15,564 matches
-
bine instruiți, sub comanda a 40 de ofițeri britanici. Irak-ul a trimis 2 escadroane aeriene și aproximativ 7.500 de oameni, inclusiv unități independente. Multe forțe ale Legiunii Arabe erau deja în Palestina când britanicii au plecat. Comandanții Legiunii Arabe erau ofițeri superiori britanici (care au demisionat din Armata Britanică în 1948), iar Comandantul ei era un general britanic, John Glubb Pașa. Oricum, forțele transiordaniene nu au invadat zonele alocate Statului Evreu, axându-se pe ocuparea Cisiordaniei și estului Ierusalimului
Istoria Israelului () [Corola-website/Science/324899_a_326228]
-
stat inițial aproape de frontieră. Irakienii au avansat până la Nablus-Jenin, dar nu au putut avansa mai mult. O încercare israeliană de a cuceri Jenin a fost respinsă (1-4 iunie). Sirienii și libanezii și-au reînceput ofensiva (iunie 6-10) și, împreună cu Armata Arabă de Eliberare, au ocupat Galileea. Legiunea generalului Glubb a ocupat mare parte din Vechiul Oraș al Ierusalimului fără a se lovi de împotrivire din partea evreilor ultrareligioși aflați acolo, și apoi au capturat estul și sudul noului oraș după lupte grele
Istoria Israelului () [Corola-website/Science/324899_a_326228]
-
Aviv la Ierusalim, dar nu au izbutit să spargă apărarea. Au construit totuși un nou drum prin munți în sud. Acest drum a fost finalizat la 10 iunie, evreii reușind în cele din urmă să distrugă mare parte din localitățile arabe ostile de-a lungul drumului de la Tel-Aviv la Ierusalim. În acest timp, egiptenii au avansat de-a lungul coastei, până la Ashdod (29 mai), la doar 25 de mile de la Tel Aviv. O mică forță, cea mai mare parte din Armata
Istoria Israelului () [Corola-website/Science/324899_a_326228]
-
ostile de-a lungul drumului de la Tel-Aviv la Ierusalim. În acest timp, egiptenii au avansat de-a lungul coastei, până la Ashdod (29 mai), la doar 25 de mile de la Tel Aviv. O mică forță, cea mai mare parte din Armata Arabă de Eliberare, a avansat către Ierusalim. O încercare israeliană de a recupera controlul asupra Ashdoduli a fost respinsă (2-3 iunie). Egiptenii au avansat și au capturat Beersheba (20 mai), Hebron (21 mai) și au întâlnit Legiunea Arabă în Betleem (22
Istoria Israelului () [Corola-website/Science/324899_a_326228]
-
parte din Armata Arabă de Eliberare, a avansat către Ierusalim. O încercare israeliană de a recupera controlul asupra Ashdoduli a fost respinsă (2-3 iunie). Egiptenii au avansat și au capturat Beersheba (20 mai), Hebron (21 mai) și au întâlnit Legiunea Arabă în Betleem (22 mai). Armatele invadatoare arabe au avut inițial succes, dar israelienii și-au revenit curând din șocul inițial al invaziei militare arabe din toate parțile. În 29 mai 1948, britanicii au inițiat Rezoluția Consiliului de Securitate Nr. 50
Istoria Israelului () [Corola-website/Science/324899_a_326228]
-
avansat către Ierusalim. O încercare israeliană de a recupera controlul asupra Ashdoduli a fost respinsă (2-3 iunie). Egiptenii au avansat și au capturat Beersheba (20 mai), Hebron (21 mai) și au întâlnit Legiunea Arabă în Betleem (22 mai). Armatele invadatoare arabe au avut inițial succes, dar israelienii și-au revenit curând din șocul inițial al invaziei militare arabe din toate parțile. În 29 mai 1948, britanicii au inițiat Rezoluția Consiliului de Securitate Nr. 50, care declara un embargou pentru arme în
Istoria Israelului () [Corola-website/Science/324899_a_326228]
-
