15,494 matches
-
temeinic la istoria literaturii și a dramaturgiei române, dar mai cu seamă să caut să-mi însușesc măcar elementare cunoștințe în domeniul culturii cinematografice. Cinema! Nici prin cap nu-mi trecuse vreodată să-mi leg viața de această a șaptea minune a lumii. Regizor de teatru - da, mă bântuise gândul acesta încă din adolescență, dar cinema?! și, alături de eroii lui Montesquieu, mă întrebam și eu: „Cum o fi asta să fii cineast?“ Spirit metodic, mi-am cumpărat din librării vreo zece
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
subțire ca un lujer și nebună după îmbrăcăminte. Când ieșea la plimbare pe corso în noua ei rochie, croitoreasa i-o și cosea pe următoarea. Această prietenă - tare dornică de plăcerile vieții și frivolă, un copil citadin - se pricepea de minune să-și rotească ochii, nu medita la sensul cuvintelor și disprețuia regimul politic din țară considerându-l drept declararea stării de faliment în materie de senzualitate. Nu mai trăiește nici ea, la fel ca și prietenul care mi-a vândut
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
care absorbea și ultima moleculă de lichid încă neevaporat. Uitându-te cu atenție pe suprafața crudă, puteai "citi" cu ușurință meniul joianelor din ziua respectivă; inclusiv boabele de porumb, de grâu ori semințele de floarea-soarelui, rămase întregi, scăpate ca prin minune de râșnița puternică a maxilarelor zdrobitoare... De asemenea, se vedea o bogată faună de insecte și de gândaci specifici acestui tip de excrement animalier; dar mai ales o mulțime de scarabei. O, desigur, m-aș fi bucurat enorm ca măcar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
apă. Se împuținase la trup. Jigărit și mititel, ajunsese un schelet care asista neputincios și înfricoșat la niște evenimente care-l depășeau și pe care nu le înțelegea. Ieșise și el odată cu noi pe hol, să se bucure, să vadă minunea care se întâmplase, privind lumina rece și leșioasă prin care se strecurau tot mai rar ultimii fulgi ai unui crivăț terminat, ajuns la capăt de drum. Gata, eram liberi! Dar lupta cu zăpada nu se terminase. Trebuia să înlăturăm omătul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
înainta pe pojghița de gheață ca la patinoar, neexistând riscul scufundării în zăpadă. Arareori, deasupra capetelor noastre, pe cerul încruntat, se făceau auzite slabele fâlfâituri ale unor grupuri răzlețe de ciori căutându-și cu disperare hrana care scăpaseră ca prin minune de pârjolul înfiorător din liziera de salcâmi de astă-vară. Pentru Mircea, efortul deplasării era cu adevărat un chin. Fiecare pas pe care-l făcea constituia un efort deosebit. Era ca și cum ar fi urcat treptele unui zgârie-nori cu o sută de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
mai ales asupra educației noastre. Simțeam aripa protectoare a părinților veghind continuu la crearea celor mai bune condiții pentru dezvoltarea noastră totală și armonioasă. Familia se afla într-un echilibru stabil grație eforturilor sincronizate ale părinților, care se înțelegeau de minune. A fost cea mai frumoasă perioadă din copilăria noastră de după manifestarea pustiitoarei secete din vara anului 1946. De-atunci au trecut zeci de ani... Am ajuns la capăt de drum, dar: Nu regret, nu mă jelesc, nu strig, Toate trec
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
fapt deosebit. Văzându-ne pe toți frații lângă el pentru prima dată, în mod firesc și-a exprimat plăcerea, bucuria și dragostea spontană față de frățiorii lui mai mari. Uau, fraților, da' frumoși mai sunteți! Stăteam uimiți și ne uitam la minunea îmbrăcată în alb de pe salteaua de paie de lângă mama, neștiind și neexplicându-ne cum a apărut acolo? De când? De unde? Cine era? Coana moașă intuind că mirarea și disconfortul nostru sunt legate de întrebările de mai sus a tăiat Nodul Gordian
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
ce spaime trecea mama, fiind plecată de dimineața și până seara, încredințând viața bebelușului unei fetițe de cinci ani? Dar mama își cunoștea bine copila. Surioara mea era o fetiță deosebită: inteligentă și isteață foc; numai ochi și urechi, o minune de copil! Părul ei de un blond auriu încântător și magnetizant te atrăgea irezistibil din dorința de a-ți satisface nu numai simțul vizual, ci și pe cel al pipăitului, prin atingerea buclelor ondulate în cerculețe suprapuse în mod natural
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
