13,778 matches
-
ridicarea puterii orașelor și altor centre de putere și nici nu au putut înfrâna ascensiunea altor monarhi. Acestea aveau o capacitate redusă de a controla viesparul politic din centrul Italiei, fiind plină de nobili, puteri locale, regionale, ceea ce ingreuneau șederea papei la Roma. Biserica nu putea răspunde nevoilor de solidaritate și de îndrumare a credincioșilor, pentru că biserica s-a îmbogățit. Între papa Bonifaciu al VIII-lea și Filip al IV-lea cel Frumos al Franței a izbucnit un conflict legat de
Criza secolului al XIV-lea () [Corola-website/Science/332131_a_333460]
-
redusă de a controla viesparul politic din centrul Italiei, fiind plină de nobili, puteri locale, regionale, ceea ce ingreuneau șederea papei la Roma. Biserica nu putea răspunde nevoilor de solidaritate și de îndrumare a credincioșilor, pentru că biserica s-a îmbogățit. Între papa Bonifaciu al VIII-lea și Filip al IV-lea cel Frumos al Franței a izbucnit un conflict legat de veniturile bisericii catolice din interiorul regatului francez. Regele Franței a convocat Adunarea Stărilor Generale în 1302 și a consemnat fidelitatea ierarhiei
Criza secolului al XIV-lea () [Corola-website/Science/332131_a_333460]
-
al Franței a izbucnit un conflict legat de veniturile bisericii catolice din interiorul regatului francez. Regele Franței a convocat Adunarea Stărilor Generale în 1302 și a consemnat fidelitatea ierarhiei bisericești, episcopii acceptând să asculte mai întâi de rege, apoi de papa. A trimis un detașament militar în Italia, la Aniani, în 1303, care s-a coalizat cu nobilii italieni și l-a capturat pe papa Bonifaciu. Nobilii italieni l-au umilit pe papa, iar unul dintre ei l-a pălmuit cu
Criza secolului al XIV-lea () [Corola-website/Science/332131_a_333460]
-
și a consemnat fidelitatea ierarhiei bisericești, episcopii acceptând să asculte mai întâi de rege, apoi de papa. A trimis un detașament militar în Italia, la Aniani, în 1303, care s-a coalizat cu nobilii italieni și l-a capturat pe papa Bonifaciu. Nobilii italieni l-au umilit pe papa, iar unul dintre ei l-a pălmuit cu o mănușă de oțel. Orășenii s-au revoltat, iar trupele l-au eliberat. Trupele franceze au evacuat zona și poziția papei a fost restaurată
Criza secolului al XIV-lea () [Corola-website/Science/332131_a_333460]
-
să asculte mai întâi de rege, apoi de papa. A trimis un detașament militar în Italia, la Aniani, în 1303, care s-a coalizat cu nobilii italieni și l-a capturat pe papa Bonifaciu. Nobilii italieni l-au umilit pe papa, iar unul dintre ei l-a pălmuit cu o mănușă de oțel. Orășenii s-au revoltat, iar trupele l-au eliberat. Trupele franceze au evacuat zona și poziția papei a fost restaurată, dar tot era vulnerabilă. În 1309, noul papa
Criza secolului al XIV-lea () [Corola-website/Science/332131_a_333460]
-
a capturat pe papa Bonifaciu. Nobilii italieni l-au umilit pe papa, iar unul dintre ei l-a pălmuit cu o mănușă de oțel. Orășenii s-au revoltat, iar trupele l-au eliberat. Trupele franceze au evacuat zona și poziția papei a fost restaurată, dar tot era vulnerabilă. În 1309, noul papa, Clement al V-lea a decis să-și stabilească reședința în afară Italiei, la Avignon, pe teritoriul de granița dintre Imperiul Româno German și Regatul Franței, ce aparținea familiei
Criza secolului al XIV-lea () [Corola-website/Science/332131_a_333460]
-
