15,099 matches
-
puteri nu prevalează asupra celeilalte, nu se subordonează una alteia și nu își asumă prerogative specifice celorlalte, iar, în speță, emiterea ordinului prefectului prin care s-a constatat încetarea mandatului de primar nu reprezintă o încălcare a prevederilor constituționale ce consacră principiul separației și echilibrului puterilor în stat. 6. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele
DECIZIE nr. 544 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 15 alin. (2) lit. e), art. 16 alin. (1) şi (2) şi art. 17 alin. (5) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, precum şi ale art. 57 alin. (2), art. 69 alin. (2) şi (3) şi art. 72 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276446_a_277775]
-
materie civilă. (2) De asemenea, dispozițiile prezentului cod se aplică și în alte materii, în măsura în care legile care le reglementează nu cuprind dispoziții contrare". 33. În contextul unor dispoziții identice sau similare celor anterior enunțate, în doctrina de specialitate s-a consacrat ideea că dreptul civil "dă împrumut" normele sale altor ramuri de drept, când acestea nu au norme proprii pentru un caz ori aspect, ori, invers, alte ramuri de drept "iau împrumut" norme de la dreptul civil. 34. În ce privește prima chestiune, cea
DECIZIE nr. 13 din 16 mai 2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 35 din Codul de procedură civilă, art. 111 din Codul de procedură civilă din 1865, art. 2.502 din Codul civil, art. 268 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată şi Ordinul nr. 50/1990. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276444_a_277773]
-
a fi aplicate de la data intrării în vigoare a Legii nr. 164/2014 , respectiv 18 decembrie 2014. 30. Curtea Constituțională a mai reținut că mecanismul eșalonării plății, ca modalitate de executare, poate fi considerat ca fiind în concordanță cu considerentele consacrate de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, dacă sunt respectate anumite condiții: tranșe de efectuare a plăților intermediare precis determinate, termen rezonabil de executare integrală, acoperirea eventualei devalorizări a sumei datorate (a se vedea, în acest sens, Decizia Curții Constituționale
DECIZIE nr. 426 din 21 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276492_a_277821]
-
49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 îngrădesc dreptul de a fi ales, având în vedere că din cuprinsul art. 37 din Constituție lipsește vreo trimitere la o reglementare sau condiționare prin lege a exercițiului acestui drept, Adunarea Constituantă consacrând, astfel, accesul liber al cetățenilor la funcțiile elective. Se mai arată că textul de lege criticat încalcă, totodată, și normele constituționale ale art. 16, 26 și 53, fără a se explica în ce constă această pretinsă contrarietate. 6. Cât privește
DECIZIE nr. 534 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 49 alin. (2) şi art. 101 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276524_a_277853]
-
constituționale ale art. 16, 26 și 53, fără a se explica în ce constă această pretinsă contrarietate. 6. Cât privește dispozițiile art. 101 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 , acestea sunt contrare, în opinia autorului excepției, principiilor și drepturilor consacrate de art. 2, art. 16 și art. 37 din Constituție, întrucât, ca efect al aplicării acestora, există probabilitatea ca primarul ales să nu fie reprezentativ pentru majoritatea membrilor comunității; or, democrația înseamnă decizia majorității, iar nu a unei minorități. Prin
DECIZIE nr. 534 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 49 alin. (2) şi art. 101 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276524_a_277853]
-
acestora, există probabilitatea ca primarul ales să nu fie reprezentativ pentru majoritatea membrilor comunității; or, democrația înseamnă decizia majorității, iar nu a unei minorități. Prin sintagma "organele sale reprezentative", cuprinsă în art. 2 din Legea fundamentală, legiuitorul a urmărit să consacre caracterul reprezentativ al autorităților prin care se exercită suveranitatea națională, însă reprezentativitatea nu poate fi conferită decât prin organe alese de majoritate. 7. Tribunalul Bacău - Secția I civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât, pentru a se bucura
DECIZIE nr. 534 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 49 alin. (2) şi art. 101 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276524_a_277853]
-