poate mai mult, iar când au venit și ultimii eliminați, spre marea surprindere a profesoarei, chiar de la prima oră a clasei întregite, toți știau atât de bine la limba română încât s-a dus în cancelarie și a spus ce minune se întâmplă cu noi. A urmat teza la limba română, unde spre surprinderea profesoarei, au fost numai note mari și foarte mari, au urmat alte rânduri de note mari, care în final au estompat pe cele rele din perioada “grevei
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93310]
-
poveștii. Pe cheiul pustiu, cei doi continuau să râdă, agitând dezordonat sticle de șampanie cu etichete portocalii. Tot în acea noapte specială, gustul kebap-ului oferit din milă de turcul instalat la debarcader, cu un fel de instalație mobilă de preparat minunile pofticioase. Nu am înțeles prea bine de ce l-au chemat și pe el acolo... Poate că bogătanii, după ce se înfruptau din bucătăria aceea atât de sofisticată, doreau să guste și ceva popular, cool, care să ceară încă și mai multă
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
Khaled, Faudel, dar și muzica lui Bregovic, plus un CD cu manele pe care l-am cumpărat din Piața Obor atunci când am fost acasă pentru coperta sa aproape dadaistă (Prinții manelelor se cheamă discul, și pe coperta I Adrian Copilul Minune este reprezentat în chip de cavaler medieval, cu sabia ridicată deasupra capului). Îmi încerc a doua zi norocul și ura! , salvarea vine din Orient. Funcționara de la ghișeu, mai mult ca sigur de origine algeriană sau tunisiană, după cum o trăda accentul
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
grozave de întreținere și nici nu consumă curent electric, așa cum este cazul în Europa. Odată, când treceam pe lângă acest patinoar natural, am auzit în boxele de pe marginea sa trilurile și icniturile muzicale ale Copilului Național al României, manelistul Adrian Copilul Minune. Îl întreb curios pe supraveghetorul arenei, care dormita plictisit în ghereta sa, lângă o ceașcă de ceai cald, de unde are o asemenea muzică. Brusc înviorat, mă întreabă dacă îmi place; fără a mai aștepta răspunsul meu, îmi spune că are
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
o asemenea muzică. Brusc înviorat, mă întreabă dacă îmi place; fără a mai aștepta răspunsul meu, îmi spune că are un amic român care i-a făcut un album cu "cei mai cunoscuți cântăreți români ai momentului". Crăciun cu Adrian Minune pe patinoar, chiar este vorba de o frumoasă performanță culturală românească! 22 decembrie 2004 Astăzi am văzut cea mai "canadiană" imagine cu putință: câțiva copilași de cinci-șase ani construiau cu aplicație la marginea unui stadion acoperit de zăpadă un iglu
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
totul la scară mare - macro, mega, super. Totul copleșitor. O imensitate care te minimalizează, te înstrăinează de tine însuți. Nu, n-aș putea trăi în America lui Bellow. Și nici în Israelul lui Amos Oz. Acolo, într-adevăr, au făcut minuni. Au scos aur din piatră seacă. Dar prea multă exaltare, prea multă diversitate contrastantă a populației, prea multă aroganță a celor bogați, prea mult instinct de superioritate. Prea multă nesiguranță. În Anglia, în schimb, da, în Anglia aș putea trăi
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
nu e artă? A.R. E greu de răspuns la întrebarea aceasta. Nu știu dacă Harry Potter e dictat de sus sau de jos. Nu știu dacă e artă și mă îndoiesc că o să aibă posteritatea lui Alice în Țara Minunilor. Cred că este vorba de altceva, de fapt. Am observat, spre stupoarea mea, că nu există nici un fel de relație directă între inteligență și talent. Am observat că talentul pare-a fi o entitate separată, care vine și ți se
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
Papadache era o foarte, foarte bună traducătoare, dar avea anumite idei fixe și, mai ales, foarte multe arhaisme, neaoșisme, cuvinte vechi, cronicărești, care nu mergeau la Joyce. Dum neai mergea pe o românizare puternică. Țin minte că Alice în Țara Minunilor devenise Alisa în Țara Minunilor. Asta a fost problema de care m-am lovit ca redactor la Joyce. Până la urmă, a ieșit un Joyce foarte reușit, dar puțin cam sfătos, căci tonul era de poveste, de basm. Ei bine, am
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
bună traducătoare, dar avea anumite idei fixe și, mai ales, foarte multe arhaisme, neaoșisme, cuvinte vechi, cronicărești, care nu mergeau la Joyce. Dum neai mergea pe o românizare puternică. Țin minte că Alice în Țara Minunilor devenise Alisa în Țara Minunilor. Asta a fost problema de care m-am lovit ca redactor la Joyce. Până la urmă, a ieșit un Joyce foarte reușit, dar puțin cam sfătos, căci tonul era de poveste, de basm. Ei bine, am bucuria de-a mi se
