15,766 matches
-
caracter oarecum liric, deci poartă amprenta scriitorului, care, în unele cazuri, devine personaj al povestirii, al narațiunii. Unul dintre marii scriitori ai noștri care a cultivat povestirea este ION CREANGĂ. În categoria de POVESTIRI sunt încadrate operele: Poveste ( Prostia omenească), Moș Nichifor Cotcariul (considerată nuvelă - pentru lungimea ei), Povestea unui om leneș, Moș Ion Roată, Popa. Opera lui Creangă nu a fost tipărită în volum, decât după moartea sa. Tipărirea postuma a scrierilor lui Creangă a ridicat unele probleme legate de
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
personaj al povestirii, al narațiunii. Unul dintre marii scriitori ai noștri care a cultivat povestirea este ION CREANGĂ. În categoria de POVESTIRI sunt încadrate operele: Poveste ( Prostia omenească), Moș Nichifor Cotcariul (considerată nuvelă - pentru lungimea ei), Povestea unui om leneș, Moș Ion Roată, Popa. Opera lui Creangă nu a fost tipărită în volum, decât după moartea sa. Tipărirea postuma a scrierilor lui Creangă a ridicat unele probleme legate de clasificarea acestora, editorii încercând să orânduiască într-un fel sau în altul
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
însă nu sunt numai o copie a acelei vieți. Fiind în primul rând o creație artistică, ele proiectează ruralitatea materiei în imagine literară, reală și fictiva în același timp. Pe masura ce-și scrie ‘‘Amintirile și Poveștile’’, Creangă devine un Moș Bodrănga, un Popa Duhu, un Moș Nichifor Cotcariul, un Dănilă Prepeleac ... , adică, personaj a lumii lui. Vorbește, se îmbracă și trăiește că ei. ‘‘Amintirile și Poveștile’’ l-au readus pe Creangă în lumea copilăriei. Creangă a știut să scrie pentru
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
a acelei vieți. Fiind în primul rând o creație artistică, ele proiectează ruralitatea materiei în imagine literară, reală și fictiva în același timp. Pe masura ce-și scrie ‘‘Amintirile și Poveștile’’, Creangă devine un Moș Bodrănga, un Popa Duhu, un Moș Nichifor Cotcariul, un Dănilă Prepeleac ... , adică, personaj a lumii lui. Vorbește, se îmbracă și trăiește că ei. ‘‘Amintirile și Poveștile’’ l-au readus pe Creangă în lumea copilăriei. Creangă a știut să scrie pentru oameni în vârstă, diferențiați că tip
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
care a voit să fie țăran. Prin el ne vorbește un om al poporului, dar nu un exemplar impersonal și anonim. Mulțimea expresiilor tipice în scrisul lui Creangă zugrăvește o natură rustica și joviala, un stil abundent, folosind formele oralității. MOȘ ION ROATĂ ȘI UNIREA -dramatizare Prof. înv.peșc. Casapu Maria Școala Gimnazială Nr. 1 Cordun Povestitorul: Au chemat la sfat boierii, Pe țăranii mai fruntași Și-au văzut ei cu uimire Ce frumos este la Iași. Cum ajunseră, boierii Au
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
Și acolo-i greutate, A-l aduce, nu se poate! Boierul: -Dar încearcă, să vedem... Ion Roată: -Încercăm, dar nu putem. Boierul: Dar cu-n stop de ajutor, Treaba se face ușor. Mergi mata, bade Ilie Și du-te și moș Vasile, Si cu vadea Pandelachi, Bolovanul luați în spate. Care cum a putut... Ion Roată: -Ba eu, tot n-am priceput... Boierul: Vai de mine, ce mă fac? Dumneata ești greu de cap. ** adresându-se țărânilor ** -Oare cum să reușesc
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
Balada unui greier mic-poveste creată după versurile poeziei 9. 21.12.2013 Povestirea copiilor după un șir de ilustrații-Poveste de iarnă 10.28.12.2013 Povestea brăduțului Colorează brăduțul și împodobește-l. Desenează sub el ce dorești să-ți aducă Moș Crăciun 11. 09.01.2014 Colaj cu scenă din povestea brăduțului 12. 16.01.2014 Povestire: Albă că Zăpadă și cei șapte pitici Puzzle-Scenă din poveste 13. 23.01.2014 Repovestire: Albă că Zăpadă și cei șapte pitici 14. 30
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
cel mai frumos brad pe care l-am văzut! Exclamară ei în cor. Brăduțul nu mai putu de bucurie, simțind că și-a găsit în sfârșit rostul! Colorează brăduțul și împodobește-l. Desenează sub el ce dorești să-ți aducă Moș Crăciun. CE-NTÂMPLARE! Soarele cât e de soare, n-a văzut așa-ntâmplare: în grădina, printre flori, a crescut cum rareori vezi, o ciupercă uriașă, tocmai ca ridichea din poveste. Ce minunăție! Florile se minunau, fluturii zburau curioși în jurul ei
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
