15,922 matches
-
trecut, În revista România Mare a apărut o scrisoare anonimă, semnată de „un grup de intelectuali”, În care sunt „demascați” mai mulți „evrei obraznici” și „progenituri de beliți [= circumciși]” din rândul adversarilor politici. „Tot un evreu obraznic”, scrie „grupul de intelectuali”, este și... [urmează numele unui parlamentar], păduchiosul ăsta cu barbă roșcovană și cașcaval cușer Între dinții galbeni” <endnote id=" (158)"/>. Regula este simplă, dar operează cu eficiență la nivelul subconștientului colectiv. Adversarului politic i se atribuie vina de a fi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de antisemitism”. După ce comentează evreofobia din cadrul junimismului, poporanismului, naționalismului și chiar socialismului românesc, Ștefan Zeletin conchide tranșant și cumva abuziv : „Așadar, Întreaga cultură În care se face educația tinerimii române respiră ura elementelor agrare Împotriva evreilor” <endnote id="(741)"/>. Și intelectualii români din perioada interbelică, cei angajați În zona politică a extremei drepte, au comentat (În termeni mai degrabă apreciativi) „spiritul anticapitalist” al românilor. Pentru Vasile Băncilă, de pildă, „În psihologia românească există un antiburghezism pasiv, care deși nu e conștient
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
224)"/>. Ambele superstiții sunt centrate pe valoarea magică a primilor bani câștigați la Începutul unei perioade de timp (fie ea zi sau săptămână). În epoca modernă, acest gen de retorică - ușor de digerat de către omul neinstruit - a fost preluat de către intelectualii și politicienii români. Nu atât și nu Întotdeauna pentru că ei credeau În aceste „conserve mentale”, cât pentru faptul că aveau cunoștință de eficiența și de impactul lor În rândul oamenilor simpli. Antisemitismul politic (activ și conștient) a exploatat toate clișeele
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
din România, avea parțial dreptate când, În 1921, Îi scria prim-ministrului Ion I.C. Brătianu următoarele : „Țara nu este antisemită. Singurul anti semitism care există nu vine de la popor, ci este injectat” <endnote id="(114)"/>. Asemenea idei erau vehiculate de intelectualii transilvăneni, În presa săsească, Încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea : „Into leranța și persecuția celor de altă credință - scria profesorul sas J.K. Schuller, În 1861, În publicația Transsilvania - nu e proprie poporului, ci este impusă acestuia
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
doar 510 ateliere, din 4.373 existente. Primarul orașului, Traian Popovici (considerat astăzi „un Schindler român”), a făcut demersuri insistente pe lângă autoritățile române și germane ca evreii „necesari din punct de vedere al utilității publice” (mai ales meseriașii, dar și „intelectualii și oamenii de artă [...], specialiștii din toate ramurile industriei, medicii, inginerii, precum și cei din sistemul judiciar”) să fie scutiți de la deportare. S-au făcut trieri, s-au completat liste, s-au Împărțit autorizații (inclusiv așa-numitele „autorizații Popovici”), astfel că
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
antisemit pentru că evreii sunt afaceriști atât de Înrăiți, Încât ar fi făcut chiar și din antisemitism „o afacere, un profit, un gheșeft !” <endnote id="(504, p. 150)"/>. Mai grav este faptul că păreri asemănătoare par să fie Împărtășite și de intelectuali români stimabili. Luca Pițu, de pildă, scrie recent - În stilu-i jucăuș - despre „comerțul holocaustic” și despre „vânătoarea de «fascisme»”, practicate În România și Europa, care „se adeverează activități Încă rentabile la Început de veac, și mileniu, nou” <endnote id="(788
