136,121 matches
-
să faci de Sfântul Ilie - se spune în popor că diavolii se ascund mai mult în lemnul de carpen, de aceea acest lemn nu este folosit în gospodărie și e bine să nu se ascundă nimeni sub un carpen, pe vreme de furtună. - dacă în ziua de Sfântul Ilie este furtună, nu trebuie să se deschidă nici ușile nici geamurile caselor, ca nu cumva să se ascundă vreun diavol ce fuge de furia Sfântului Ilie. Superstiții de Sfântul Ilie. Ce nu
Sfâmtul Ilie. Ce trebuie să faci ca să ai noroc până la sfârșitul anului by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/106037_a_107329]
-
personal al destinațiilor sigure este, potrivit lui Alin Burcea, președintele ANAT și CEO Paralela 45, unul dintre cei mai vechi și mai experimentați touroperatori din țara noastră: Spania, Grecia, Bulgaria și, evident, România. Pentru alte țări, precum Egipt, care, în ultima vreme, nu au mai întâmpinat probleme majore de securitate, anumiți touroperatori români intenționează să reintroducă zboruri charter începând cu august - septembrie. Vom trăi și vom vedea, stațiunile Sharm El Sheikh și Hurghada sunt foarte frumoase dar încă există o percepție de
Topul destinațiilor turistice sigure. În ce condiții vă puteți cere banii înapoi by Traian Bădulescu () [Corola-website/Journalistic/106044_a_107336]
-
venind din partea cealaltă a Cortinei de Fier. Dincolo de acest Janus cu două chipuri, Tony Judt remarcă o discretă complicitate privind felul în care una din marile tragedii ale secolului XX, exterminarea evreilor, a fost înghețată, nevorbindu-se, practic, despre ea vreme de mai multe decenii: răul a intrat în administrarea sovieticilor, care au avut la îndemână toate metodele pentru a-l suprima, pe când Vestul a știut să recurgă la o uitare întru totul convenabilă. Acceptând să fie secționată în două, Europa
Postwar (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-website/Journalistic/10957_a_12282]
-
terapeutice către sine. Am văzut la sfîrșitul anului trecut, la Teatrul Maghiar din Cluj, premiera pe țară cu Discipolii lui Visky Andras, un spectacol pus în scenă de regizorul Tompa Gabor, secondat de colaboratorii săi fideli, și constanți în ultima vreme, scenografa Carmencita Brojboiu și coregraful Florin Fieroiu. Fin cunoscător al personalității și scriiturii lui Visky Andras, al lumii lui interioare, al filosofiei reale de viață pe care și-a clădit existența, Tompa Gabor merge extrem de simplu pe firul tensiunii dramatice
Cine sînt eu? by Marina Constantinescu () [Corola-website/Journalistic/10969_a_12294]
-
Cum vedeți faptul că înainte se făcea presă de analiză, iar acum aproape orice postare de pe Facebook devine știre? Mirela Voicu: Toți tinerii de astăzi visează să fie prezentatori. Niciunul dintre ei nu vrea să fie jurnalist. Poate și pe vremea noastră exista mirajul televiziunii, dar știam că pentru asta trebuie să treci niște etape. Acum toată lumea vrea să fie prezentator și atât. Din păcate, există și astfel de exemple de copii care au ajuns la televizor fără să aibă elementele
Mirela Voicu (Antena 3), despre ziua care i-a schimbat viața: M-am dus de rușine by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/106047_a_107339]
-
Nicolae Manolescu Multă vreme a părut să existe o incompatibilitate între știință și religie. Biserica n-a acceptat anumite descoperiri ale științei, condamnîndu-i la rug pe cei care le susțineau sau obligîndu-i să abjure. În epoca modernă, îndeosebi științele fizice au avut orgoliul de
Marele Acordor by Nicolae Manolescu () [Corola-website/Journalistic/14497_a_15822]
-
de alta fără nici o pauză, într-o continuitate inspirată care-ți taie suflarea: ,2002 e omofonul lui Ťdouă mii d^oiť... Ciobănaș cu două mii d^oi! Aceasta e varianta optimistă a ciobănașului cu trei sute de oi, dintr-o similiromanță de pe vremuri. Care e varianta optimistă a ciobanului ce și-a pierdut oile, pe toate, dintr-o baladă populară: a ciobănașului cu 0 oi. 0 (zero) este zer(ul fără brînză). Ciobanul/ ciobănașul fără oi mulge, cu zel, de zer, zeroul. Ar
Virtuozul number one by Gheorghe Grigurcu () [Corola-website/Journalistic/10958_a_12283]
