13,903 matches
-
a adus în discuție problema delimitării teritoriilor postbelice în Balcani 158. Ministrul de Externe a propus ca sovieticii să preia controlul asupra problemelor românești, iar Marea Britanie, asupra celor din Grecia. Pe 18 mai, sovieticii au acceptat propunerea lui Eden de delimitare a zonelor, insistînd, însă, asupra necesității ca Statele Unite să consimtă la acest acord. Stalin nu avea încredere în Aliații occidentali și de vreme ce nu reușise, încă, să dețină controlul asupra Balcanilor, nu voia să piardă șansa de a-l cîștiga din cauza
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
păstrăm aceeași comandă, de vreme ce nici dvs. și nici noi nu avem trupe acolo și ei vor face oricum ceea ce vor". Întrucît sovieticii se ocupau "de toată treaba în zona respectivă", Churchill îi ceru lui Roosevelt să-i accepte planul de delimitare pentru o perioadă de probă, de trei luni, "după care trebuie reanalizat de către cele trei puteri"161. Demersul lui Churchill dădu roade. Pe 12 iunie, fără știrea lui Hull, președintele a acceptat această perioadă de probă. De fapt, secretarul de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
apărare militară puternică 683. Pe 30 octombrie, Consiliul a adoptat, iar președintele a aprobat politica fundamentală de securitate națională a Americii, și anume CSN 162/2. Dintre cele trei alternative, CSN a optat pentru menținerea unei atitudini rezervate. Conceptul de "delimitare" a fost respins pentru că excludea posibilitatea tratativelor cu sovieticii și zonele neangajate ale lumii nu puteau fi atît de ușor etichetate ca fiind "comuniste" sau ca ținînd de "lumea liberă"684. Cît despre "politica agresivă", în raport se sublinia că
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de datare a timpului, în care epicentrul timpului istoric este situat în nașterea lui Isus, indică pe bună dreptate ceea ce J. Goody (2006) consideră a fi "furtul istoriei". Asigurând simetrie, coerență și predictibilitate, secolul a fost unitatea cronologică preferată în delimitarea epocilor istorice. Compartimentalizarea timpului istoric în secole s-a încetățenit într-o asemenea măsură încât granițele temporale fixate de suta de ani par a avea materialitate concretă. Pe acest fundal, cu atât mai exotică pare propunerea lui E.J. Hobsbawm (1999
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
originii cuprinde trei subdimensiuni bazale: i) etnogenia, i.e., clarificarea filiației și compoziției etnice în formarea unui popor; ii) glotogenia, i.e., determinarea genezei limbii vorbite de poporul în cauză; iii) cronogenia, i.e., datarea cu precizie a momentului fondator, sau cel puțin delimitarea perioadei, în care un anumit popor își face apariția pe scena istoriei. Samul Micu, în Istoria și lucrurile și întâmplările românilor, scrisă în 1805 și rămasă la stadiul de manuscris până în 1995 (!), simte nevoia de a evidenția fortissimo possibile originea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
prăbușirea funcției narative a istoriei, care înseamnă că istoria își "pierde functorii, marele erou, marile primejdii, marile aventuri și marele scop" (Lyotard, 1993, p. 15). Renunțarea la prezentarea teleologică a istoriei, abandon evidențiat prin restructurarea non-cronologică a informației istorice, semnalează delimitarea de o filosofie evoluționistă a istoriei, care prezenta contemporaneitatea ca încununarea inexorabilă a destinului istoric al "ființei naționale românești". Ca atare, concentrația de naționalism prezentă în discursul istoric suferă o diluare considerabilă. Prăbușirea cronologică a temporalității românești, pe care am
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
adresează elevilor care au niște baze solide în sprijinul acestora. Procesul de învățare este un proces dinamic și continuu, în care fiecare din elementele ce urmează a fi însușite decurge din precedentul și constituie suport pentru următorul. Nu există posibilitatea delimitării stricte dintre procesul de învățare și cel de perfecționare. Conținutul fiecărei etape de învățare este subordonat activității de îndrumare a profesorului și celei de exersare a elevului, chiar dacă se utilizează exerciții diferite, sau formele de manifestare a ponderii celor doi
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
în care se desfășoară instrucția, în cel mai scurt timp, cu costurile cele mai mici. Modelul propus de Babanski are șapte etape clare: * stabilirea sarcinilor generale ale predării temei, conform conținutului programelor și îndrumarelor metodice; * studierea conținutului materialului de învățat (delimitarea ideilor generatoare, a noțiunilor, teoriilor, principiilor, priceperilor, deprinderilor, etc., ce trebuie învățate); * fundamentarea logicii de predare ( idei, etape); * concretizarea numărului de lecții, a ordinii acestora, conform timpului didactic alocat; * stabilirea temei/ temelor de lecție; * concretizarea obiectivelor operaționale în funcție de particularitățile elevilor
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
