13,995 matches
-
iluzia creatoare. De aceea, chiar dacă sunt admirabili din punct de vedere moral, oamenii altruiști, înclinați prin însăși natura lor la sacrificiul de sine, ilustrează de fapt un anumit conformism față de împrejurările concrete ale existenței, o slăbiciune de înger ce-i îndeamnă să prețuiască mai mult persoana aproapelui decât propria lor persoană. Propensiunea aceasta spre sacrificiu se întâlnește îndeosebi la femeile cu vocație maternă, precum Dora, acea mătușă a lui Mili care nu trăiește decât pentru alții, plângându-și întruna de milă
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
a te regăsi în trecut. Fiind un scriitor prin excelență citadin, burghez, ca și Duiliu Zamfirescu, prozatorul nu ratează prilejul de a descrie critic psihologia țăranului român, circumscrisă unei umanități degenerate fizic din cauza amestecului "cu multă țigănime". Buna dispoziție o îndeamnă pe Mili să fie simțitoare la suferința norodului ("nu-i venea să creadă că poate exista atâta mizerie"), însă de milostenia ei profită nu atât femeia, istovită de mulțimea nașterilor și de povara copiilor flămânzi, cât bărbatul bețiv și brutal
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
într-un moment dat (s.n.)"97. După cum anticipam, împrejurările existențiale invocate aici, aluziv, se pot reconstitui, în parte, cu ajutorul însemnărilor din "agende", migălos contextualizate de către realizatorii ediției. Astfel, Gabriela Omăt atrăgea atenția asupra cauzelor de ordin sufletesc care l-au îndemnat pe Lovinescu să-și părăsească "bârlogul" și să călătorească din nou, după aproape trei decenii, în Italia, pe urmele unor presupuse amoruri de tinerețe. Observația are oarecare îndreptățire, dacă ținem cont de natura sedentară a criticului, greu de urnit de la
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
a cărei lectură avusese efectul unui veritabil "filtru" de dragoste. S-ar părea deci că Eminescu vrea s-o atragă pe "burgheza" lui parteneră într-un joc mai periculos, nebunesc chiar e vorba de nebunia lecturii, a lecturii îndrăgostite, care îndeamnă la imitație. Dar aici raportul e invers: nu lectura cărții generează impulsul apropierii periculoase, ci apropierea (sărutul) îl obligă pe cutezătorul amant să deschidă cartea taman la episodul cu pricina semn că, pentru Eminescu, "realitatea" nu-i decât un "prilej
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
dualistă, gnostică (asemeni lui Lovinescu), din perspectiva căreia condamnă realitatea (întrupare a răului absolut), pe când ceilalți sunt moniști și înclină spre anularea contradicțiilor dintre suflet și trup, "realitate" și "idee". Or, dacă e să dăm crezare lui Platon, așa cum ne îndeamnă "divinul" critic, "realitate" autentică nu posedă decât ideea, iar scriitorul, dacă admiră înțelepciunea, trebuie să fie "realist" id est să creadă în realitatea "ideii", și numai din unghiul acesta va fi el îndreptățit să privească viața, per speculum et in
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Și apoi, în fine, nu este poetica melodramei o poetică a clișeului prin excelență? Desigur. Din păcate, nu vom ști niciodată cât de convins va fi fost Lovinescu însuși de adevărul unei asemenea constatări. Cred însă că motivația pragmatică ce îndeamnă la exercițiul constant al criticii de întâmpinare, cu impact la publicul larg, a modelat în chip specific și literatura lovinesciană, pe care criticul și-a dorit-o cât mai accesibilă, mai puțin "elitistă". Ca atare, de va fi tânjit după
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
și doctrine, lipsită de piedica particularismului și fanatismului, primitoare deopotrivă pentru toate talentele, indiferent de credințe sau tendințe, ci numai cu unica preocupare a Frumosului, a Binelui și a Adevărului. Aceasta nu ne va împiedica, ci mai vârtos ne va îndemna ca, față de materialismul vulgar ce pare a fi încuibat într-o bună parte a societății de astăzi, să căutăm a provoca o reacțiune salutară spre ideal, spre înaltele preocupări sufletești, fără de care un popor nu-și are rost în istorie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285188_a_286517]
-
fi ascultați. Ce-au primit? Nimic. Doar un nepoliticos refuz... Evident că ceea ce se numește a fi o blasfenie nu se pedepsește cu moartea. Nu ar trebui să fie așa. Orice lectură inteligentă și responsabilă a unui text sacru nu îndeamnă la crimă. Nu o justifică. Absolut nimic din această lume nu justifică asasinatele din redacția jurnalului Charlie Hebdo. Pledez însă pentru o politică redacțională mai matură, înțeleaptă și responsabilă. Nu poți fi orb și surd la repetatele atenționări din partea serviciilor
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