-
din arealul tradițional al unui poet. De voie, de nevoie, poemele se adaptează problematicii tranziției, sînt reflexe ale dezbaterilor din mass-media și ale tendințelor lingvistice și comportamentale care tind să răvășească societatea românească. Poemele lui Șerban Foarță țin pasul cu vremea, nu scapă nimic din ceea ce se întîmplă în jurul nostru. Vocabularul său poetic s-a adaptat noilor rigori ale limbii, a asimilat jargonul ,softiștilor", al telefoniei mobile (SMS-uri), al siglelor tranziției (AVAB, APAPS), și al creatorilor de modă, cuvintele străine
Rime la gazetă by Tudorel Urian () [Corola-website/Journalistic/10959_a_12284]
-
fără direcție și imposibil de descris. Erau doi și erau fericiți." Că tot vorbeam de cititorii rutinați ai fantazărilor de tot felul, uzul i-a învățat că poveștile sînt un soi de proză dar, totuși, altceva decît proza. Mai multă vreme culese decît scrise, păstrează, puse pe hîrtie, cumințenia bunicilor care le spun. Nu încurcă motivele, fentîndu-și mușteriii, care credeau că știu cam ce fapte și eroi sînt de găsit între coperți și, cînd colo, altfel stau lucrurile, nu zăpăcesc lumea
Moșii roșii by Simona Vasilache () [Corola-website/Journalistic/10963_a_12288]
-
guvernează, în toate amănuntele sale. Chiar și plecarea sa intempestivă, prin demisia din postul de diacon ce-l ocupa la Catedrala Mitropolitană din București, poate constitui motivul în plus al unor nemulțumiri la adresa clerului, amplificate mai apoi, de-a lungul vremii, și transformate deseori în virulente atacuri". Desigur, Biserica poate fi "decăzută", sacerdoții se pot dovedi "supuși dezordinii, corupției și nelegiuirilor", fără ca ideea de Dumnezeu să sufere. Însă nu suferă oare chiar această idee în opera lui Arghezi?
Pamfletul arghezian (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-website/Journalistic/14624_a_15949]
-
o propunem este, pe urmele premierului, de a desprinde optima soluție în eradicarea plăgii care ține în menghina sărăciei două treimi din populația unei țări cu un veac în urmă grânarul Europei. Marea corupție, cea mică mai poate zburda o vreme... Luând în considerație că unde se adună mulți bani de îndată se înfățișează un corupt - distinși domni ai copilăriei mele pronunțau conrupt, mai sonor, mai pe placul limbii - și-i înhață fără putință de a fi împiedicat, necum penalizat, la
Sfârșitul marii corupții în rețete de bun simț by Barbu Cioculescu () [Corola-website/Journalistic/14588_a_15913]
-
renaște din propria cenușă. Lipsa băncilor l-ar scuti pe procurorul general al republicii de a mai introduce recursuri în anulare ce-l pun în aceeași oală cu reputatul expert Pavalache - situație în fond jignitoare pentru acesta din urmă, câtă vreme, până la o sentință judecătorească, stă sub cortul prezumției de nevinovăție! Desființarea banilor s-ar putea însă izbi de anumite greutăți, dintre care cel puțin una insurmontabilă, din păcate: protestul numismaților. O soluție de schimb se impune atunci, ca de la sine
Sfârșitul marii corupții în rețete de bun simț by Barbu Cioculescu () [Corola-website/Journalistic/14588_a_15913]
-
consolidării propriei imagini. Nu mai departe decât acum câțiva ani, tinerii și foarte tinerii ei componenți erau întâmpinați cu zâmbete ironice ori calificative disprețuitoare, sau ignorați de-a dreptul, cu superbie critică și suficiență instituțională. Era, după cum bine ne amintim, vremea unei așa-zise crize a poeziei. Este meritul unor critici ca Marin Mincu, Octavian Soviany, Al. Cistelecan și alți câțiva (nu mulți) de a se fi bătut pentru impunerea celei mai noi mișcări lirice; și al unor edituri precum Vinea
Femeia dada by Daniel Cristea-Enache () [Corola-website/Journalistic/10964_a_12289]
-
Aurel Cojan și alții, împreună cu maeștrii care și-au redobîndit, fie ea și relativă, propria libertate de exprimare: Corneliu Baba, Al. Ciucurencu, Catul Bogdan, Ion Lucian Murnu etc. Artiști prin care deceniul șapte redescoperă valorile limbajului și uită, pentru puțină vreme, de tirania modelelor și de fantomele formalismului.
