éireann", a Parlamentului irlandez. A fost una dintre primele femei din lume care au deținut un portofoliu ministerial și
Constance Markievicz () [Corola-website/Science/333466_a_334795]
-
(n. Ionel Iacob, 18 decembrie 1940, satul Bencecu de Jos, comuna Pișchia, județul Timiș) este un epigramist, poet, prozator, pamfletar, publicist, poet dialectal bănățean, realizator de emisiuni radio în grai bănățean, președintele "Cenaclului de Satiră și Umor ”Ridendo”" Timișoara, membru fondator și Membru de Onoare al Uniunii Epigramiștilor din România, membru
Ionel Iacob-Bencei () [Corola-website/Science/333464_a_334793]
-
grai bănățean, președintele "Cenaclului de Satiră și Umor ”Ridendo”" Timișoara, membru fondator și Membru de Onoare al Uniunii Epigramiștilor din România, membru în Uniunea Scriitorilor din România (2009), membru în Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova (2008) și "Cetățean de Onoare" al comunei Pișchia (2008). Urmează cursurile școlii primare în Bencecu de Jos și gimnaziul în comuna Pișchia, apoi este elev la Liceul „Constantin Diaconovici Loga” Timișoara, avându-l coleg de clasă pe poetul Damian Ureche. Se lansează pe scena Clubului ”1 Mai
Ionel Iacob-Bencei () [Corola-website/Science/333464_a_334793]
-
de Onoare al Uniunii Epigramiștilor din România, membru în Uniunea Scriitorilor din România (2009), membru în Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova (2008) și "Cetățean de Onoare" al comunei Pișchia (2008). Urmează cursurile școlii primare în Bencecu de Jos și gimnaziul în comuna Pișchia, apoi este elev la Liceul „Constantin Diaconovici Loga” Timișoara, avându-l coleg de clasă pe poetul Damian Ureche. Se lansează pe scena Clubului ”1 Mai” ca prezentator, recitator, actor amator, alături de orchestra condusă de Ioan Odrobot. Pasionat de teatru
Ionel Iacob-Bencei () [Corola-website/Science/333464_a_334793]
-
cu două tipuri structurale alternante, dar la o privire mai atentă se observă că prima secțiune de pe stânga a fost legată de clădirea existența la un moment ulterior. Palatul a fost construit inițial în stil renascentist în forme care sunt comune pentru multe alte palate ale orașului lagunar. Parterul din piatră are un portal central către apă și o înălțime de tip mezanin cu mult mai mare decât normă. Clădirea dispune de un etaj principal cu o deschidere monoforă centrală rotundă
Palatul D'Anna Viaro Martinengo Volpi di Misurata () [Corola-website/Science/333496_a_334825]
-
în perioada 1908-1910 prima pictură a bisericii "Adormirea Maicii Domnului" din orașul Făget iar în anul 1911, a pictat în stil neo-bizantin iconostasul din lemn al bisericii din Șanovița, Timiș. La 6 iulie 1924 s-a încheiat un contract între Comuna bisericească din Orșova și pictorul Virgil Simonescu, prin care acesta se obliga să picteze biserica din Orșova contra sumei de 237.000 lei până în primăvara/vara anului 1925. Pictura trebuia executată în stil bizantin cu aplicarea motivelor românești la ornamentică
Virgil Simonescu () [Corola-website/Science/333500_a_334829]
-
Munții Apuseni - Vlădeasa este o zonă protejată (arie de protecție specială avifaunistică - SPA) situată în vestul Transilvaniei, pe teritoriile județelor Albă, Bihor și Cluj. Aria naturală ocupă extremitatea nord-vestică a județului Albă (teritoriile administrative ale comunelor Albac, Arieșeni, Gardă de Sus, Horea și Scărișoara), cea sud-estică a județului Bihor (pe teritoriul orașului Nucet și cele ale comunelor Budureasa, Buntești, Câmpani și Pietroasa) și cea sud-vestică a județului Cluj, pe teritoriile comunelor Beliș, Calatele, Măguri-Răcătău, Mărgău, Mărișel
Munții Apuseni - Vlădeasa (sit SPA) () [Corola-website/Science/333506_a_334835]
-
