14,128 matches
-
stil literar-filosofic original, pe care niciodată însă nu le-a terminat: "Filosofia nuanțelor", "Lumea ca teatru. Teatrul seminar" și "Reflecții teologale". Una dintre trăsăturile specifice lui Țuțea, așa-numita „substantivizare” a predicatelor, este asociată cu maniera sa de a scrie propoziții fără verbe, precum și cu multe repetiții sonore pe care le numește „laitmotive” și nuanțarea constantă a termenilor, cuplate cu respingerea sistemlor și absența speculației filosfice, fapt ce stârnește mai multe critici, care n-au idee ce să facă cu această
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
fost cerută să devină o concubină a împăratului Sui Yangdi care a stăpânit între 604-617. Textul reținut al poeziei sugerează varianta mai timpurie. Rândurile scrise ale baladei nu sunt totdeaună compuse de același număr al silabelor. Poezia cuprinde mai ales propoziții constituite de cinci caractere, dar unele se extind până la șapte sau nouă. Balada a fost rescrisă în forma unui roman în timpul dinastiei Ming târzii (1368-1644). Împreună cu "Îndragostiții fluturi" a devenit una dintre cele mai populare povestii ale poporului chinez.
Hua Mulan () [Corola-website/Science/316039_a_317368]
-
Lucrările de normare a limbii române stabilesc reguli pentru uzul virgulei în propoziții și fraze. Ca regulă de poziționare, virgula stă lipită de cuvântul anterior și separată cu un spațiu de cuvântul următor (xx, xx). Ca și celelalte semne de punctuație, rolul virgulei este de a evidenția structura unei propoziții, ușurând astfel cititul
Virgula în limba română () [Corola-website/Science/316214_a_317543]
-
uzul virgulei în propoziții și fraze. Ca regulă de poziționare, virgula stă lipită de cuvântul anterior și separată cu un spațiu de cuvântul următor (xx, xx). Ca și celelalte semne de punctuație, rolul virgulei este de a evidenția structura unei propoziții, ușurând astfel cititul. Totodată, virgula ajută la clarificarea înțelesului frazei, evitându-se ambiguitățile. De exemplu, în frazele următoare, prezența virgulei schimbă cu totul semantica, cele două având chiar înțelesuri opuse: Virgula apare adesea în propoziție și în frază când se
Virgula în limba română () [Corola-website/Science/316214_a_317543]
-
de a evidenția structura unei propoziții, ușurând astfel cititul. Totodată, virgula ajută la clarificarea înțelesului frazei, evitându-se ambiguitățile. De exemplu, în frazele următoare, prezența virgulei schimbă cu totul semantica, cele două având chiar înțelesuri opuse: Virgula apare adesea în propoziție și în frază când se face o pauză în vorbire. Amplasarea sa nu este determinată de fonetică, ci de o serie de reguli gramaticale. Virgula se folosește în următoarele cazuri. Atunci când o parte de propoziție este multiplă, adică exprimată printr-
Virgula în limba română () [Corola-website/Science/316214_a_317543]
-
opuse: Virgula apare adesea în propoziție și în frază când se face o pauză în vorbire. Amplasarea sa nu este determinată de fonetică, ci de o serie de reguli gramaticale. Virgula se folosește în următoarele cazuri. Atunci când o parte de propoziție este multiplă, adică exprimată printr-o enumerație de cuvinte cu aceeași funcție sintactică, separarea acestora se face ori cu o conjuncție („"și"“, „"sau"“), ori prin virgulă, atunci când conjuncția este clară din context sau neimportantă: Cuvintele din cadrul enumerației pot fi la
Virgula în limba română () [Corola-website/Science/316214_a_317543]
-
se face ori cu o conjuncție („"și"“, „"sau"“), ori prin virgulă, atunci când conjuncția este clară din context sau neimportantă: Cuvintele din cadrul enumerației pot fi la rândul lor însoțite de determinanți: Apoziția simplă sau dezvoltată se izolează prin virgulă de restul propoziției: Atunci când apoziția face însă parte dintr-un nume propriu, aceasta nu se izolează prin virgulă: Locuțiunile conjuncționale „așadar“ și „prin urmare“ se izolează prin virgulă de restul propoziției: Anumite adverbe sau perechi formate din conjuncții/adverbe cer de asemenea virgulă