Realismul socialist, între vocație și deturnare by Pavel Șușară () [Corola-website/Journalistic/14633_a_15958]
-
cu moartea la adresa ziariștilor, scoasă experimental din gura lui Ioan Mircea Pașcu, a devenit deja mod de acțiune oficioasă, ca să nu zic oficială, la nivel național. Așadar, noi tot cu micul și lipia tradiționale, tot cu uiaga de tărie contra vremurilor potrivnice, pe când vecinii noștri s-au săltatîn șaua europeană. Frumosul poster al unguroaicei pe pieptul căreia sclipesc stelele Uniunii Europene e plin de sugestii: el atârnă deasupra unuia dintre podurile de peste Dunăre, pe care mașinile circulăîn dublu sens: cele de pe
Liniște, bizonul național paște din palma pesedistă! by Mircea Mihăieș () [Corola-website/Journalistic/12867_a_14192]
-
i-am cerut vorbitorului, temutului ideolog, să-și retragă cuvintele. În sală, tăcere totală! Numai Dinescu, prinzând curaj, se ridicase în picioare alăturându-mi-se. Să fi fost, pe atunci, o solidarizare în contul județului nostru comun, Ialomița?... Oricum, pe vremea aceea ne înțelegeam. După terminarea ședinței, toți activiștii de rutină ai primăriei, mereu jigniți de aerele senioriale ale lui D. Popescu, tăbărâseră pe mine, cu felicitări. A fost momentul de vârf. Pe urmă, recunosc, nu am mai făcut nimic notabil
Asinus asinum fricat (revenire) by Constantin Țoiu () [Corola-website/Journalistic/14600_a_15925]
-
lunară din Calafat, "Vlăstarul" din Târgoviște, la rândul său în plină actualitate, prin comentariul amar al celui care îl expediază, "ce greu apare o revistă fără bani", "Dobrogea jună" și "Talazul", înțelegând după titlul fiecăreia că vin dinspre mare, "Ritmul vremii" de la Roman, fără a mai pune la socoteală o revistă ca "Salonul literar" de la Arad, al cărei redactor și director a fost chiar Al. T. Stamatiad. Sunt mai mult decât interesante scrisorile, unele dintre ele, pentru cât omenesc aduc la
Viața documentelor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-website/Journalistic/14597_a_15922]
-
altor șapte catrene. Nu consider necesar să înregistrez aparițiile, cu începere din 1927, din "Plaiuri dobrogene" ori din "Propilee literare", ale aceleiași lirici persane. Rețin, pentru a-l repune oarecum în drepturi pe Al. T. Stamatiad, anul 1927. În "Ritmul vremii", din noiembrie 1927 și ianuarie 1928, el publică sub titlul Din literatura persană, 140 de mici poeme. Înainte de apariția volumului, în 1932. Istoria literară are multe capcane. Frumoasă este descoperirea și stăpânirea lor.