Transilvaniei, pe teritoriile județelor Albă, Bihor și Cluj. Aria naturală ocupă extremitatea nord-vestică a județului Albă (teritoriile administrative ale comunelor Albac, Arieșeni, Gardă de Sus, Horea și Scărișoara), cea sud-estică a județului Bihor (pe teritoriul orașului Nucet și cele ale comunelor Budureasa, Buntești, Câmpani și Pietroasa) și cea sud-vestică a județului Cluj, pe teritoriile comunelor Beliș, Calatele, Măguri-Răcătău, Mărgău, Mărișel, Poieni și Săcuieu. Aceasta este străbătuta de drumul național DN1R, care face legătura între orașul Huedin (DN1) și satul Albac (DN75
Munții Apuseni - Vlădeasa (sit SPA) () [Corola-website/Science/333506_a_334835]
-
județului Albă (teritoriile administrative ale comunelor Albac, Arieșeni, Gardă de Sus, Horea și Scărișoara), cea sud-estică a județului Bihor (pe teritoriul orașului Nucet și cele ale comunelor Budureasa, Buntești, Câmpani și Pietroasa) și cea sud-vestică a județului Cluj, pe teritoriile comunelor Beliș, Calatele, Măguri-Răcătău, Mărgău, Mărișel, Poieni și Săcuieu. Aceasta este străbătuta de drumul național DN1R, care face legătura între orașul Huedin (DN1) și satul Albac (DN75). Situl „Munții Apuseni - Vlădeasa” a fost declarat arie de protecție specială avifaunistică (în scopul
Munții Apuseni - Vlădeasa (sit SPA) () [Corola-website/Science/333506_a_334835]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în județul Alba, pe teritoriul administrativ al comunei Lopadea Nouă. Aria naturală se află în partea nord-estică a județului Alba (în estul râului Mureș și cea nord-estică a satului Băgău, lângă drumul național județean (DJ107E), care leagă orașul Aiud de localitatea Lopadea Nouă. Rezervația naturală a fost declarată
Tăul fără fund de la Băgău () [Corola-website/Science/330004_a_331333]
-
alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip geologic, floristic și peisagistic), situată în județul Alba, pe teritoriul administrativ al comunei Almașu Mare. Aria naturală se află în sud-estul Munților Metaliferi (grupă montană a Munților Apuseni, aparținând lanțului muntos al Carpaților Occidentali), în partea central-vestică a județului Alba (la limita teritorială cu județul Hunedoara) și cea nordică a localității Ardeu. Rezervația
Cheile Glodului () [Corola-website/Science/330010_a_331339]
-
de Electromecanică din Cluj (1963 - 1964), întemeietor și prim decan al Facultății de Electrotehnică din Cluj (1964 - 1972). s-a născut în satul Viștea de Sus din Țara Făgărașului la data de 15 septembrie 1909. Școala elementară o termină în comuna Racovița, Sibiu și în perioada 1919 - 1927 urmează cursurile Liceului Gheorghe Lazăr din Sibiu. Se înscrie, apoi, la Facultatea de Mecanică și Electricitate a Institutului Politehnic din București, unde obține în anul 1940 o diplomă de inginer electrician. După terminarea
Liviu Mănduc () [Corola-website/Science/330018_a_331347]
-
Bistreț este o zonă protejată (arie de protecție specială avifaunistică - SPA) situată în județul Dolj, pe teritoriile administrative ale comunelor Bistreț și Cârna. Aria naturală se află în extremitatea central-sudică a județului Dolj (în Lunca Dunării), în imediata apropiere de drumul național DN55A, care leagă orașul Bechet de Calafat. Zona a fost declarată Arie de Protecție Specială Avifaunistică prin "Hotărârea
Bistreț (sit SPA) () [Corola-website/Science/330025_a_331354]
-
în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în județul Dâmbovița, pe teritoriul administrativ al comunei Bucșani. Aria naturală se află în partea central-estică a județului Dâmbovița, pe teritoriul nord-estic al satului Bucșani și cel sud-vestic al localității I.L. Caragiale, în apropierea drumului național DN72, care leagă municipiul Târgoviște de Ploiești. Zona a fost declarată sit