exprimare, poate și de gândire: subiectul și predicatul depind în egală măsură unul de altul, dar nu se subordonează unul celuilalt. Or, în metalimbajul tradițional (în care este formulată teoria lui V. Șerban), dependență = subordonarea. De aceea, nu se justifică delimitarea interdependenței, așa cum a fost ea prezentată mai sus, de subordonare. De fapt, ca și autorii comentați V. Șerban și D. Crașoveanu și C. Dimitriu interpretează interdependența dintre subiect și predicat ca o „subordonare reciprocă”. Tot ca un raport de interdependență
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
de relația predicatului cu complementul direct și nici de relația verbului cu numele predicativ (în structura predicatului nominal), pentru că nici complementele respective și nici numele predicativ nu sunt omisibile. În acest moment al discuției poate interveni criteriul „restricțiilor formale” pentru delimitarea celor trei tipuri de determinanți. La toate cele trei tipuri de relații se manifestă marca formală a recțiunii cauzale de la verb la nume, dar numai în cazul relației subiect predicat apare o marcă formală în plus, și anume acordul în
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
înseamnă că aprobă. Acest tip de predicat (sau de regentă) nu impune restricții în selectarea unui anumit tip de subiect (subiectivă). În propozițiile cu predicat nominal (sau în frazele în care regenta conține un verb copulativ) nu se pune problema delimitării subiectului (sau subiectivei) de complement (sau de completive), pentru că verbele copulative nu intră în relație de interdependență cu complemente (propoziții completive). Se pune numai problema delimitării subiectului (subiectivei) de numele predicativ (propoziție predicativă), lucru care se realizează prin topică, în
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
sau în frazele în care regenta conține un verb copulativ) nu se pune problema delimitării subiectului (sau subiectivei) de complement (sau de completive), pentru că verbele copulative nu intră în relație de interdependență cu complemente (propoziții completive). Se pune numai problema delimitării subiectului (subiectivei) de numele predicativ (propoziție predicativă), lucru care se realizează prin topică, în sensul că subiectul (subiectiva) precedă verbul copulativ, în timp ce numele predicativ (predicativa) se plasează după verbul copulativ. În privința numelui predicativ, trebuie să menționăm și faptul, că el
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
substituție cu zero trebuie aplicată în primul rând (ea primează întrucât s-a dovedit a fi definitorie pentru stabilirea tipului de raport sintactic în toate situațiile), iar criteriul restricțiilor formale, într-o formă îmbunătățită, trebuie aplicat abia după aceea, pentru delimitări mai nuanțate. I. 6 Relația de incidență „Relația de incidență este expresia sintactică a intersectării a două sau mai multor planuri în interiorul unui același enunț care devine astfel un enunț complex”: „Cine ești tu?” fu cea dintâi cugetare care-i
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
referirea sa la nume, iar în mod special de complementele circumstanțiale prin posibilitatea absenței oricăror nuanțe circumstanțiale. Din punct de vedere formal un element deosebitor poate fi acordul. În construcțiile cu mijloace de exprimare identice, cum sunt verbele la gerunziu, delimitarea elementului predicativ suplimentar de complementul circumstanțial de mod se face ținând cont de sensul lexical al verbelor la gerunziu și al verbelor însoțite. Dacă e vorba d gerunzii ale unor verbe care pot caracteriza acțiunea verbului însoțit, ele sunt complemente
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
Hotarele istorice ale obștii Umbrăreștilor Hotarele vechilor sate reprezintă genul cel mai specific termenului de arheologie socială, iar ele pot și trebuie puse în corelație cu fazele devălmășiei și folosite drept dovezi ale vechimii satelor românești. Data sau datele privind delimitarea străvechilor hotare ale perimetrului în care s-a format, dezvoltat și evoluat comunitatea în atenție sunt necunoscute, astfel încât, ca la toate vechile noastre așezări, ele se definesc a fi fost pe acolo „pe unde din vechi au umblat, au folosit
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
umbrăreșteni, dând naștere, cu timpul, împreună cu locuitori din sate vecine, precum Dumbrăvița, Sasul, Sineștii, Țigăneii, satelor mai noi, Butuceni și Suraia. Situarea acestui hotar într-o perioadă timpurie în preajma străvechiului curs al apei Siretului (Sirețelul) demonstrează caracterul de străvechime al delimitării teritoriale din această parte de țară, aserțiunea fiind cu atât mai plauzibilă, cu cât și satele vecine au afinități structurale comparabile cu ale Umbrăreștilor, în primul rând Bucești, Liești și Șerbănești, ele având hotarul de apus pe pârâul numit când
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