organizate respectivele alegeri (a se vedea Decizia nr. 61 din 14 ianuarie 2010 , precitată). În acest context, Curtea a reținut, prin Decizia nr. 286 din 11 mai 2016 , precitată, că dispozițiile art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 consacră o condiție de exercitare a dreptului constituțional de a fi ales, în privința alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale. 21. Pornind de la această constatare, Curtea a examinat actele juridice internaționale în materia drepturilor omului, jurisprudența incidentă a Curții Europene a Drepturilor
DECIZIE nr. 534 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 49 alin. (2) şi art. 101 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276524_a_277853]
-
384 (1) La primirea în rândurile CMR, medicul va depune jurământul lui Hipocrate în formularea modernă adoptată de Asociația Medicală Mondială în cadrul Declarației de la Geneva din anul 1975: ... "Odată admis printre membrii profesiunii de medic: Mă angajez solemn s��-mi consacru viața în slujba umanității; Voi păstra profesorilor mei respectul și recunoștința care le sunt datorate; Voi exercita profesiunea cu conștiință și demnitate; Sănătatea pacienților va fi pentru mine obligația sacră; Voi păstra secretele încredințate de pacienți, chiar și după decesul
LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 (**republicată**)(*actualizată*) privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275593_a_276922]
-
prestare temporară sau ocazională de servicii medico-dentare, de la obligativitatea înscrierii în CMDR. Articolul 483 (1) La primirea ca membru în CMDR medicul dentist va depune următorul jurământ: ... "Odată admis printre membrii profesiei de medic dentist: Mă angajez solemn să îmi consacru viața în slujba umanității; Voi păstra profesorilor mei respectul și recunoștința care le sunt datorate; Voi exercita profesia cu conștiință și demnitate; Sănătatea pacienților va fi pentru mine obligație sacră; Voi păstra secretele încredințate de pacienți, chiar și după decesul
LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 (**republicată**)(*actualizată*) privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275593_a_276922]
-
că textul propus de Comisie va fi retras. 3. Reamintește că la 20 iulie 2016 Comisia a decis că propunerea sa din 8 martie 2016 privind o revizuire specifică a Directivei 96/71/CE privind detașarea lucrătorilor respectă principiul subsidiarității consacrat la art. 5 alin. (3) din TFUE și că nu este necesară retragerea sau modificarea propunerii respective, care a fost menținută. 4. Reamintește că la 20 iulie 2016 domnul Frans Timermans, prim-vicepreședinte al Comisiei Europene, și doamna Marianne Thyssen
HOTĂRÂRE nr. 110 din 18 octombrie 2016 privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, către Consiliu şi către parlamentele naţionale privind Propunerea de directivă de modificare a directivei privind detaşarea lucrătorilor, în ceea ce priveşte principiul subsidiarităţii, în conformitate cu Protocolul nr. 2 COM (2016) 505. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276188_a_277517]
-
Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține, în esență, că, deși Legea nr. 165/2013 recunoaște și consacră în continuare, în mod formal, ca și legislația reparatorie anterioară, principiul prevalenței restituirii în natură, în realitate, dispozițiile sale se îndepărtează în mod substanțial de acesta. Actuala reglementare pune persoana îndreptățită la măsuri reparatorii într-o situație vădit mai grea
DECIZIE nr. 388 din 14 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 1 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 1 din Legea nr. 368/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276198_a_277527]
-
data intrării în vigoare a prezentei legi". 13. În opinia autorului excepției, prevederile de lege criticate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 15 alin. (2) care instituie principiul neretroactivității legii, cu excepția celei penale și contravenționale mai favorabile și art. 16 care consacră principiul egalității în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări. 14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, prevederile de lege criticate au mai format obiect al controlului de constituționalitate, iar prin mai multe decizii, Curtea Constituțională
DECIZIE nr. 388 din 14 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 1 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 1 din Legea nr. 368/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276198_a_277527]
-
de apel a considerat că, prin comunicarea cererii de apel a reclamantului, însoțită de documente justificative, către pârât, dar nu și a întâmpinării acestuia din urmă, însoțită de documente justificative, către reclamant, instanța de apel a încălcat principiul egalității armelor consacrat prin art. 6 din Convenție (a se vedea "Codul de procedură civilă adnotat", G. Boroi și A. Spineanu-Matei, Editura All Beck, 2005, p. 216). 27. Prin Decizia definitivă nr. 608 din 1 iulie 2008, Curtea de Apel Craiova a decis