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id=" (202, pp. 448-451)"/>. În aceeași epocă, evreii erau acuzați nu doar că „otrăvesc băuturile”, ca hangii și cârciumari, dar că sunt și „otrăvitori ai scrisului”, ca ziariști și scriitori. Astfel, românii sunt „otrăviți complet de literatura jidovească”, scrisă de intelectuali „evrei Împuțiți” ( G. Gavrilescu, „Jidanii În literatura română”, Învierea, 15 iunie 1941 ; <endnote id="cf. 693, II, p. 85"/>). În celebrul său răspuns la ancheta „De ce cred În biruința mișcării legionare ?” (Buna Vestire, nr. 244, 17 decembrie 1937), Mircea Eliade
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cu legenda că evreul nu este decât cămătar, zaraf, bancher, vânzător de mărunțișuri și altele ? Ca și multe legende, și aceasta trebuie să cadă...” <endnote id="(100, pp. 93-94)"/>. În aceeași epocă, meseriașul evreu era apreciat chiar și de unii intelectuali români care nu-i simpatizau pe evrei. Este cazul lui Radu Rosetti, care În 1903 scria următoarele : „Îmi este [...] imposibil să vorbesc de rău pe meseriașul acestei rase : el este demn de tot respectul, sobru, liniștit, ordonat, muncitor neobosit ; el
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ne pricinuia [poemul] Doina”, Își va aduce aminte scriitorul A. Axelrad. „Băieții creștini susțineau că e vorba acolo de jidani și, sprijiniți de autoritatea lui Eminescu, ne cărau la pumni” <endnote id="(699, I, p. 224)"/>. În perioada interbelică, și intelectualii naționaliști de dreapta se arătau nemulțumiți de stabilirea unor evrei la sate, mai ales În regiunile din nordul României. În 1923, de pildă, vorbind despre „invazia evreiască” („cel mai mare eveniment Între toate câte s-au petrecut până azi pe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
poate acum să provoace altora experiența inițiatică pe care a trăit-o el Însuși „pe drumul Damascului”. Un simptom al trăiniciei imaginii-clișeu a „evreului orb” este faptul că ea a supraviețuit secole de-a rândul, fiind preluată chiar și de intelectualii, politicienii și publiciștii din epoca interbelică. O supraviețuire cu atât mai interesantă cu cât acest stereotip a trecut fără modificări esențiale - ci doar cu unele adaptări - din spațiul culturii tradiționale Într-un spațiu cu coordonate culturale diferite, cel al culturii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În Sinagoga Satanei”. „Este aproape incredibil - constată un comentator din zilele noastre - că, după mai bine de 50 de ani de la prima ediție, un asemenea volum a putut fi reeditat [În anii ’90] «la propunerea mai multor preoți, teologi și intelectuali», sub părinteasca grijă pentru puritatea credinței ortodoxe, de către Mitropolia Hușilor, cu binecuvântarea P.S. Eftimie” <endnote id="(597)"/>. Ceva mai subtil, Nae Ionescu - În prefața la romanul lui Mihail Sebastian De două mii de ani... (1934) - Înlocuiește etnonimul „iudeu” cu demononimul „Iuda
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
-se „cu adevărat fără patrie”, un „goi [= neevreu] rătă citor”, el Își declară „afinități profunde” cu evreii : „Je suis métaphysiquement juif”, scrie el În 1965 <endnote id="(588)"/>. Închei această lungă paranteză cu două observații. În primul rând, știm că intelectualii ardeleni din secolele XVIII-XIX, atunci când Îi identificau pe români cu un popor „Învingător”, o făceau referindu-se la strămoșii acestora, romanii Împăratului Traian (vezi cunoscutele excese de „latinism” istoric și lingvistic practicate de reprezentanții Școlii Ardelene). Interesant este faptul că
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de Paul Celan : Alle Dichter sind Juden <endnote id="(613, p. 253)"/>. „«Evreul» și «poetul» - comentează Andrei Corbea - Își devin, reciproc, echivalență metaforică” <endnote id=" (419, p. 151)"/>. Pentru Adam Michnik, În societățile post-comuniste din Europa Centrală și de Est, intelectualul (În speță, „intelectualul cinstit”) este pus adesea să joace „rolul țapului ispășitor, al «evreului de sacrificiu»” <endnote id="(vezi 831)"/>. Câteodată, atunci când se adresau autorităților creștine, chiar și evreii utilizau clișeele și retorica legendei „evreului rătăcitor”. Într-o petiție semnată