Egiptenii au avansat și au capturat Beersheba (20 mai), Hebron (21 mai) și au întâlnit Legiunea Arabă în Betleem (22 mai). Armatele invadatoare arabe au avut inițial succes, dar israelienii și-au revenit curând din șocul inițial al invaziei militare arabe din toate parțile. În 29 mai 1948, britanicii au inițiat Rezoluția Consiliului de Securitate Nr. 50, care declara un embargou pentru arme în regiune. Cehoslovacia a violat rezoluția și a trimis arme evreilor pentru a reduce din superioritatea arabă în
Istoria Israelului () [Corola-website/Science/324899_a_326228]
-
militare arabe din toate parțile. În 29 mai 1948, britanicii au inițiat Rezoluția Consiliului de Securitate Nr. 50, care declara un embargou pentru arme în regiune. Cehoslovacia a violat rezoluția și a trimis arme evreilor pentru a reduce din superioritatea arabă în echipament greu și avioane. La 20 mai, Consiliul de Securitate al ONU l-a numit pe Contele Folke Bernadotte din Suedia pentru a acționa ca un mediator. La 11 iunie, un armistițiu de o lună a intrat în vigoare
Istoria Israelului () [Corola-website/Science/324899_a_326228]
-
controlul israelian asupra coastei la nord de Haifa și s-a extins în interior pentru a asedia Nazaretul (12-16 iulie). Prin lupte puternice, israelienii au capturat orașele Lydda și Ramel (9-12 iulie), dar au fost din nou respinși de Liga Arabă din Ierusalim (9-18 iulie) și Latrun (14-18 iulie). În sud, israelienii au organizat atacuri de încercare împotriva egiptenilor dar nu a fost realizată nici o avansare în teren. Forta de Apărare a Israelului a preluat inițiativa și a fost în ofensivă
Istoria Israelului () [Corola-website/Science/324899_a_326228]
-
Apărare a Israelului a preluat inițiativa și a fost în ofensivă în cea mai mare parte a Palestinei. Până în acest moment, israelienii mobilizaseră o armată de 49.000 de oameni. Organizarea și echipamentele se îmbunătățeau tot timpul. Rutele de aprovizionare arabe erau lungi și fragile și o data cu lungirea războiului au avut probleme cu aprovizionarea. Ambele părți au declarat din nou armistițiu pentru a se reorganiza și odihni. În luptele recente, israelienii au avut un succes limitat dar au simțit că soarta
Istoria Israelului () [Corola-website/Science/324899_a_326228]
-
soarta se întoarce în favoarea lor și au vrut mai mult timp pentru a se pregăti de ofensivă. Ei au folosit armistițiul pentru a dubla puterea Armatei de apărare a Israelului până la 90.000 de oameni, acordândule avantajul numeric peste forțele arabe.Arabii au fost suprinși de forța resistenței israeliene și abilitatea lor de a lansa atacuri pe toate fronturile. Statele arabe erau din ce în ce mai nerăbdătoare să termine războiul cât mai repede cu putință. Totuși, încrezători în victorie, mulți israelieni au început să
Istoria Israelului () [Corola-website/Science/324899_a_326228]
-
armistițiul pentru a dubla puterea Armatei de apărare a Israelului până la 90.000 de oameni, acordândule avantajul numeric peste forțele arabe.Arabii au fost suprinși de forța resistenței israeliene și abilitatea lor de a lansa atacuri pe toate fronturile. Statele arabe erau din ce în ce mai nerăbdătoare să termine războiul cât mai repede cu putință. Totuși, încrezători în victorie, mulți israelieni au început să respingă eforturile de mediere ale ONU, care puteau preveni orice expansiune viitoare a Israelului și au încercat să îi forțeze
Istoria Israelului () [Corola-website/Science/324899_a_326228]
-
armistițiul a fost încălcat de israelieni și de egipteni în sud. Atacurile israeliene s-au concentrat spre Faludja, în încercarea de a tăia liniile de comunicație dintre forțele egiptene de pe coastă și din interiorul teritoriului. Un atac al Armatei Eliberării Arabe la granița nordică, la Manara (22 octombrie) a dus la o contra ofensivă majoră din partea israelienilor. Manara și Valea Hula a fost ocupate de luptători arabi și de AAE întoarsă din Liban. Israelienii au pătruns temporar la rândul lor în
