14,117 matches
-
vârstă preșcolară, arată că copiii, chiar destul de mici, cunosc foarte bine legile basmului. Ei apreciază poveștile confruntându-le cu propria lor experiență. (Ă). Zaporojeț spune: «Copilul crescut În spiritul poveștii populare, simte limita pe care nu trebuie s-o depășească imaginația În artă și totodată Începe să-și formeze criterii realiste și aprecieri estetice. (Ă)» Nică reprezintă poporul muncitor care se ridică Împotriva tiraniei. (Ă). Basmul Ninei Cassian respiră o morală sănătoasă. El Îi Învață pe copii să-i recunoască și
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
se uită, 1945), Petru Vintilă (Poeme, 1945), Victor Torynopol (Cartea cu sânge, pâine și cocs, 1945), Ștefan Popescu (Se ridică ceața, 1945, Tuturor, 1948), Cicerone Theodorescu (Cântece de galeră, 1945), Ion Th. Ilea (Simfonia furtunilor, 1946), Sașa Pană (Poeme fără de imaginație, 1947), Veronica Porumbacu (Cântecele Babei Dochia, 1947) ș.a. Începând cu anul 1948, În poezie și proză, patosul social va fi călăuzit apre cel partinic și socialist: Victor Tulbure (Vioara roșie), Marcel Breslașu (Poeme pentru un ziar de perete), Mihail Sadoveanu
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
critica descoperă în versurile lui T. un autor având cultura imaginii intelectuale, pasionat al extazului și al dicțiunii lirice impregnate de erudiție. Poeziile sunt de mici dimensiuni, titlurile concentrează discursul și au menirea de a stimula fiorul întâlnirii cu o imaginație ținută totuși sub controlul numeroaselor simboluri livrești, pe care poetul le evocă învăluindu-le în nostalgia unor timpuri imemoriale. Scrise pe gustul și după moda anilor ’70 din secolul al XX-lea, când poezia se elibera de aluviuni și năzuia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290081_a_291410]
-
Introducerea, utilă pentru demers în ansamblu, cu o prezentare rezonabilă a stadiului cercetărilor în domeniu, Concluziile autorului, precum și un număr de documente inedite, prezentate în Anexe, un set de interesante Ilustrații cu Bacăul perioadei, menite să aducă subiectul mai aproape de imaginația eventualului cititor și Bibliografia cercetată pentru realizarea lucrării. Între meritele generale ale lucrării reține atenția preocuparea pentru analiza modernității urbane la nivelul orașelor mici și mijlocii din Moldova secolelor XIX-XX, omise ca fenomen general în abordările istoriografice de până acum
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
agricole și a creșterii fiscalității regale. Toți, în sfîrșit, sînt victime ale războiului prin distrugerea clădirilor, a viilor, plantațiilor, masacrarea șeptelului. Pretutindeni apare paragina (document, p.156). Pretutindeni, pentru a ieși din criză, va fi nevoie de capital și de imaginație: noi contracte agricole, noi culturi. Criza Bisericii. Această vastă zdruncinare a atins toate valorile întemeiate. Nobili și cavaleri și-au încălcat obligațiile și privilegiile lor sînt puse sub semnul întrebării. Biserica, atinsă în veniturile ei și în recrutarea membrilor săi
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
ideile omenirii în acest domeniu, dovedind falsitatea unor astfel de imagini. S-ar putea ca la obîrșia tuturor acestor fantezii picturale să găsim unele dintre cele mai străvechi sculpturi hinduse, egiptene și grecești. Căci, începînd din acele timpuri pline de imaginație, dar lipsite de scrupule, cînd - pe pereții de marmoră ai templelor, pe soclurile statuilor, pe scuturi, pe medalioane, pe cupe și pe monezi - delfinul era înfățișat într-o armură solzoasă, ca aceea a lui Saladin și cu un coif pe
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
arhanghelul Gabriel, îi porunci căpitanului să sară peste bord. își scosese la iveală și un manifest, prin care se proclama „eliberatorul“ insulelor și „vicar general al oceanului“. Tonul serios și hotărît cu care declara toate aceste lucruri, îndrăzneala sumbră a imaginației sale neadormite și exaltate, precum și spaimele superstițioase stîrnite de demența lui reală, se uniră pentru a face ca acest Gabriel să treacă, în ochii mai tuturor marinarilor, drept un sfînt. Mai mult încă, li-era frică de el. Un astfel
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
iar vînătorii din Mările Sudului „bonetă“ - capul balenei normale îți apare ca trunchiul unui stejar falnic, cu un cuib de pasăre în creștet. Cînd privești răcușorii vii cuibăriți pe „boneta“ aceea, îți vine sigur o asemenea idee, dacă nu cumva imaginația captată de termenul tehnic de „coroană“ te face să vezi în vajnicul monstru marin un rege încoronat al oceanului, căruia i-a fost făurită o cunună verde, într-un chip atît de miraculos. Dar, dacă monstrul e-un rege, mutra
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
spermanțetul acesta! Căci o experiență îndelungată m-a învățat că omul trebuie să-și reducă pretențiile la fericire sau măcar să-și schimbe ideea pe care și-o face despre ea, renunțînd s-o mai caute în sfera intelectului sau a imaginației și aflînd-o lîngă o soție, în elanurile inimii, în plăcerile patului și ale mesei, în focul căminului, în căldura patriei. Acum, după ce am înțeles asta, sînt gata să frămînt în vecii vecilor spermanțetul. Uneori, noaptea, îmi apar în vis lungi