Virgula în limba română () [Corola-website/Science/316214_a_317543]
-
de determinanți: Apoziția simplă sau dezvoltată se izolează prin virgulă de restul propoziției: Atunci când apoziția face însă parte dintr-un nume propriu, aceasta nu se izolează prin virgulă: Locuțiunile conjuncționale „așadar“ și „prin urmare“ se izolează prin virgulă de restul propoziției: Anumite adverbe sau perechi formate din conjuncții/adverbe cer de asemenea virgulă: După adverbe de afirmație și de negație sau interjecții, când acestea sunt echivalente ale unei propoziții. Dacă după adverb/interjecție urmează o propoziție introdusă prin "că", virgula nu
Virgula în limba română () [Corola-website/Science/316214_a_317543]
-
Locuțiunile conjuncționale „așadar“ și „prin urmare“ se izolează prin virgulă de restul propoziției: Anumite adverbe sau perechi formate din conjuncții/adverbe cer de asemenea virgulă: După adverbe de afirmație și de negație sau interjecții, când acestea sunt echivalente ale unei propoziții. Dacă după adverb/interjecție urmează o propoziție introdusă prin "că", virgula nu se mai folosește: Gerunziile și participiile verbale, cu sau fără determinant, așezate la începutul propoziției se despart prin virgulă: Complementele circumstanțiale așezate între subiect și predicat se izolează
Virgula în limba română () [Corola-website/Science/316214_a_317543]
-
izolează prin virgulă de restul propoziției: Anumite adverbe sau perechi formate din conjuncții/adverbe cer de asemenea virgulă: După adverbe de afirmație și de negație sau interjecții, când acestea sunt echivalente ale unei propoziții. Dacă după adverb/interjecție urmează o propoziție introdusă prin "că", virgula nu se mai folosește: Gerunziile și participiile verbale, cu sau fără determinant, așezate la începutul propoziției se despart prin virgulă: Complementele circumstanțiale așezate între subiect și predicat se izolează de obicei prin virgulă: Substantivele în cazul
Virgula în limba română () [Corola-website/Science/316214_a_317543]
-
de afirmație și de negație sau interjecții, când acestea sunt echivalente ale unei propoziții. Dacă după adverb/interjecție urmează o propoziție introdusă prin "că", virgula nu se mai folosește: Gerunziile și participiile verbale, cu sau fără determinant, așezate la începutul propoziției se despart prin virgulă: Complementele circumstanțiale așezate între subiect și predicat se izolează de obicei prin virgulă: Substantivele în cazul vocativ se separă de restul propoziției: Interjecțiile cu valoare de adresare directă se separă de restul propoziției: Alt rol important
Virgula în limba română () [Corola-website/Science/316214_a_317543]
-
se mai folosește: Gerunziile și participiile verbale, cu sau fără determinant, așezate la începutul propoziției se despart prin virgulă: Complementele circumstanțiale așezate între subiect și predicat se izolează de obicei prin virgulă: Substantivele în cazul vocativ se separă de restul propoziției: Interjecțiile cu valoare de adresare directă se separă de restul propoziției: Alt rol important al virgulei este de a separa propozițiile în cadrul unei fraze, de obicei atunci când acestea nu sunt legate de o conjuncție. Propozițiile coordonate prin juxtapunere sunt separate
Virgula în limba română () [Corola-website/Science/316214_a_317543]
-
așezate la începutul propoziției se despart prin virgulă: Complementele circumstanțiale așezate între subiect și predicat se izolează de obicei prin virgulă: Substantivele în cazul vocativ se separă de restul propoziției: Interjecțiile cu valoare de adresare directă se separă de restul propoziției: Alt rol important al virgulei este de a separa propozițiile în cadrul unei fraze, de obicei atunci când acestea nu sunt legate de o conjuncție. Propozițiile coordonate prin juxtapunere sunt separate prin virgulă: Se separă propozițiile coordonate copulative (de exemplu, legate prin
Virgula în limba română () [Corola-website/Science/316214_a_317543]
-