Istoria Israelului () [Corola-website/Science/324899_a_326228]
-
dintre forțele egiptene de pe coastă și din interiorul teritoriului. Un atac al Armatei Eliberării Arabe la granița nordică, la Manara (22 octombrie) a dus la o contra ofensivă majoră din partea israelienilor. Manara și Valea Hula a fost ocupate de luptători arabi și de AAE întoarsă din Liban. Israelienii au pătruns temporar la rândul lor în sudul Libanului (22-31 octombrie). În sectorul central, atacurile israeliene pentru a elibera drumul Tel-Aviv-Ierusalim au fost respinse de Legiunea Arabă la Beit Guvrin. Efortul principal al
Istoria Israelului () [Corola-website/Science/324899_a_326228]
-
Hula a fost ocupate de luptători arabi și de AAE întoarsă din Liban. Israelienii au pătruns temporar la rândul lor în sudul Libanului (22-31 octombrie). În sectorul central, atacurile israeliene pentru a elibera drumul Tel-Aviv-Ierusalim au fost respinse de Legiunea Arabă la Beit Guvrin. Efortul principal al israelienilor era îndreptat în sud, unde ei au concentrat cele mai bune forțe împotriva egiptenilor (aproape 15000 luptători). Principala ofensivă împotriva orașelor Gaza și Isdud (Ashdod) au eșuat, iar linia principală de comunicații egipteană
Istoria Israelului () [Corola-website/Science/324899_a_326228]
-
Majdal (azi Așkelon) (5 noiembrie) și și-au concentrat forțele rămase în zona Gaza. La sfârșitul lui noiembrie, un armistițiu local a fost mediat între israelieni, sirieni și libanezi. La 1 decembrie, emirul Abdallah a anunțat unirea Transiordaniei cu palestinienii arabi de la vest de Iordan, noul stat urma să se numească Regatul Hașemit al Iordaniei. A adoptat de asemenea și titlul de „Rege al arabilor palestinieni”, spre dezgustul celorlalți lideri arabi. Egiptenii au încercat să spargă frontul la Faludja (19 noiembrie-7
Istoria Israelului () [Corola-website/Science/324899_a_326228]
-
între israelieni, sirieni și libanezi. La 1 decembrie, emirul Abdallah a anunțat unirea Transiordaniei cu palestinienii arabi de la vest de Iordan, noul stat urma să se numească Regatul Hașemit al Iordaniei. A adoptat de asemenea și titlul de „Rege al arabilor palestinieni”, spre dezgustul celorlalți lideri arabi. Egiptenii au încercat să spargă frontul la Faludja (19 noiembrie-7 decembrie) dar au eșuat. Cu armistițiul pe toate fronturile, israelienii erau acum în poziția de a lansa o ofensivă masivă împotriva egiptenilor (20 decembrie
Istoria Israelului () [Corola-website/Science/324899_a_326228]
-
1 decembrie, emirul Abdallah a anunțat unirea Transiordaniei cu palestinienii arabi de la vest de Iordan, noul stat urma să se numească Regatul Hașemit al Iordaniei. A adoptat de asemenea și titlul de „Rege al arabilor palestinieni”, spre dezgustul celorlalți lideri arabi. Egiptenii au încercat să spargă frontul la Faludja (19 noiembrie-7 decembrie) dar au eșuat. Cu armistițiul pe toate fronturile, israelienii erau acum în poziția de a lansa o ofensivă masivă împotriva egiptenilor (20 decembrie). Israelienii au încercuit Rafah (22 decembrie
Istoria Israelului () [Corola-website/Science/324899_a_326228]
-
fost condusă pe principii centralizatoare de inspirație socialistă. În 3 ani (1948-1951), imigrația a dublat populația evreiască din Israel și a lăsat o amprentă indubitabilă asupra societății israeliene. Cei mai mulți imigranti erau ori supraviețuitori ai holocaustului sau evrei fugind din teritoriile arabe. Cele mai mari grupuri (peste 100.000 fiecare) erau din Irak, Polonia și România, desi imigranți au sosit din toate părțile Europei și ale Orientului Mijlociu. Între 1949-1951, 30.000 de evrei au fugit din Libia. În 1950, Knessetul a