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Frumusețe de nepătruns și fără seamăn, cum nu i-a fost dat nicicînd vreunui mire să vadă în ochii tinerei sale mirese! Nu-mi vorbi despre rechinii tăi colțoși și despre apucăturile tale hoțești și canibalice. Credința să alunge faptele! Imaginația să pună pe fugă memoria! Eu privesc în adîncuri și cred. Iar Stubb, ca un pește cu solzii scânteietori, sărind în aceeași lumină aurie, își spunea: Ă Eu sînt Stubb iar Stubb își are povestea lui! Acum, însă, Stubb jură
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ăMunteniiî se agită ca niște umbre chineze pe o scenă politică imaginară... Nebunia lor naivă îi depărtează din ce în ce mai mult de domeniul literaturii... Meschinele patimi zise politice, care au devenit o tristă monomanie dincolo de Milcov..." "Politica, iată boala care seacă izvoarele imaginației și a bunului-simț în București"... "Capitala gheșefturilor"... "Așa-zisul centru intelectual al României (sau, mai sadea, București)"... "Bogata sărăcie de idei și de 1 Vezi și C. Negruzzi, Scrieri, I, p. 334, 339. ăîn Scrisorile XXXI și XXXII.î Scrisori
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
carii câștigaseră diplome de doctorat în jurisprudență, rămâneau părăsiți de guvern, sau cel mult rânduiți a servi în cele de pe urmă posturi ale ramurilor administrative sau financiare. Nici unul nu se vedea pus la locul lui. Alții, care în neastâmpărul unei imaginații aprinse se încercau a păși pe câmpul ademenitor al literaturii și fondau, cu mii de greutăți, vreo foaie periodică, erau expuși a privi în curând suspendarea ei pentru cel mai ușor motiv și uneori a fi chiar ei înseși ridicați
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
român - țărănimea - ca de un popor "menit a se urca la treaptă cât de înaltă", nu șovăiește de a face declarații de iubire acestui popor, care e "curat, înțelept, vesel și poetic în graiul său" și a cărui adâncă cumințenie, imaginație, spirit satiric, inimă bună se vădesc în proverbele, poeziile, obiceiurile sale. "Eu, zice el splendid, de câte ori aud doina, îmi pare că aud Moldova plângând după gloria sa cea veche" 1. Gîndiți-vă la impresia produsă de doină asupra lui O. Carp
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
în vorbele "arde-mă pe cărbuni; eu voi muri fără a spune numele iubitului meu" nu e a lui Pușkin, cum credea scriitorul francez, ci dintr-un cântec popular romînesc 1 . Acest boier franțuzit a iubit mult produsele spiritului și imaginației populare. Țăranul, în scrierile sale, formează orizontul albastru, pe care se profilează tipurile grotești ale clasei de sus. Nu e vorbă, și albastrul orizontului, și grotescul tipurilor sunt exagerate, și de cele mai multe ori fără artă, ori, mai bine, fără destulă
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
mult din termeni proprii, căci acum Eminescu devine mai analist, mai "realist" și mai subiectiv - mai el. (Se înțelege că aici nu e vorba de acele părți din poezia sa care, prin genul lor, reclamă numaidecât stilul figurat.) Romantismului de imaginație și fantezie, mai împrumutabil, i-a luat locul subiectivismul romantic, mai personal. * S-a înțeles că, în dezvoltările de mai sus, vorbim de scriitori, nu de operele lor singuratice. Căci dacă Alecsandri a imitat în Teatru și în Legende, n-
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
omenească. Ascetismul și contemplația se întâlnesc în curăția inimii. În ultimile Convorbiri, Cassian îl pune pe Avva Pinufius să descrie transformarea inimii de la surghiunirea păcatelor anterioare și chiar viitoare, în așa fel încât să nu mai hălăduiască prin memorie sau imaginație, până la îndepărtarea ghimpilor vinovăției și ai conștiinței din inimă. În felul acesta, spune Cassian, cei ce au primit revărsarea iubirii dumnezeiești nu mai au dorințe păcătoase (Convorbirea duhovnicească XXI). 2. Contemplația. Contemplația este curăția inimii în acțiune, centrată pe Hristos
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
tratează faptele castității, Cassian este tranșant, iar posibilitățile monahului de a se autodepăși sunt afirmate cu tărie. Cu alte cuvinte, putem trece dincolo de fire, nemaisimțind împunsăturile cărnii (Așezăminte mănăstirești 6, 6). Dorința sexuală poate fi stinsă (Convorbiri duhovnicești 12. 3); imaginațiile sexuale pot fi eliminate chiar și în somn (Convorbiri duhovnicești 12. 8; 22. 6). Există chiar o stare încă și mai înaintată pentru cei în care mișcarea firească a cărnii e omorâtă. Trupurile lor nu mai produc fluid seminal iar