așezate între subiect și predicat se izolează de obicei prin virgulă: Substantivele în cazul vocativ se separă de restul propoziției: Interjecțiile cu valoare de adresare directă se separă de restul propoziției: Alt rol important al virgulei este de a separa propozițiile în cadrul unei fraze, de obicei atunci când acestea nu sunt legate de o conjuncție. Propozițiile coordonate prin juxtapunere sunt separate prin virgulă: Se separă propozițiile coordonate copulative (de exemplu, legate prin „nici”, „nu numai... si "ci ”), adversative („dar”), disjunctive („ba”, „când
Virgula în limba română () [Corola-website/Science/316214_a_317543]
-
vocativ se separă de restul propoziției: Interjecțiile cu valoare de adresare directă se separă de restul propoziției: Alt rol important al virgulei este de a separa propozițiile în cadrul unei fraze, de obicei atunci când acestea nu sunt legate de o conjuncție. Propozițiile coordonate prin juxtapunere sunt separate prin virgulă: Se separă propozițiile coordonate copulative (de exemplu, legate prin „nici”, „nu numai... si "ci ”), adversative („dar”), disjunctive („ba”, „când”, „fie”, „ori” sau „sau”) și conclusive („așa că”, „astfel încât”): Propozițiile coordonate copulative cu nuanță adversativă
Virgula în limba română () [Corola-website/Science/316214_a_317543]
-
adresare directă se separă de restul propoziției: Alt rol important al virgulei este de a separa propozițiile în cadrul unei fraze, de obicei atunci când acestea nu sunt legate de o conjuncție. Propozițiile coordonate prin juxtapunere sunt separate prin virgulă: Se separă propozițiile coordonate copulative (de exemplu, legate prin „nici”, „nu numai... si "ci ”), adversative („dar”), disjunctive („ba”, „când”, „fie”, „ori” sau „sau”) și conclusive („așa că”, „astfel încât”): Propozițiile coordonate copulative cu nuanță adversativă (separate prin conjuncțiile „iar” sau „și” adversativ) se delimitează de
Virgula în limba română () [Corola-website/Science/316214_a_317543]
-
sunt legate de o conjuncție. Propozițiile coordonate prin juxtapunere sunt separate prin virgulă: Se separă propozițiile coordonate copulative (de exemplu, legate prin „nici”, „nu numai... si "ci ”), adversative („dar”), disjunctive („ba”, „când”, „fie”, „ori” sau „sau”) și conclusive („așa că”, „astfel încât”): Propozițiile coordonate copulative cu nuanță adversativă (separate prin conjuncțiile „iar” sau „și” adversativ) se delimitează de asemenea prin virgulă: Propozițiile coordonate legate prin "și" copulativ ori "sau" nu se despart prin virgulă: Propozițiile subordonate subiective și predicative nu se despart de
Virgula în limba română () [Corola-website/Science/316214_a_317543]
-
exemplu, legate prin „nici”, „nu numai... si "ci ”), adversative („dar”), disjunctive („ba”, „când”, „fie”, „ori” sau „sau”) și conclusive („așa că”, „astfel încât”): Propozițiile coordonate copulative cu nuanță adversativă (separate prin conjuncțiile „iar” sau „și” adversativ) se delimitează de asemenea prin virgulă: Propozițiile coordonate legate prin "și" copulativ ori "sau" nu se despart prin virgulă: Propozițiile subordonate subiective și predicative nu se despart de regentă prin virgulă, indiferent de locul lor Propozițiile subordonate atributive explicative (izolate) se despart prin virgulă de cuvântul pe
Virgula în limba română () [Corola-website/Science/316214_a_317543]
-
fie”, „ori” sau „sau”) și conclusive („așa că”, „astfel încât”): Propozițiile coordonate copulative cu nuanță adversativă (separate prin conjuncțiile „iar” sau „și” adversativ) se delimitează de asemenea prin virgulă: Propozițiile coordonate legate prin "și" copulativ ori "sau" nu se despart prin virgulă: Propozițiile subordonate subiective și predicative nu se despart de regentă prin virgulă, indiferent de locul lor Propozițiile subordonate atributive explicative (izolate) se despart prin virgulă de cuvântul pe care îl determină Propozițiile subordonate atributive determinative (neizolate) nu se despart prin virgulă
Virgula în limba română () [Corola-website/Science/316214_a_317543]