papa, iar unul dintre ei l-a pălmuit cu o mănușă de oțel. Orășenii s-au revoltat, iar trupele l-au eliberat. Trupele franceze au evacuat zona și poziția papei a fost restaurată, dar tot era vulnerabilă. În 1309, noul papa, Clement al V-lea a decis să-și stabilească reședința în afară Italiei, la Avignon, pe teritoriul de granița dintre Imperiul Româno German și Regatul Franței, ce aparținea familiei de Anjou. Papa credea că va duce o viață liniștită și
Criza secolului al XIV-lea () [Corola-website/Science/332131_a_333460]
-
restaurată, dar tot era vulnerabilă. În 1309, noul papa, Clement al V-lea a decis să-și stabilească reședința în afară Italiei, la Avignon, pe teritoriul de granița dintre Imperiul Româno German și Regatul Franței, ce aparținea familiei de Anjou. Papa credea că va duce o viață liniștită și stabilă. Nu a fost așa decât atunci când a fost nevoit să se afle sub controlul regelui Franței. Papii au stat din 1309 la Avignon pna în 1377. Erau încă recunoscuți că șefi
Criza secolului al XIV-lea () [Corola-website/Science/332131_a_333460]
-
de granița dintre Imperiul Româno German și Regatul Franței, ce aparținea familiei de Anjou. Papa credea că va duce o viață liniștită și stabilă. Nu a fost așa decât atunci când a fost nevoit să se afle sub controlul regelui Franței. Papii au stat din 1309 la Avignon pna în 1377. Erau încă recunoscuți că șefi ai bisericii catolice. După moartea papei Clement, trebuia să fie organizat un conclavu, dar regele Franței i-a închis pe cardinali, i-a pus să postească
Criza secolului al XIV-lea () [Corola-website/Science/332131_a_333460]
-
viață liniștită și stabilă. Nu a fost așa decât atunci când a fost nevoit să se afle sub controlul regelui Franței. Papii au stat din 1309 la Avignon pna în 1377. Erau încă recunoscuți că șefi ai bisericii catolice. După moartea papei Clement, trebuia să fie organizat un conclavu, dar regele Franței i-a închis pe cardinali, i-a pus să postească pentru a se înțelege în privința alegerii papei. Jaques Duez a jucat teatru și a mimat că era bolnav, iar cardinalii
Criza secolului al XIV-lea () [Corola-website/Science/332131_a_333460]
-
pna în 1377. Erau încă recunoscuți că șefi ai bisericii catolice. După moartea papei Clement, trebuia să fie organizat un conclavu, dar regele Franței i-a închis pe cardinali, i-a pus să postească pentru a se înțelege în privința alegerii papei. Jaques Duez a jucat teatru și a mimat că era bolnav, iar cardinalii au sugerat alegerea acestuia. Este ales papa și s-a însănătoșit subit. S-au realizat progrese în administrarea bisericii în timpul papei Ioan al XXII-lea din 1316
Criza secolului al XIV-lea () [Corola-website/Science/332131_a_333460]
-
conclavu, dar regele Franței i-a închis pe cardinali, i-a pus să postească pentru a se înțelege în privința alegerii papei. Jaques Duez a jucat teatru și a mimat că era bolnav, iar cardinalii au sugerat alegerea acestuia. Este ales papa și s-a însănătoșit subit. S-au realizat progrese în administrarea bisericii în timpul papei Ioan al XXII-lea din 1316 până în 1334. S-a concentrat pe aspectele financiare și administrative. Avea o legitimitate diminuată în contextul dependenței față de regele Franței
Criza secolului al XIV-lea () [Corola-website/Science/332131_a_333460]
-
pentru a se înțelege în privința alegerii papei. Jaques Duez a jucat teatru și a mimat că era bolnav, iar cardinalii au sugerat alegerea acestuia. Este ales papa și s-a însănătoșit subit. S-au realizat progrese în administrarea bisericii în timpul papei Ioan al XXII-lea din 1316 până în 1334. S-a concentrat pe aspectele financiare și administrative. Avea o legitimitate diminuată în contextul dependenței față de regele Franței, iar creștinii europeni nu priveau cu ochi buni. Astfel, în 1323 izbucnește revolta Flandrei