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Alle Dichter sind Juden <endnote id="(613, p. 253)"/>. „«Evreul» și «poetul» - comentează Andrei Corbea - Își devin, reciproc, echivalență metaforică” <endnote id=" (419, p. 151)"/>. Pentru Adam Michnik, În societățile post-comuniste din Europa Centrală și de Est, intelectualul (În speță, „intelectualul cinstit”) este pus adesea să joace „rolul țapului ispășitor, al «evreului de sacrificiu»” <endnote id="(vezi 831)"/>. Câteodată, atunci când se adresau autorităților creștine, chiar și evreii utilizau clișeele și retorica legendei „evreului rătăcitor”. Într-o petiție semnată la Alba Iulia
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evreii dintotdeauna” (România Mare, nr. 356, 1997). Însăși ultima remarcă (acuzarea de deicid a „evreilor dintotdeauna”, deci și a „evreilor de azi”) arată că politicianul este conștient de fenomenul de erodare a urii populare de care aminteam mai sus. Și intelectualii de extremă dreaptă din anii ’30 erau Îngrijorați de prescrierea vinii evreilor „de atunci” : „Crima săvârșită pe Golgota - scria Nichifor Crainic - e de atunci Încoace substanța otrăvită a Talmudului. Căci talmudismul e cultul urii Împotriva lui Iisus Hristos” (articolul „Rasă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ben Israel În secolul al XVII-lea. Cartea acestuia din urmă, Vindiciae Judaeorum (Amsterdam, 1656), fusese tradusă În germană de Moses Mendelssohn, publicată la Berlin În 1782 și republicată la Buda În 1820 <endnote id="(535, p. 565)"/>. Politicienii și intelectualii erau Împărțiți În două tabere. Unii manipulau În scop electoral sentimentele populare antievreiești ; ceilalți Încercau să lupte Împotriva credinței că evreii ar practica infanticidul. La sfârșitul secolului al XIX-lea, de exemplu, deputatul maghiar de Tiszaeszlár (locul În care a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Înfruntarea jidovilor a fost tipărită „cu blagoslovenia și cu toată cheltuiala prea osfânții sale chiriu chir Iacov [= Iacob Stamate], mitropolit a toată Moldavia, În tipografia sfintei mitropolii În Iași, la anii de la Hristos 1803, fevruarie 8”. Trebuie spus că unii intelectuali români luminați, precum Ion Heliade-Rădulescu și C.A. Rosetti (În ziarul liberal Românul), au publicat articole Împotriva unor astfel de pamflete antisemite. Campania lor a dus, În 1858, de pildă, la interzicerea de către autorități a difuzării broșurii Praștia (tipărită Întâi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
786, III, pp. 5-7)"/>. Prozatorul german și-a scris romanul În perioada 1913-1924, deci după evenimentele din Chișinău și Kiev, care au avut un puternic ecou internațional. De altfel, Thomas Mann - alături de Gerhart Hauptmann, Werner Sombart și alți două sute de intelectuali importanți din Germania - a semnat În 1912 un protest colectiv Împotriva judecării lui Beilis <endnote id="(790, p. 207)"/>. Se consideră că, Într-un fel, autorul moral al pogromului de la Chișinău este politicianul de extremă dreaptă Păvălachi A. Crușevan. Acesta
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
paralelă Între parazitismul celor doi, se Încheia astfel : „Între pomi, deci, se-nțelege,/ Precum vâscul nu e pom,/ Nici jidanul cu-a lui lege,/ Între oameni nu e Om” <endnote id=" (718)"/>. O prejudecată similară poate fi regăsită și la intelectuali de elită. La jumătatea secolului al XIX- lea, pentru Richard Wagner, evreul trebuie să aleagă Între condiția de om și cea de evreu : „A deveni om - scrie el - semnifică pentru evreu, Înainte de orice, să Înceteze să mai fie evreu” (Das