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
culturale. Doamna Ralian știe, din proprie experiență, în ce hal a decăzut meseria de traducător, mai ales din cauza lipsei cronice a unor adevărați profesori sau a culturii temeinice.“ SIMONA SORA, Dilema veche, august 2010 „Stilul din Mountolive îi convine de minune Antoanetei Ralian, după experiența traducerii prozei clasice engleze, după Galsworthy și chiar Iris Murdoch. Romanul englezesc tradițional cere un talent aparte pentru a-l traduce și cred că nici lectura sa nu este chiar la îndemâna oricui. Rareori am descoperit pe
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
iubirii, Editura Humanitas Fiction, București, 2006 Henry Miller, Nexus, Editura EST, București, 2006; reeditare Editura Polirom, Iași, 2010 Truman Capote, O vară de răscruce, Editura Polirom, Iași, 2006 E.L. Doctorow, Ragtime, Editura Corint, București, 2007 Lewis Carroll, Alice în Țara Minunilor și Alice în Țara din Oglindă, Editura Univers, București, 2007; reeditare Art, București, 2010 Nava Semel, De cine a fost sustras spectacolul? (Who Stole the Show?), ediție bilingvă, Editura Hasefer, București, 2007 John Updike, Fugi, Rabbit, Editura Humanitas Fiction, București
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
la limba română. Era o acțiune de pregătire generală la limba română, ca pentru un examen important, iar când au venit și ultimii eliminați, spre marea surprindere a profesoarei, toți știau atât de bine, încât a spus în cancelarie ce minune se întâmplă în clasă. A urmat teza la română, unde au fost numai note mari și foarte mari, apoi alte note mari, care le-au anulat pe cele rele din perioada “grevei”. Acest fapt a demonstrat că toată clasa era
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93328]
-
spunea: - „Drăguță, tata dumitale a fost un elev deosebit a acestui liceu și ajuns om mare, dar tu drăguță ești o podoaba, un neastâmpărat...uite, ai doi lei și ada, te rog, niște țigări de la Goras”...și apoi ca prin minune... se făcea liniște în clasă. Colegul nostru abia aștepta acest moment, pentru a scăpa de istorie și pleca pușcă, de parcă ardea chioșcul lui Goras, din parc, dar... venea abia la sfarsitul orei... cu o înfățișare tristă și spăsita... aducând trofeul
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93335]
-
grâul (unică sursă existența de alimente). Gospodăria (casă, grajdiul, sura, ograda), după 5 luni de izbeliște, se prezenta imensă și goală. Pentru cei trei copii, mama și bunica, nu există, pentru iarnă, nici hrană și nici îmbrăcăminte. Mama a făcut minuni ca să supravetuim. În februarie 1945 tata s-a întors rănit: era o gură în plus. Mama, epuizata fizic și de griji, s-a îmbolnăvit și după o saptămână am inmormantat-o. Comandamentul rus din sat a inpus primar un “muncitor
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93330]
-
și mă întreb: suferințele în timp de pace au alte efecte? 6: În comuna britanică Cropwell Bishop există o fermă de porci minunată, numărând vreo 220 de exemplare. Minunată, dar mirosind urât, cum se întâmplă din când în când cu minunile, și cu porcii. Porcii put, de pildă. Conducerea fermei s-a decis la săvârșirea unei mici revoluții: cu o mașină specială, se răspândește peste exemplare parfum de violete - calitate excelentă, 12 franci litra. E altceva, desigur; porci trăsnind a violete
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
prezentul, pe atât de exaltant mi se descria viitorul: „operația e un fleac!”, „nici nu vei simți...” „e mai simplu decât o apendicită...”, „vei pluti după aceea în al șaptelea cer...” etc. Ca de obicei, o execuție sumară părea o minune a științei și logicii. N-am cedat. Poate pentru că amigdalele erau martorele tuturor strigătelor mele articulate. Poate fiindcă multe gânduri nerostite auzeam cum se duc să moară acolo, în acel țesut limfoid, inflamându-l. În mintea mea profană, ani și
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
și englezi, la 8.000 km distanță). Clasa coafură feminină-senioare: 1. Hélène Nivolais (Chartres). 2... Devenim rezonabili chiar în domeniul megalomaniei, unde se știe că rezonabilitatea n-are nici un sens. În vremuri îndepărtate, omul megaloman lua la ochi una dintre minunile lumii - să zicem templul Artemisei din Efes - și-i dădea foc. Lumea afla astfel de Herostrat. Megalomania se măsura cu minunile lumii, care nu erau multe - doar 7. Se lucra cu maximă exigență. Un alt megaloman, nesatisfăcut de rolul său
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]