HOTĂRÂRE din 26 ianuarie 2016 în Cauza Muncaciu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276106_a_277435]
-
pe dispozițiile art. 116 din Codul de procedură civilă, care prevedea obligația de a depune mai multe copii de pe întâmpinare, ca și pe absența obligației ca reclamantul să consulte întâmpinarea la grefa instanței. Se observă că această practică a fost consacrată în noul Cod de procedură civilă intrat în vigoare la 15 februarie 2013 (supra, pct. 29). Cu toate acestea, Curtea nu intenționează să se pronunțe asupra clarității și a calității dispozițiilor legale naționale sau asupra existenței unei aplicări constante și
HOTĂRÂRE din 26 ianuarie 2016 în Cauza Muncaciu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276106_a_277435]
-
în condițiile legii, legiuitorul a prevăzut, în mod expres, și sancțiunile aferente. 10. Avocatul Poporului consideră că prevederile art. 6 din Legea nr. 51/2006 sunt constituționale. Reține că autorul excepției își motivează critica de neconstituționalitate prin compararea soluțiilor legislative consacrate de două acte normative distincte. Or, în jurisprudența Curții Constituționale, s-a statuat că examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu dispozițiile constituționale pretins a fi încălcate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între
DECIZIE nr. 386 din 14 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 6 din Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276143_a_277472]
-
contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 120 privind principiile de bază pe care se întemeiază administrația publică din unitățile administrativ-teritoriale. 15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autorul excepției își motivează critica de neconstituționalitate prin compararea soluțiilor legislative consacrate de două acte normative distincte, respectiv a celei cuprinse în art. 2 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, față de cea reglementată prin art. 6 din Legea nr. 51/2006 , susținând că textul
DECIZIE nr. 386 din 14 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 6 din Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276143_a_277472]
-
principiul previzibilității legii, Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt suficient de clare, predictibile și neechivoce, destinatarul normei juridice fiind capabil să-și adapteze conduita în funcție de conținutul acesteia, în concordanță cu prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție, care consacră principiul respectării obligatorii a legilor. 17. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor
DECIZIE nr. 490 din 30 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 436 alin. (1), art. 438 şi art. 440 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276148_a_277477]
-
admise, maselor maxime admise pe axe și/sau dimensiunilor maxime admise prevăzute în anexele nr. 2 și 3 la ordonanță. 13. În opinia autoarei excepției, textele de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (5) care consacră obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 11 privind dreptul internațional și dreptul intern și art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului. 14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile art. 61 alin. (3
DECIZIE nr. 564 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 61 alin. (3)-(5) şi ale anexei nr. 5 lit. a)-o) din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276152_a_277481]
-
de presiuni asupra inculpatului spre a-și recunoaște vinovăția și cu privire la fapte pe care nu le-a săvârșit, posibilitatea instanței de a respinge cererea de judecare a cauzei potrivit procedurii simplificate constituie o garanție a dreptului la un proces echitabil, consacrat de art. 21 alin. (3) din Constituție și de art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Judecătorul nu este obligat, în absența convingerii cu privire la sinceritatea inculpatului - chiar dacă acesta recunoaște în totalitate faptele reținute în sarcina
DECIZIE nr. 497 din 30 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul penal şi ale art. 396 alin. (10) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276153_a_277482]
-
fundamentale. Judecătorul nu este obligat, în absența convingerii cu privire la sinceritatea inculpatului - chiar dacă acesta recunoaște în totalitate faptele reținute în sarcina sa -, să admită cererea formulată de inculpat, ceea ce reprezintă o materializare a principiului constituțional al înfăptuirii justiției de către instanțele judecătorești, consacrat de art. 124 din Legea fundamentală. Prin urmare, instanța are posibilitatea de a respinge cererea inculpatului, chiar și în condițiile unei recunoașteri totale a faptelor reținute în sarcina sa, atunci când nu este lămurită asupra împrejurărilor de fapt ale cauzei și