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pentru evreu, Înainte de orice, să Înceteze să mai fie evreu” (Das Judenthum in der Musik, 1850). Peste jumătate de veac, ginerele lui Wagner, H.S. Chamberlain, Îl citează aprobator (Richard Wagner, 1901 ; <endnote id="f. 745, p. 66"/>c). Pentru alți intelectuali, evreul este, până la urmă, un fel de om, dar Înainte de toate este evreu : „Ești tu Iosef Hechter [= Mihail Sebastian], om de la Dunărea Brăilei ? Nu. Ci evreu de la Dunărea Brăilei” (Nae Ionescu, În 1934 ; <endnote id="cf. 219, p. 12"/>) ; sau
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
la români. Studiu etnografic, ediție Îngrijită de Iordan Datcu, Editura Fundației Culturale Române, București, vol. I și II, 1994. 114. Cf. revista Realitatea evreiască, nr. 62-63, 2 decembrie 1997, p. 13. 115. Bernard-Henry Lévy, Aventurile libertății. O istorie subiectivă a intelectualilor, Editura Albatros, București, 1995. 116. Gestul putea să aibă și caracter ludic sau imitativ, atunci când copiii creștini tăiau perciunii colegilor lor de școală evrei (vezi 70, p. 53). 117. James George Frazer, Folclorul În Vechiul Testament, traducere de Hary Kuller, Editura
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Benjamin Disraeli a spus că arabii sunt „evrei călare”. 727. Mihai Lupescu, Din bucătăria țăranului român, Editura Paideia, București, 2000. 728. Nicolas M. Nagy-Talavera, Fascismul În Ungaria și România, Editura Hasefer, București, 1996. 729. Max Weinreich, Universitățile lui Hitler. Contribuția intelectuali lor la crimele Germaniei Împotriva evreilor, Editura Polirom, Iași, 2000. 730. Mircea Eliade, Proză fantastică, vol. V, ediție Îngrijită și postfață de Eugen Simion, Editura Fundației Culturale Române, București, 1992. 731. Liviu Rebreanu, Pădurea spânzuraților, ediție Îngrijită de Niculae Gheran
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
huliganului, Editura Polirom, Iași, 2003. 829. Mircea Eliade, Jurnal, vol. I (1941-1969), ediție Îngrijită de Mircea Handoca, Editura Humanitas, București, 1993. 830. Gib I. Mihăescu, Rusoaica, prefață de Cezar Petrescu, postfață de Marian Papahagi, Editura Echinox, Cluj-Napoca, 1990. 831. „Un intelectual cinstit - spune Adam Michnik În 1992 - trebuie să aibă În vedere că va avea de confruntat atacuri la fel de brutale și agresive ca și acelea ale antisemiților Împotriva evreilor. Intelectualul cinstit va avea și el de jucat rolul țapului ispășitor, al
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Petrescu, postfață de Marian Papahagi, Editura Echinox, Cluj-Napoca, 1990. 831. „Un intelectual cinstit - spune Adam Michnik În 1992 - trebuie să aibă În vedere că va avea de confruntat atacuri la fel de brutale și agresive ca și acelea ale antisemiților Împotriva evreilor. Intelectualul cinstit va avea și el de jucat rolul țapului ispășitor, al «evreului de sacrificiu». Dar - conchide Michnik - totdeauna e mai bine să fii evreu decât să fii antisemit.” Vezi Adam Michnik, expunere la conferința „Intellectuals and Social Change in Central
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
orașului Dorohoi, mai ales în primii ani interbelici, nu se caracterizează prin dinamism. Populația nu era interesată de lupta politică, puțini erau cei implicați în acțiuni de propagandă și mai puțini cei care puteau alcătui organizații politice. În general, puținii intelectuali din oraș, români sau evrei, erau animați de convingeri politice, dovadă că, numele unor persoane implicate în activitatea politică și de propagandă a diferitelor organizații politice, care apar consemnate în primii ani interbelici sunt prezente în întreaga perioadă interbelică. Din
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]