ascuțirea minții evropenilor, tipariul s-au aflat în anul 1440 de la Hr., praful de pușcă de oarecare Berhold la leat 1390, cum și organele cele de război. Când atinge coarda lirică, ideea inspiră ode precum lui paris Mumuleanu: Tineri, bătrâni, îndemnând, patria s-o folosim La izvor nou alergând științe să dobândim. pild-avem pe europei Astăzi s-au descoperit Un izvor prea minunat etc.. Momentul următor al lui Dinicu Golescu este crucial. El este al revelației entuziaste și instructive a Europei
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
marea trăncăneală» și «vorbăria pudratăă prea Îmbuibată, măcar că-i goală». Concluzia e aceea a unui adolescent hotărâtă să isprăvească și, cu o scurtătură nervoasă, să meragă Înainte: «Nici - o scofală, ducă-se dracului». Mișcările acestea bruște și impetuoase cu care Îndeamnă la ură de clasă, sunt Însă apte să Îmbrățișeze cu o tandrețe bărbătească masa muncitorilor. «Măi fraților, măi uitaților, măi tovarăși!», sau să cuprindă torențial colectivitatea activă și peisajul muncii socialiste de la noi sau din Uniunea Sovietică. Cheltuind larg din
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Întâlnesc În lupta lor, peste locuri și timpuri, astfel și noi poeții, scriitorii, Însuflețiți de această luptă, ne Întâlnim și ne chemăm În gânduri, ca glasurile păsărilor În codru. Eu nu știam de poemul dumitale și mustram poeții de azi, Îndemnându-i să se apropie de lupta constructivă a poporului pătruns de avânt revoluționar și să cânte ei, simplu și măreț, ceea ce altădată a fost lăsat să cânte singur poporul, anume lupta sa, - altădată de cruntă Încleștare cu asupritorii, astăzi, de
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
cu glas de baladă - Tovarăși, e-n cinci decembrie Ziua când Stalin ne-a dat Cartea cea Mare să-nsemne Steaua polarăă». (Nicolae TĂUTU. - Tovarășe Stalin, vom Învinge) « Să cânți despre Stalin și zări socialiste Nu-ți trebuie vers și Îndemn Căci Stalin trăiește În Legea cea Mare Stalin trăiește În tot ce e viață Stalin trăiește În tot ce e luptă Stalin trăiește În orice speranță În victorii crescute din vis și din trudă». (Suzana DELCIU. - Cântec despre Stalin) Poezia
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
dur, critica nimicitoare, pornesc din dorința de a Împinge pe creator la realizări superioare, de a grăbi procesul de trecere la calitate. Iată de ce, fără a uza prea mult de asemenea argumente, tov. Beniuc, Într-un articol recent din Contemporanul Îndemna poezia să-și depășească piedicile, neajunsurile, să-și Înmulțească semnele calității, mai vizibile dealtfel În acest domeniu decât În nuvelă. Iată de ce tov. Crohmălniceanu, În ultimul număr al Contemporanului, pune din plin problema calității În nuvelistica noastră. Să vedem Însă
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
accepte existența talentului doar la 5 la sută dintre scriitori (...). În spatele acestei griji excesive pentru „calitate”, se ridică rânjind adevărata față a ideologiei burgheze, grimasa hâdă a cosmopolitismului dușman Înverșunat al progresului, al socialismului. Concluziile articolului citat mai sus parcă Îndemnau pe scriitorii tineri să se lase de gândul de a scrie, de a căuta să zugrăvească În imagini literare minunatele realizări ale poporului nostru. Și aveai impresia că disprețuind temele contemporaneității, autorul Îndemna pe cei 5 la sută „aleși” să
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
socialismului. Concluziile articolului citat mai sus parcă Îndemnau pe scriitorii tineri să se lase de gândul de a scrie, de a căuta să zugrăvească În imagini literare minunatele realizări ale poporului nostru. Și aveai impresia că disprețuind temele contemporaneității, autorul Îndemna pe cei 5 la sută „aleși” să se inspire fie din noțiuni abstracte, fără patrie, fie să evadeze din trecutul «neprielnic» al unei necesități «monotone». Critica ascuțită făcută de partid, atât articolului menționat, cât și activității multora dintre cei care
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
În poezie sau În proză tipuri de eroi ai clasei muncitoare, dar Întreaga literatură e Într-o fierbere puternică, Înnoitoare. Constantin Mille și Anton Bacalbașa publică poezii antireligioase. Const. Buzdugan traduce Internaționala și scrie el Însuși poeme revoluționare, În care Îndeamnă proletariatul la lupta Împotriva oprimării (Ă). Traian Demetrescu, Mille, Gheorghe din Moldova, satirizează ipocrita morală a familiei burgheze și glorifică suferințele prostituatei, luată În această epocă drept simbol al demnității umane călcată În picioare de o societate bazată pe inechitate
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