trebuie sa-i asocieze o serie de alte cuvinte ce le vin în minte dar care să aibă legătură cu cuvântul dat. Cuvintele asociate de copiii pentru cuvântul iarnă de exemlu au fost : ninsoare, sanie, derdeluș, gheața, ceața, viscol, frig, Moș Crăciun, stea, cadouri, brazi; cuvântului sobă i-au asociat cuvintele :căldură, lemn, cenușă, jar, foc, fum, horn, chibrit. Numai calități acest joc îi ajută pe copiii mai timizi să devină mai încrezători, integrându-se mai bine în colectiv. Un copil
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
colegul lor. Cuvântul interzis - copiii răspund la întrebările adresate de educatoare sau de conducătorul de joc fără să folosească cuvântul ales -interzis.Exemplu: cuvântul interzis -iarnă.,iar întrebarea adresată copiiilor a fost: În ce anotimp ninge? În anotimpul când vine Moș Crăciun,” , ,, în anotimpul când primim multe cadouri,” ,, când ne dam cu săniuța,” iar exemplele ar putea continua). Continuarea poveștii ( povestirii) dincolo de final. Este un exercițiu de logică și creativitate. Se spune o poveste copiilor iar după repovestirea ei li se
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
și de la acest grad de identificare începe să se făurească, tipologic, un fundal complex, un spectacol ce poartă pecetea autenticității. Universul operei lui Creangă, cuprinde povești ( Soacra cu trei nurori, Capră cu trei iezi, Punguța cu doi bani etc.) , povestiri (Moș Ion Roată, Moș Ion Roată și Vodă Cuza, Popa Duhu, Inul și cămeșa etc.), nuvele (Moș Nechifor Coțcariul), basme ( Povestea Porcului, Povestea lui Stan Pățitul, Povestea lui Harap-Alb, Ivan Turbinca etc.) și românul Amintiri din copilărie, se definește prin proiectarea lumii
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
grad de identificare începe să se făurească, tipologic, un fundal complex, un spectacol ce poartă pecetea autenticității. Universul operei lui Creangă, cuprinde povești ( Soacra cu trei nurori, Capră cu trei iezi, Punguța cu doi bani etc.) , povestiri (Moș Ion Roată, Moș Ion Roată și Vodă Cuza, Popa Duhu, Inul și cămeșa etc.), nuvele (Moș Nechifor Coțcariul), basme ( Povestea Porcului, Povestea lui Stan Pățitul, Povestea lui Harap-Alb, Ivan Turbinca etc.) și românul Amintiri din copilărie, se definește prin proiectarea lumii țărănești tradiționale în
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
ce poartă pecetea autenticității. Universul operei lui Creangă, cuprinde povești ( Soacra cu trei nurori, Capră cu trei iezi, Punguța cu doi bani etc.) , povestiri (Moș Ion Roată, Moș Ion Roată și Vodă Cuza, Popa Duhu, Inul și cămeșa etc.), nuvele (Moș Nechifor Coțcariul), basme ( Povestea Porcului, Povestea lui Stan Pățitul, Povestea lui Harap-Alb, Ivan Turbinca etc.) și românul Amintiri din copilărie, se definește prin proiectarea lumii țărănești tradiționale în fabulos, prin perspectiva nostalgica și anecdotica asupra trecutului, prin umorul și oralitatea stilului
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
educație morală se foloseau ,, calul bălan ’’, ,, Sfanțul Nicolai’’ și colacii . Cand școlarii se purtau rău , părintele îi punea să încalece pe un fel de bancă , poreclita ,, calul bălan ’’, și-i corectă cu ,, Sfanțul Nicolai ’’ , un bici de curele făcut de moș Fotea , cojocarul satului ; colacii de la biserica slujeau drept premii șierau un îndemn la silința. Creangă este încă din copilărie leneș și totuși doritor de a învăța carte , stăruitor încet , în tihna . Tatăl său îl crede o ,, tigoare de băiat ’’ , si
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
flori, structurate de prezența în mijloc a puțului american (cu roată), către care ducea o fâșie îngustă de asfalt. Ambianța era populată de simpatice animale domestice, dintre care, în ochii mei cel puțin, se impunea cu autoritate motanul alb-portocaliu numit Moșu. Când a apărut, nu se știe de unde, și un mic pisoi negru ca tăciunele, l-am botezat Mobutu, cu numele în vogă al generalului care tocmai câștigase Războiul Civil din Congo. Mai târziu am observat însă că Mobutu al nostru
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
cărți cu povești și o revistă al cărei titlu era Universul copiilor. Cu siguranță că mai există, printre oamenii din leatul meu sau mai vârstnici, foști cititori ai acestei publicații, scoase înainte de război și un timp după, de N. Batzaria (Moș Nae), un scriitor și publicist astăzi uitat. M-a încântat cu revista lui de îndată ce am deschis-o, căci mă introducea, într-adevăr, într-un „univers“. Al lui Haplea și al Coanei Frosa, al Porumbiței și al lui Timofte, al lui
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