Criza secolului al XIV-lea () [Corola-website/Science/332131_a_333460]
-
S-a concentrat pe aspectele financiare și administrative. Avea o legitimitate diminuată în contextul dependenței față de regele Franței, iar creștinii europeni nu priveau cu ochi buni. Astfel, în 1323 izbucnește revolta Flandrei și se aliază cu englezii, fiind excomunicați de papa. Frământările de după marea ciumă s-au accentuat, iar biserica nu putea să gestioneze problemele. Papalitatea de la Avignon era văzută sceptic de crestinitate și de înalții prelați și apare ideea că papalitatea s-ar întări dacă s-ar întoarce la Roma
Criza secolului al XIV-lea () [Corola-website/Science/332131_a_333460]
-
s-au accentuat, iar biserica nu putea să gestioneze problemele. Papalitatea de la Avignon era văzută sceptic de crestinitate și de înalții prelați și apare ideea că papalitatea s-ar întări dacă s-ar întoarce la Roma. În 1377, este ales papa Grigore XI care va intră triumfal la Roma, dar va muri în 1378. După moartea sa, începe lungă schismă a bisericii romano-catolice, ce va dura până în 1417. Colegiul Cardinalilor s-a divizat, unii susținând că papa ar trebui să rămână
Criza secolului al XIV-lea () [Corola-website/Science/332131_a_333460]
-
În 1377, este ales papa Grigore XI care va intră triumfal la Roma, dar va muri în 1378. După moartea sa, începe lungă schismă a bisericii romano-catolice, ce va dura până în 1417. Colegiul Cardinalilor s-a divizat, unii susținând că papa ar trebui să rămână la Roma, alții consideră că trebuie să se întoarcă la Avignon. Unii îl aleg că papa pe Urban al VI-lea la Roma, iar alții îl aleg pe Clement al VII-lea la Avignon. Dublă alegere
Criza secolului al XIV-lea () [Corola-website/Science/332131_a_333460]
-
sa, începe lungă schismă a bisericii romano-catolice, ce va dura până în 1417. Colegiul Cardinalilor s-a divizat, unii susținând că papa ar trebui să rămână la Roma, alții consideră că trebuie să se întoarcă la Avignon. Unii îl aleg că papa pe Urban al VI-lea la Roma, iar alții îl aleg pe Clement al VII-lea la Avignon. Dublă alegere izucneste schisma. Credincioșii, regii și ierarhia bisericească vor întâmpina problema obedienței față de cei doi papi. Adepții papalității de la Avignon erau
Criza secolului al XIV-lea () [Corola-website/Science/332131_a_333460]
-
Avignon. Unii îl aleg că papa pe Urban al VI-lea la Roma, iar alții îl aleg pe Clement al VII-lea la Avignon. Dublă alegere izucneste schisma. Credincioșii, regii și ierarhia bisericească vor întâmpina problema obedienței față de cei doi papi. Adepții papalității de la Avignon erau Franța, până în 1398, Napoli, Scoția, Castillia , Aragon, Savoia și Cipru. Adepții papalității de la Roma erau Anglia, statele italiene din nord și centrul peninsulei, Imperiul Romano-German (tradițional, încoronarea împăratului trebuia să aibă loc la Roma), țările
Criza secolului al XIV-lea () [Corola-website/Science/332131_a_333460]
-
să-i slujească pe credincioși pe plan spiritual. A atacat practică indulgențelor și a avut convingeri naționale, fiind rector la Universitatea din Praga. Au avut loc tentative de unificare a bisericii. Prima a fost întâlnirea de la Savoia din 1407, însă papii nu s-au prezentat. A doua a fost conciliul de la Pisa din 1409, prin care a fost ales al treilea papa, Alexandru al V-lea. Erau trei papi simultan. Sigismund de Luxemburg, fiul lui Carol al IV-lea de Luxemburg