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Orientului; - promovează educația pentru pace; - învață cum să conserve și să protejeze viața animalelor sălbatice; -limbajul artelor - dezvoltă identificarea reprezentărilor picturale, arhitecturale și a simbolurilor; - interpretează diagrame; - dezvoltă vocabularul și capacitatea de dialog; - stimulează consultarea de noi surse bibliografice; - dezvoltă imaginația în creațiile scrise ponind de la figurine origami; - ilustrează creativ dramatizări cu păpuși origami; - pune în contact lumi culturale și științifice diferite; -știință - creează situații de învățare despre animale, plante, cristale, obiecte prin împăturirea de figurine origami; - dezvoltă simțul de a
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
de a recicla hârtia, conștientizând necesitatea unui mediu curat; - stimulează curiozitatea științifică prin testarea unor modele origami din punct de vedere al aerodinamicii, vitezei, mițcării și volumului; - promovează observarea, măsurarea și înregistrarea grafică a modelelor; -artă - hrănește creativitatea și provoacă imaginația; - explorează idei originale utilizând origami ca ornamente și decorațiuni; - experimentează cu texturi diferite și hârtii cu modele diverse; - reciclează reviste, ziare,cărți poștale, postere; - creează variațiuni ale unei figurine/grup de figurine origami; - favorizează corelarea corectă a figurinelor cu anotimpurile
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
aceea în care trăiește, mări și oceane, munți și râuri mari, continente, geosfera, țările nordice, cele ecuatoriale, cu faune și flore diferite etc. Acest proces de decentrare spațială este extrem de complex, totuși nu foarte dificil, deoarece este întreținut de curiozitatea imaginației copilului”[32]. În afară de corelațiile interdisciplinare identificate punctual pe discipline/domenii de cunoaștere, pot fi evidențiate și alte aspecte legate de influența practicării tehnicii origami asupra dezvoltării fizice și psihice a școlarului mic: -activitățile practice cu hârtia contribuie la dezvoltarea mușchilor
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
spațiului de lucru, dozarea timpului, respectarea unor reguli elementare de igienă și de protecție a muncii; -creativitatea intervine spontan, mai ales în situațiile în care pașii ce trebuie respectați în plierea unei figurine nu au fost memorați întocmai; atunci intervine imaginația copilului care, prin încercări, va reuși ori să-și amintească exact etapele respective, ori să construiască o altă figurină; -elevii mai consecvenți vor apela chiar la diagramele din publicațiile existente, reușind să le descifreze individual; nefiind o finalitate prevăzută în
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
să urmărească cu atenție explicațiile primite. Chiar dacă nu vor memora în această fază toate verigile construcției figurinei, ei vor observa importanța respectării fiecărui detaliu, vor putea participa activ la discuțiile purtate pe marginea execuțieimodel, vor fi antrenați în exerciții-joc de imaginație, comparând formele intermediare cu diverse obiecte sau ființe. Se dezvoltă creativitatea, oferindu-se, totodată, prilejul încercării de a se crea noi modele. De exemplu, în executarea figurinei elefantul, în etapa a șasea, învățătorul poate lansa întrebarea: ”Cu ce puteți asemăna
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
ruptură iremediabilă între semnificant și semnificat, cu rezultatul că ceea ce la început se anunța drept un divorț scandalos, dar revoluționar, a intrat în sfera locului comun. Prin subversiunea creației „intenționale” de tip romantic și a conceptelor asociate de invenție și imaginație creatoare, se promovează în schimb o poezie „involuntară”, scrisă de un scripteur uzând de tehnica plagiatului, a dicteului automat și a hazardului obiectiv. Scriitorul-artist de talent și vocație, omul de litere cedează locul scriitorului-receptacol, scriitorului-nescriitor („Nu-mi fac o meserie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286653_a_287982]
-
unde și consecințele vor fi mai evidente: „critica literar-artistică trebuie să fie o critică marxistă”. Dar efectele acestei opțiuni sunt, în bună măsură, surclasate de ceea ce decurge din altă idee, care abandonează încatenarea și proclamă libertatea artei: „Să creăm liber, imaginația să cutreiere nestingherită timpul și spațiul, fie că aparțin lumii exterioare sau celei intime”. Fără intuiții extraordinare, dar cu anumite contribuții personale, sunt comentate, în exercițiul curent al cronicarului, și cărțile unor autori ca Marin Preda, A. E. Baconsky, Augustin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289800_a_291129]
-
gărzile patriotice": 28 septembrie 1971, 3-4). În caz de război, gărzile ar fi luptat sub îndrumarea armatei pentru a respinge agresorul (RSR ar fi purtat numai războaie "juste", defensive), în cadrul unui "război popular" sau "război al întregului popor" care, în imaginația lui Ceaușescu, ar fi atins proporții epopeice. Acesta ar fi însemnat un efort coordonat pe care întreaga populație, "tineri și vârstnici, bărbați și femei" ar fi fost obligată să îl depună în vederea salvgardării "independenței patriei". Acum, "misiunile de luptă" ale
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]