Istoria Israelului () [Corola-website/Science/324899_a_326228]
-
mute în Israel. Evrei au venit inclusiv din Liban, Siria și Egipt. La sfârșitul anilor șaizeci, peste 50.000 de evrei au părăsit Algeria, Maroc și Tunisia. Pe parcursul a peste 20 de ani, aproape 850.000 de evrei din țările arabe (aproape toata populația evreiască din teritoriile arabe) sau relocat în Israel. Pământurile și proprietățile lăsate în urmă de evrei (multe în centrul orașelor arabe) este încă un subiect de dezbateri aprinse. Astazi sunt aproximativ 9000 de evrei care trăiesc în
Istoria Israelului () [Corola-website/Science/324899_a_326228]
-
din Liban, Siria și Egipt. La sfârșitul anilor șaizeci, peste 50.000 de evrei au părăsit Algeria, Maroc și Tunisia. Pe parcursul a peste 20 de ani, aproape 850.000 de evrei din țările arabe (aproape toata populația evreiască din teritoriile arabe) sau relocat în Israel. Pământurile și proprietățile lăsate în urmă de evrei (multe în centrul orașelor arabe) este încă un subiect de dezbateri aprinse. Astazi sunt aproximativ 9000 de evrei care trăiesc în statele arabe, din care 75% în Maroc
Istoria Israelului () [Corola-website/Science/324899_a_326228]
-
Maroc și Tunisia. Pe parcursul a peste 20 de ani, aproape 850.000 de evrei din țările arabe (aproape toata populația evreiască din teritoriile arabe) sau relocat în Israel. Pământurile și proprietățile lăsate în urmă de evrei (multe în centrul orașelor arabe) este încă un subiect de dezbateri aprinse. Astazi sunt aproximativ 9000 de evrei care trăiesc în statele arabe, din care 75% în Maroc și 15% în Tunisia. Între 1948 și 1958, populația Israelului a crescut de la 800.000 la 2
Istoria Israelului () [Corola-website/Science/324899_a_326228]
-
toata populația evreiască din teritoriile arabe) sau relocat în Israel. Pământurile și proprietățile lăsate în urmă de evrei (multe în centrul orașelor arabe) este încă un subiect de dezbateri aprinse. Astazi sunt aproximativ 9000 de evrei care trăiesc în statele arabe, din care 75% în Maroc și 15% în Tunisia. Între 1948 și 1958, populația Israelului a crescut de la 800.000 la 2 milioane. În această perioadă, alimentele, hainele și mobilierul a trebuit să fie raționat iar perioada a devenit cunoscută
Istoria Israelului () [Corola-website/Science/324899_a_326228]
-
Egiptul a anunțat că, Canalul Suez urma să fie închis pentru navele israeliene și pentru comerț. În 1952, o lovitură de stat militară în Egipt la adus la putere pe Abdel Nasser. Statele Unite a urmărit relații apropiate cu noile state arabe, în particular cu Egiptul lui Nasser și cu Arabia Saudită. Soluția Israelului la izolarea diplomată a fost să stabilească relații bune cu statele independente din Africa și cu Franța, care era angajată în războiul Alegerian. În alegerile din ianuarie 1955, Mapai
Istoria Israelului () [Corola-website/Science/324899_a_326228]
-
ținut în secția „Sanctuarul Cărții” din Muzeul Israelului. În 1954, arma automată Uzi a fost folosită pentru prima dată în Forțele de Apărare ale Israelului. Între 1953 și 1956, au existat confruntări intermitente de-a lungul graniței Israelului cu teroriști arabi și încălcări a armiștițiului care au rezultat în acțiuni ofensive israeliene. În 1955, guvernul egiptean a început să recruteze oameni de știință naziști experți în rachete pentru un program propriu de construcție de rachete. Tensiunile ridicate au dus la o
Istoria Israelului () [Corola-website/Science/324899_a_326228]