Criza secolului al XIV-lea () [Corola-website/Science/332131_a_333460]
-
din Praga. Au avut loc tentative de unificare a bisericii. Prima a fost întâlnirea de la Savoia din 1407, însă papii nu s-au prezentat. A doua a fost conciliul de la Pisa din 1409, prin care a fost ales al treilea papa, Alexandru al V-lea. Erau trei papi simultan. Sigismund de Luxemburg, fiul lui Carol al IV-lea de Luxemburg, a convocat conciliul de la Konstanz. Era regele Ungariei din 1386 și fratele împăratului german, ce avea să fie detronat de un
Criza secolului al XIV-lea () [Corola-website/Science/332131_a_333460]
-
unificare a bisericii. Prima a fost întâlnirea de la Savoia din 1407, însă papii nu s-au prezentat. A doua a fost conciliul de la Pisa din 1409, prin care a fost ales al treilea papa, Alexandru al V-lea. Erau trei papi simultan. Sigismund de Luxemburg, fiul lui Carol al IV-lea de Luxemburg, a convocat conciliul de la Konstanz. Era regele Ungariei din 1386 și fratele împăratului german, ce avea să fie detronat de un bavarez. În 1410, este propus că rege
Criza secolului al XIV-lea () [Corola-website/Science/332131_a_333460]
-
a condamnat și executat pe Ian Huș care era adpostit de Sigismund, iar execuția a declanșat războaiele husite de 15 ani. Conciliul a afirmat primatul asupra papiilor prin decretul Haec Sancra din 1415, acesta având autoritatea supremă. Toți cei trei papi au fost eliminați: Ioan XXII de Pisa a fost arestat și depus, Grigore al XII-lea de Roma a abdicat că să asigure legalitatea conciliului, iar Benedict XII de Avignon a fost excomunicat și s-a refugiat la Aragon. A
Criza secolului al XIV-lea () [Corola-website/Science/332131_a_333460]
-
XXII de Pisa a fost arestat și depus, Grigore al XII-lea de Roma a abdicat că să asigure legalitatea conciliului, iar Benedict XII de Avignon a fost excomunicat și s-a refugiat la Aragon. A fost ales un nou papa, Martin al V-lea. Însă vor urmă o serie de concilii. În 1423-1424 a avut loc conciliul de la Pisa, în 1431 a avut conciliul de la Basel, prin care a izbucnit conflictul dintre adepții supremației conciliilor și adepții supremației papiilor. Conciliul
Criza secolului al XIV-lea () [Corola-website/Science/332131_a_333460]
-
Basel, prin care a izbucnit conflictul dintre adepții supremației conciliilor și adepții supremației papiilor. Conciliul de la Basel a durat până în 1449, fiind preocupări masive de reforma internă a bisericii și a prerogativelor papale, ce rezistă unor bule de disoluție a papei Eugen al IV-lea. În 1433 are loc compromisul cu husiții prin compactele de la Basel, punând bazele încheierii razboaieor husite. Erau recunoscute secularizariile făcute de husiți în Cehia și li se acordau împărtășania în ambele forme (pe rit catolic pentru
Criza secolului al XIV-lea () [Corola-website/Science/332131_a_333460]
-
cerut diferențierea dintre clerici și laici). Husiții au recunoscut papalitatea și pe Sigismund ca rege al Ungariei în 1434. În 1437, Eugen al IV-lea și-a chemat adepții la Ferara și la Florența. Conciliul de la Basel a ales alt papa. Între 1436-1445 s-a desfășurat conciliul de la Ferrara-Florența. Prin conciliu, este ales ducele Amedeu de Savoia ca papa Felix al IV-lea. Eugen al IV-lea i-a sprijinit pe bizantinii înconjurați de otomani, dar cu patru condiții pentru ortodocși
Criza secolului al XIV-lea () [Corola-website/Science/332131_a_333460]