-
conjuncțiile „iar” sau „și” adversativ) se delimitează de asemenea prin virgulă: Propozițiile coordonate legate prin "și" copulativ ori "sau" nu se despart prin virgulă: Propozițiile subordonate subiective și predicative nu se despart de regentă prin virgulă, indiferent de locul lor Propozițiile subordonate atributive explicative (izolate) se despart prin virgulă de cuvântul pe care îl determină Propozițiile subordonate atributive determinative (neizolate) nu se despart prin virgulă de cuvântul pe care îl determină Propozițiile completive directe și indirecte se despart prin virgulă atunci când
Virgula în limba română () [Corola-website/Science/316214_a_317543]
-
și" copulativ ori "sau" nu se despart prin virgulă: Propozițiile subordonate subiective și predicative nu se despart de regentă prin virgulă, indiferent de locul lor Propozițiile subordonate atributive explicative (izolate) se despart prin virgulă de cuvântul pe care îl determină Propozițiile subordonate atributive determinative (neizolate) nu se despart prin virgulă de cuvântul pe care îl determină Propozițiile completive directe și indirecte se despart prin virgulă atunci când sunt așezate înaintea regentei. Propozițiile completive directe și indirecte așezate după regentă nu se despart
Virgula în limba română () [Corola-website/Science/316214_a_317543]
-
despart de regentă prin virgulă, indiferent de locul lor Propozițiile subordonate atributive explicative (izolate) se despart prin virgulă de cuvântul pe care îl determină Propozițiile subordonate atributive determinative (neizolate) nu se despart prin virgulă de cuvântul pe care îl determină Propozițiile completive directe și indirecte se despart prin virgulă atunci când sunt așezate înaintea regentei. Propozițiile completive directe și indirecte așezate după regentă nu se despart prin virgulă de aceasta" Propozițiile completive de agent nu se despart prin virgulă de regentă Propozițiile
Virgula în limba română () [Corola-website/Science/316214_a_317543]
-
se despart prin virgulă de cuvântul pe care îl determină Propozițiile subordonate atributive determinative (neizolate) nu se despart prin virgulă de cuvântul pe care îl determină Propozițiile completive directe și indirecte se despart prin virgulă atunci când sunt așezate înaintea regentei. Propozițiile completive directe și indirecte așezate după regentă nu se despart prin virgulă de aceasta" Propozițiile completive de agent nu se despart prin virgulă de regentă Propozițiile circumstanțiale de loc se despart prin virgulă atunci când sunt așezate înaintea regentei Propozițiile circumstanțiale
Virgula în limba română () [Corola-website/Science/316214_a_317543]
-
nu se despart prin virgulă de cuvântul pe care îl determină Propozițiile completive directe și indirecte se despart prin virgulă atunci când sunt așezate înaintea regentei. Propozițiile completive directe și indirecte așezate după regentă nu se despart prin virgulă de aceasta" Propozițiile completive de agent nu se despart prin virgulă de regentă Propozițiile circumstanțiale de loc se despart prin virgulă atunci când sunt așezate înaintea regentei Propozițiile circumstanțiale de loc așezate după regentă nu se despart prin virgulă de aceasta Propozițiile circumstanțiale de
Virgula în limba română () [Corola-website/Science/316214_a_317543]
-
Propozițiile completive directe și indirecte se despart prin virgulă atunci când sunt așezate înaintea regentei. Propozițiile completive directe și indirecte așezate după regentă nu se despart prin virgulă de aceasta" Propozițiile completive de agent nu se despart prin virgulă de regentă Propozițiile circumstanțiale de loc se despart prin virgulă atunci când sunt așezate înaintea regentei Propozițiile circumstanțiale de loc așezate după regentă nu se despart prin virgulă de aceasta Propozițiile circumstanțiale de timp se despart prin virgulă atunci când sunt așezate înaintea regentei Propozițiile
Virgula în limba română () [Corola-website/Science/316214_a_317543]