Viața documentelor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-website/Journalistic/14597_a_15922]
-
persoane care-și doriseră de-o viață să vadă inclasabilul Peeping Tom, cea mai percutantă și mai perversă analiză a fenomenului snuff movie. Filmul lui Michael Powell venea în România după ce fusese B-side-ul de groază al videocasetelor de închiriat pe vremea lui Ceaușescu și după ce majoritatea criticilor de lux care l-au desființat la data premierei își puseseră cenușă-n cap, "transbordîndu-l" în tabăra filmelor-cult. Nu toți, e drept: invitatul de onoare al ediției Festivalului din 2001: "a bad, sick movie
Festivalul Filmului Britanic - Cîinele care rîde by Mihai Chirilov () [Corola-website/Journalistic/14528_a_15853]
-
cele mai la îndemînă locuri comune. Ajuns pe front, pune totul pe seama necesității de a-și face datoria: datoria - și numai datoria - e pentru el cuvîntul miraculos și salvator. Prima lui misiune e pe frontul sîrbesc și, la foarte scurtă vreme după această schimbare radicală a vieții lui, își recapătă placiditatea care l-a caracterizat dintotdeauna. Merită să transcriem două paragrafe din secvența a treia a nuvelei, pentru a ne da seama de psihologia complet diferită a lui David Pop față de
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
resemnat vocea datoriei, ca și David Pop, numai că el are acum din ce în ce mai șubrezită vechea poziție, întrucît, după doi ani de război indiferent, David Pop este mutat pe frontul din Transilvania, nevoit să lupte împotriva fraților de dincolo de munți. O vreme, David Pop rezistă discuțiilor și dilemelor, ignorîndu-le: "Camarazii veșnic discutau, veșnic făureau planuri de viitor, iar deseori se certau împărțind Europa sau așezînd rostul popoarelor după pace. David stătea în vremea aceasta întins în pat, cu ochii la becul electric
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
nevoit să lupte împotriva fraților de dincolo de munți. O vreme, David Pop rezistă discuțiilor și dilemelor, ignorîndu-le: "Camarazii veșnic discutau, veșnic făureau planuri de viitor, iar deseori se certau împărțind Europa sau așezînd rostul popoarelor după pace. David stătea în vremea aceasta întins în pat, cu ochii la becul electric, fără vreun gînd în minte, avînd doar senzația că țeasta i-e cu desăvîrșire goală, parcă războiul i-ar fi stors încetul cu încetul tot creierul" (ibidem, 235). Secvența a șasea
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
o vezi pe Tora Vasilescu indicîndu-i unui italian, cu distincție, adresa ("Răcăciuni"), vezi o statuie a lui Venus cu un ceas în burtă, zeița unei lumi de un kitsch monumental, îți amintești de femeia gonflabilă neagră, care fusese albă, pe vremea cînd i-a servit, pe Dunăre, drept vehicul salvator unui fugar (subiect de reportaj post-revoluționar în revista Poliției, la rubrica " Despre viață, cu cărțile pe față"), îl vezi pe Dorel Vișan întrebîndu-și musafirul de culoare: "Voi cum înmulțiți bananele?"(la
Cum se înmulțesc bananele by Eugenia Vodă () [Corola-website/Journalistic/15076_a_16401]
-
tînăra autoare sîrbă Bljana Srbanovici, a cărei Istorie de Familie a fost jucată și în România, dar mai ales în Germania, Anglia și Franța, sau Matei Vișniec, integrat de acum în peisajul francez și prezent cu un text scris pe vremea studenției sale și a dictaturii, Sufleurul fricii; apoi Dușan Kovacevici, scenarist al filmului lui Kusturica Underground, autor al piesei Profesionistul, jucată și la București, urmat de foarte tînărul macedonean Dejan Dukovski, scenarist al filmului Butoiul cu pulbere. Au fost momente
Cu Mihai Fusu, după spectacol by Mirella Ne () [Corola-website/Journalistic/14526_a_15851]
-
bună cu detaliul realist cel mai banal. Carmen Firan construiește, în numai 90 de pagini, o perspectivă amar-cinică și pe alocuri halucinantă asupra evenimentelor din decembrie '89, impresia că nimeni nu înțelege, de fapt, nimic fiind suverană; remarcam cu ceva vreme înainte, la o altă carte de proză care evoca zilele Revoluției anticomuniste românești, aceeași lipsă a "revelațiilor", aceeași absență a pretenției de a oferi adevărul - în fond, aceeași neîncredere că acesta există. Dacă faptele propriu-zise ale povestirii depășesc uneori granițele
Scrisul profesionist by Cristina Ionica () [Corola-website/Journalistic/14742_a_16067]