părintele marelui cronicar moldovean Miron Costin, participase cândva la o lucrare de hotărnicie în calitate de reprezentat al statului. Iar cei chemați să-și dea girul și să garanteze exactitatea hotarelor sunt Umbrăreștii, oameni ai locurilor din vechime, cei ce dețin știința delimitărilor teritoriale ancestrale de la înaintașii lor. Se ilustrează cum nu se poate mai bine și mai clar trăsătura devălmașă ce caracteriza comunitatea din moment ce, în timpul când Costin postelnicul înfăptuia hotărnicirea, cel mai târziu în 1631, ultimul an în care numitul mare boier
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
regulile devălmășiei, ci, așa cum a demonstrat istoricul P. P. Panaitescu în lucrarea sa privitoare la obștea românească, doar „subdiviziuni ale drepturilor și veniturilor satului”. Abia confirmarea primei împărțiri prin reînoirea ei din 1817 pare să fi fost însoțită de o delimitare și o punere în ordine pe teren a bătrânilor, dovadă numerotarea lor, dar care s-a aplicat practic numai pentru locurile din vatra satului și pentru suprafețele cultivate. Devălmășia a continuat să existe atât în interiorul fiecărui bătrân stăpânit în indiviziune
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Dar, iată că o foarte interesantă informație găsim în ispisocul domnesc emis de domnul Constantin Cantemir la data de 30 noiembrie 1687, prin care îi întărește „dumnialui Miron Costin logofătul o parte de ocină a lui Corpaci din Tămășeni”. Stabilind delimitările pe stăpâniri și pe hotare anterioare, documentul face precizarea că noua parte, ce se întărește prin acest act, pornește din hotarul Trohăneștilor (Barcea actuală) în jos „până în piatra care este de hotar între Bozieștii de mijloc, care sunt a dumisali
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu identitate nouă, sub nume de Torcești. În susținerea acestei afirmații pot fi aduse câteva argumente legate de structura teritorială și onomastică identică ambelor comunități, a numeroase interferențe de interese și relații între ele de-a lungul timpului. Vorbind despre delimitarea teritorială a obștilor sătești, reputatul istoric medievist P. P. Panaitescu arată cum „de la o vreme foarte depărtată se făcuse o împărțire precisă a pământului între obști” și că, deși hotarele se fixau „pe temeiul limitelor naturale topografice”, nu se aplica
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Vasile Costache; și pentru el se emite un hrisov domnesc, în 1697, după ce obținuse, în același an, „mărturia boierilor pentru alegerea părților sale din Torcești”. Hrisovul domnesc și mărturia boierilor din Divan operau în sensul separării, până la aservirea totală, și delimitării părților boierești între ele, dar și față de cea rămasă nevândută, deținută de răzeși. În documentele, ce reflectă aspecte de viață social-economică din perioada ce a urmat stăpânirii vornicului Vasile Costache, nu mai întâlnim vreo mențiune din care să rezulte prezența
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
încă o ciudățenie din comportamentul boierului Panait Balș, care aruncă o lumină în plus asupra caracterului său. Când se insista din partea autorităților ca proprietarii să-și desemneze delegați, care să le reprezinte și să le apere interesele în cadrul lucrărilor de delimitare și expropriere, Panait Balș scrie prefectului la Tecuci, printre altele, cele ce umează: „spre a îndeplini cererea subprefectului de a numi un delegat din partea mea pentru Moșiile Torceștii și Blăjerii [...], m-am ales eu singur spre a fi față la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
numeau În grădinării, deși, apoi se cultivau aici cereale. Situația s-a menținut până după primul război mondial. Cu ocazia întocmirii lucrărilor scriptice pentru expropriere, s-a întocmit și un proces-verbal, datat 28 ianuarie 1919, prin care s-a precizat delimitarea suprafețelor pe proprietari și număr de hectare, cu structurile și culturile din vechi la care acestea se pretau, potrivit compoziției solului și situării față de sursa de apă. În partea de moșie pe care, între timp, devenise proprietar Gh. Ulise Negropontes
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
împreună cu alții o moșie”, accentul punându-se, după cum se observă, pe stăpânirea devălmașă și mai puțin pe calitatea de proprietar. Deci, contrazice opiniile acelora care susțin că răzeș înseamnă, în primul rând, „proprietar de pământ”. Cum este stăpânită moșia ca delimitare teritorială a fiecăruia ? „Fără să știe niciunul dintr-înșii care este partea lui”, adică fără să aibă o anume porțiune fixată pe moșia satului. Desigur că e vorba aici de structurile aducătoare de venituri, excluzându-se casa, atenansele, grădina, vitele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de organizare religioasă-teritorială, limitele dintre parohii s-au păstrat chiar în condițiile în care s-au produs mutări ale vetrelor de locuit: din luncă pe terase (Siliștea, Condrea, Umbrărești-Deal). Numai fluctuațiile ca număr de populație vor genera mici schimbări în delimitarea limitelor teritoriale dintre parohii. În cele ce urmează vom încerca să supunem atenției cititorului câteva date, din care să se poată constata existența și funcționarea instituțiilor și locașuriler religioase de pe teritoriul istoric al localității noastre. Comunitatea veche a Umbrăreștilor și-
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]