Bucșani (sit SCI) () [Corola-website/Science/330026_a_331355]
-
Zvenimir (în , în ) este un sat în comuna Glavinița, regiunea Silistra, Dobrogea de Sud, Bulgaria. Între anii 1913-1940 a făcut parte din "plasa Accadânlar" a județului Durostor, România. Lângă localitate a mai existat o așezare (azi dispărută) numită "Aivatchioi" în timpul administrației românești și "Malŭk Zvenimir" în bulgară. La
Zvenimir, Silistra () [Corola-website/Science/330445_a_331774]
-
este o arie protejată (sit de importanță comunitară - SCI) situată la limita sud-estică a Transilvaniei cu Muntenia, în județul Prahova. Aria naturală se află în extremitatea nordică a județului Prahova (la limita teritorială cu județul Brașov), pe teritoriul administrativ al comunei Valea Doftanei, în partea nordică a satului Trăisteni. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță
Pădurea Glodeasa () [Corola-website/Science/330465_a_331794]
-
alcătuiesc o arie protejată (sit de importanță comunitară - SCI) situată în Muntenia, pe teritoriul județului Argeș. Aria naturală se află în partea central-nordică a județului Argeș, pe teritoriile administrative ale comunelor Albeștii de Muscel, Berevoiești și Bughea de Jos, în apropierea drumului național DN73C, care leagă municipiul Curtea de Argeș de localitatea Berevoiești. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie
Văile Brătiei și Brătioarei () [Corola-website/Science/330484_a_331813]
-
Oprtalj este o comună în cantonul Istria, Croația, având o populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, comuna Oprtalj avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați, existând și minorități de afiliați religios (%), italieni (%) și sloveni (%). Apartenența etnică
Comuna Oprtalj, Istria () [Corola-website/Science/330509_a_331838]
-
Oprtalj este o comună în cantonul Istria, Croația, având o populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, comuna Oprtalj avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați, existând și minorități de afiliați religios (%), italieni (%) și sloveni (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau
Comuna Oprtalj, Istria () [Corola-website/Science/330509_a_331838]
-
este o arie protejată (sit de importanță comunitară - SCI) situată în Muntenia, pe teritoriul județului Prahova. Aria naturală se află în partea sud-estică a județului Prahova (aproape de limita teritorială cu județul Buzău), pe teritoriul administrativ al comunei Gura Vadului, în imediata apropiere de drumul județean DJ100H, care leagă localitatea Tohani de Jugureni. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de
Stânca Tohani () [Corola-website/Science/330480_a_331809]
-
Vela Luka este o comună în cantonul Dubrovnik-Neretva, Croația, având o populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, comuna Vela Luka avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați. Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori
Comuna Vela Luka, Dubrovnik-Neretva () [Corola-website/Science/330506_a_331835]
-
Vela Luka este o comună în cantonul Dubrovnik-Neretva, Croația, având o populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, comuna Vela Luka avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați. Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici, existând și minorități de persoane fără religie
Comuna Vela Luka, Dubrovnik-Neretva () [Corola-website/Science/330506_a_331835]
-
Zlătar Bistrica este o comună în cantonul Krapina-Zagorje, Croația, având o populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, comuna Zlătar Bistrica avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați. Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori
Comuna Zlatar Bistrica, Krapina-Zagorje () [Corola-website/Science/330520_a_331849]