la plimbările lor În realitate și la ceea ce sugerează aceste plimbări (Victor Felea În poezia Ogorul, Ion Motoarcă În poezia Marele grădinar, Ion Brad - În parte - În ciclul Lumină peste Țara Oașului etc). Dar - ceea ce este mai grav - i-a Îndemnat uneori să sublinieze ostentativ importanța propriei lor persoane, uitând tema propriu-zisă, așa cum s-a Întâmplat cu Baconsky În poeziile După două mii de ani, Scriind În Octombrie etc și cu Ilie Purcaru În poezia intitulată Cântec despre noi doi. Datorită ajutorului
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
schematic, pe neașteptate. Vancu, cuprins de remușcări, dă În vileag uneltirile Ancăi. Anca, Cortobius și complicii lor sunt arestați și totul se termină precum se cuvine. Rezultatul: acțiunea dușmanului de clasa care - prezentată la Început atât de complex și viu, Îndeamnă efectiv la Întărirea vigilenței - apare acum neconvingătoare, minimalizată (Ă). Urmărind pas cu pas pe inginerul Vancu, nou venit căruia i se va Încredința tocmai sarcina să facă un raport cu privire la chestiunea controversată a tunelului de control, cititorul pătrunde tot mai
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
la nivelul unei științe. (Ă). Unora dintre criticii noștri, atât de la Almanahul literar cât și de la alte publicații, le lipsește această pasiune, le lipsește dragostea pătimașă pentru tot ce constituie un mugure valoros În lucrările scriitorilor noștri. Ion Vitner Îi Îndemna pe critici cu o insistență demnă de admirat, În Pasiunea lui Pavel Corceaghin (1949), să-și exercite meseria cu o „pasiune vie”, făcând din critică o armă de luptă. Au trecut doi ani de atunci și critica noastră a rămas
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
se pun în față. Programele de animație ca și alte programe pot contribui la desăvârșirea schemei corporale a sportivului, pot contribui la formarea unei corecte reprezentări ideomotorii a diferitelor mișcări sportivul imaginându-se realizând un anume tip de mișcare , fiind îndemnat să deseneze principalele faze ale mișcării pentru ca mai apoi să poată face o comparație cu date de referință ( kinograme ciclograme, etc) pe care le poate vizualiza în paralel și astfel poate avea loc corecția necesară pe plan mental. „Oferindu-i
APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
în sfîrșit seama că-i urmărită. De aceea, tăcerea și precauțiile nu-și mai aveau rostul. Vîslele scurte fură lăsate din mîini, fiind înlocuite numaidecît cu babaicile cele mari, care intrară zgomotos în acțiune. Pufăind mereu din pipă, Stubb își îndemnă oamenii la atac. Da, balena își schimbase brusc tactica. Pe deplin conștientă de primejdie, înota cu capul în afară, prin viitoarea de spumă pe care-o stîrnea. Ă Pe ea, băieți, pe ea! Nu vă grăbiți, însă, înaintați ușurel, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cușcă. Ă Ka-la! Ku-lu! răcni Queequeg, de parcă și-ar fi lins buzele înfulicînd o bucată de biftec à la grenadir. Și astfel, cu ramele și cu chiotele, ambarcațiunile despicau valurile. între timp, Stubb, păstrîndu-și locul de comandă, continua să-și îndemne echipajul la atac, fără a înceta să pufăie din pipă. Oamenii vîsleau și se opinteau ca niște apucați, pînă cînd auziră porunca mult așteptată: Ă Ridică-te, Tashtego! Atinge-o! Harponul fu lansat. Ă înapoi peste tot! Oamenii vîsliră înapoi
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
nostru, ațîțate de provocările neamțului, începură să înainteze în rînduri strînse și, în curînd, aproape că-l ajunseră din urmă. Cei trei secunzi, încremeniți în atitudinea mîndră și cavalerească, pe care-o au hatamanii cînd se apropie de pradă, își îndemnau din cînd în cînd vîslașii de la pupa, cu strigătele: „Uite-o cum zboară! Ura, pentru briza stîrnită de babalîci! Jos cu neamțul! Să i-o luăm înainte!“ Dar Derick avea un asemenea avans, încît, în ciuda bravurii lor, tot el ar
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
a dat mai multă osteneală ca de obicei, cu această îndeletnicire: tîrîndu-se sub ambarcațiune, care atîrna peste bord, începu s-o frece de zor, ca și cum ar fi vrut să asigure chilei pleșuve o recoltă bogată de păr. Părea să muncească îndemnat de o anume presimțire, pe care evenimentele aveau s-o îndreptățească în curînd. Către amiază, au fost semnalate balene; dar, de îndată ce vasul porni în direcția lor, ele făcură cale întoarsă, fugind precipitat și în neorînduială, ca bărcile Cleopatrei la Actium
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
lase în pace jetul acesta cumplit. Dar, dacă nu putem dovedi și stabili un lucru, ne rămîne întotdeauna posibilitatea de a emite ipoteze. Ipoteza mea e următoarea: că jetul nu e nimic altceva decît o ceață. La această concluzie mă îndeamnă, pe lîngă alte motive, reflecțiile mele despre grandoarea și caracterul sublim al cașalotului. Nu-l consider defel ca o făptură de rînd, superficială, avînd în vedere că nu e niciodată găsit în apropierea țărmului sau la adîncimi mici, așa cum se
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]