DECIZIE nr. 497 din 30 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul penal şi ale art. 396 alin. (10) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276153_a_277482]
-
penală. Se arată, de asemenea, că, din coroborarea dispozițiilor procesual penale referitoare la dreptul la apărare, la asistența juridică, la obligațiile organelor de urmărire penală și la obligațiile instanței de judecată de respectare a dreptului la apărare, rezultă că soluția consacrată de Codul de procedură penală, referitoare la sancționarea încălcării dreptului la apărare, este cea a nulității relative, excepție făcând cazurile de nulitate absolută, prevăzute la art. 281 alin. (1) lit. e) și f) din Codul de procedură penală, cu privire la nerespectarea
DECIZIE nr. 457 din 28 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 222 alin. (4) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276169_a_277498]
-
judecată și la asistarea suspectului sau a inculpatului de către un avocat, atunci când acestea sunt obligatorii. Se susține, totodată, că prevederile art. 6 paragraful 3 lit. c) din Convenție și cele ale art. 10 alin. (2) din Codul de procedură penală consacră dreptul inculpatului de a beneficia de timpul și înlesnirile necesare asigurării apărării și că timpul ce trebuie asigurat, în acest scop, suspectului sau inculpatului trebuie să fie unul adecvat. Se arată că durata acestui termen adecvat este determinată de natura
DECIZIE nr. 457 din 28 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 222 alin. (4) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276169_a_277498]
-
autorilor excepției care solicită admiterea criticilor de neconstituționalitate, deoarece reeșalonarea plății despăgubirilor stabilite este contrară considerentelor și soluției cuprinse în Decizia Curții Constituționale nr. 528 din 12 decembrie 2013 . Sunt astfel încălcate dispozițiile art. 147 alin. (4) din Constituție, care consacră caracterul general obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale. 5. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă Decizia Curții Constituționale nr. 14 din 19 ianuarie 2016 . CURTEA, având în vedere actele și
DECIZIE nr. 430 din 21 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2014 privind unele măsuri temporare în vederea consolidării cadrului normativ necesar aplicării unor dispoziţii din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi din Legea nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, precum şi ale art. 10 alin. (1), (2), (3) şi (6) şi ale art. 11 alin. (3) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276288_a_277617]
-
Partea I, nr. 439 din 13 iunie 2016), instanța de contencios constituțional a respins, ca neîntemeiate, excepțiile de neconstituționalitate. Astfel, Curtea a reținut că mecanismul eșalonării plății, ca modalitate de executare, poate fi considerat ca fiind în concordanță cu considerentele consacrate de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, dacă sunt respectate anumite condiții: tranșe de efectuare a plăților intermediare precis determinate, termen rezonabil de executare integrală, acoperirea eventualei devalorizări a sumei datorate. Curtea a constatat că prevederile art. 10 din Legea
DECIZIE nr. 430 din 21 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2014 privind unele măsuri temporare în vederea consolidării cadrului normativ necesar aplicării unor dispoziţii din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi din Legea nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, precum şi ale art. 10 alin. (1), (2), (3) şi (6) şi ale art. 11 alin. (3) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276288_a_277617]
-
în subsecțiunea IA (practicieni stagiari) pot avea calitatea de angajați sau colaboratori la o singură societate profesională ori cabinet de insolvență. ... Articolul 15 (1) Colaborarea este o modalitate de exercitare a profesiei de practician în insolvență prin care un practician consacră activitatea sa unei forme de exercitare a profesiei de practician în insolvență. ... (2) Contractul de colaborare se încheie în formă scrisă între practicianul colaborator și forma de organizare, reprezentată prin titularul cabinetului individual sau coordonatorul celorlalte forme de exercitare a
STATUTUL din 29 septembrie 2007 (**republicat**)(*actualizat*) privind organizarea şi exercitarea profesiei de practician în insolvenţă*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276182_a_277511]