rămânând cu săpunul pe ochi, contactul cu apa rece aproape tăindu-i respirația... Sau un alt caz care ține de integritatea morală a poetului. Într-o zi, un supraveghetor, sergentul de pază, l-a chemat și i-a zis: „Mă moșule, tu stai peacolo, printre ei, deținuții, nu auzi ce spun, de ce nu raportezi ?” La care cel iscodit și ispitit la rele i-a răspuns: „Nu știu, că eu stau retras, și-apoi, nici nu aud bine !” Informații despre ce a
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
omogenitatea comică, de stadiul pur și gratuit al genului comic, uzând de complexe strategii ironice, de umorul absurd și de inadecvări /confuzii/ comice", atingând "teritoriul extrem opus al literaturii comice, și anume absurdul"). Nu trec neobservate nici "portretele caricaturale" din Moș Iosif dar și La curtea cuconului Vasile Creangă. În toată proza eminesciană constată cum "teatrul și teatralitatea" constituie "noduri ale realității dedublate și, în dialectica dublului, maniere ironice de expresie". Vorbind despre retorica eminesciană, Sebastian Drăgulănescu e de părere că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
avem în Făt Frumos din lacrimă, pentru ca pe o direcție ce merge în sensul "tradiției moraliștilor" să se reveleze aceea a "fiziologiilor" (Aur, mărire și amor, La curtea cuconului Vasile Creangă, Visul unei nopți de iarnă, Părintele Ermolachie Chisăliță și Moș Iosif), unde "lirismul este comprimat și cruzimea realistă din pamflete se află încă în stare incipientă". În fine, cea de a șasea direcție, în care sunt concentrate "reveriile" pământene, "viziunile paradisiace", într-un soi de "rousseauism", propunând o "filozofie de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
său, pre domnul. Prin înălțarea ta pe tronul lui Ștefan cel Mare s-a reînălțat însăși naționalitatea română. Alegându-te de capul său, neamul nostru a voit să împlinească o veche datorie cătră familia ta, a voit să răsplătească sângele moșilor tăi, vărsat pentru libertățile publice. Alegându-te pre tine domn în țara noastră, noi am voit să arătăm lumii aceea ce toată țara dorește: la legi nouă, om nou. O, doamne, mare și frumoasă-ți este misiunea! Constituția din 7
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
a se alege Domn, era și el un fel de pierde-vară și-i plăcea mult să glumească și să petreacă cu Balica. Într-o zi, după înscăunarea sa, Vodă Cuza îl întâlni pe stradă și-i adresă următoarea întrebare: Bună ziua, moș Balica, ce-ți mai fac chirapleșii? Rău fac, Măria Ta, răspunse Balica, a lipsit unul dintre dânșii. Această glumă repetată de însuși Vodă Cuza l-a făcut celebru pe Balica. După desființarea curței de întărituri, am fost numit prefect la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
în pădurile de la Sinești, soarta a pedepsit amar pe Sturdza pentru apucăturile sale egoiste. Ca totdeauna, el ieși din linia pușcașilor și înaintă mult înspre hăitaș. Ce se întâmplă însă? Între vânătorii poftiți la goană era și Iancu Cațichi sau moș Cațichi, cum îi ziceam noi, un bătrân cu o mână stricată și care se servea de pușcă prin un miracol de ghibăcie 63. El, cum venea pe cararea pușcașilor, văzu locul părăsit de Sturdza liber, și-l ocupă numai decât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
el o ia în țel, dar, înainte de a aprinde, aude o detunătură în spatele lui și capra cade moartă ca de-o sută de ani. A doua capră îi vine spre stânga care are aceeași soartă, lovită cu aceeași iuțală de moș Cațichi. Sturdza, supărat foc, prinse să-i caute ceartă; dar noi toți l-am încunjurat pe bravul moș, i-am făcut ovațiuni și l-am ridicat în triumf; iar pe polcovnic 64 l-am făcut să înțăleagă că n-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
ca de-o sută de ani. A doua capră îi vine spre stânga care are aceeași soartă, lovită cu aceeași iuțală de moș Cațichi. Sturdza, supărat foc, prinse să-i caute ceartă; dar noi toți l-am încunjurat pe bravul moș, i-am făcut ovațiuni și l-am ridicat în triumf; iar pe polcovnic 64 l-am făcut să înțăleagă că n-a avut decât ce-a meritat, pentru că nu trebuia să se bage înlăuntrul goanei cu intențiunea de a șterge
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
el, rog s-aruncați uscătura asta pe foc, că de-acum nu mai am ce face cu dânsa. De vreme ce boierii au învățat să cânte mai bine decât noi, ce pâne mai pot eu câștiga cu dânsa! Ie-ți cobza înapoi, moș Barbule, și mai zi ceva, să le treacă musafirilor aleanul de la inimă, îi răspunse Șendrea. Se vede că știa el ceva. La dreptul vorbind, mulți dintre noi aveam la vârsta aceea câte un dor ascuns la inimă, care se răcorea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]