17,517 matches
-
din nord (14,8%), din nord-est (10,8%), din sud-vest (8,6%), din est (8,5%) și din nord-vest (8,2%) Frecvența medie anuală a calmului este mare (35%).. Continuitatea vieții pe teritoriul actualului municipiu este pusă în evidență de siturile arheologice din cartierul Bârsanu, unde săpăturile efectuate arată organizări umane încă din paleolitic, neolitic și epoca bronzului. La circa 60 km de Drăgășani au fost găsite urme de umanoizi de acum 2.000.000 de ani, cele mai vechi din
Drăgășani () [Corola-website/Science/297003_a_298332]
-
fost desființate, localitățile lor fiind incluse în orașul Adjud. Adjudul a fost declarat municipiu în anul 2000. . Zece obiective din municipiul Adjud sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monumente de interes local. Șase dintre ele sunt situri arheologice așezarea de la „Movilița” din Epoca Bronzului (cultura Monteoru faza Ic3); așezarea de la „Lutărie” de lângă Adjudu Vechi (aceeași datare); așezarea medievală de la Lutărie (secolul al XVII-lea); situl de la „Islaz”, tot lângă Adjudu Vechi; așezarea din Epoca Bronzului (cultura Monteoru
Adjud () [Corola-website/Science/297012_a_298341]
-
din județul Vrancea ca monumente de interes local. Șase dintre ele sunt situri arheologice așezarea de la „Movilița” din Epoca Bronzului (cultura Monteoru faza Ic3); așezarea de la „Lutărie” de lângă Adjudu Vechi (aceeași datare); așezarea medievală de la Lutărie (secolul al XVII-lea); situl de la „Islaz”, tot lângă Adjudu Vechi; așezarea din Epoca Bronzului (cultura Monteoru) de pe strada Islaz, către Copăcești; și situl din strada Alexandru Ioan Cuza din Adjud, cu vestigii din Epoca Bronzului (cultura Monteoru, fazele IIa și IIb) și din Epoca
Adjud () [Corola-website/Science/297012_a_298341]
-
Bronzului (cultura Monteoru faza Ic3); așezarea de la „Lutărie” de lângă Adjudu Vechi (aceeași datare); așezarea medievală de la Lutărie (secolul al XVII-lea); situl de la „Islaz”, tot lângă Adjudu Vechi; așezarea din Epoca Bronzului (cultura Monteoru) de pe strada Islaz, către Copăcești; și situl din strada Alexandru Ioan Cuza din Adjud, cu vestigii din Epoca Bronzului (cultura Monteoru, fazele IIa și IIb) și din Epoca Medievală. Două obiective sunt monumente de arhitectură primăria (începutul secolului al XIX-lea) și spitalul din strada Copăcești (sfârșitul
Adjud () [Corola-website/Science/297012_a_298341]
-
specifice, cum ar fi migdalul, smochinul, liliacul, teiul și castanul sau arborii exotici magnolie, nuc caucazian, ginkgo biloba. Cercetările arheologice realizate de specialiști în istorie de la Universitatea Edinburgh și de la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din București au descoperit, în situl arheologic de la Schela Cladovei (cartier al Severinului actual), urme umane din perioada Paleoliticului. Inventarul arheologic scos la iveală indică începutul vieții omului primitiv, al trecerii acestuia de la stadiul de culegător, pescar și vânator la o civilizație sedentarizată modernă. O altă
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
comuniste nu au dovedit nici un interes cu privire la conservarea ruinelor. Cei care au luptat pentru protecția lor au fost numai oamenii de cultură locali. Cât au putut, ei s-au împotrivit planurile autorităților comuniste de distrugere a unor părți importante din situl arheologic al Drobetei, în alte cazuri, au făcut apel la alți oameni de cultură influenți din capitală. Blocurile oribile din beton ce marchează distrugerile din această perioadă pot fi văzute încă și azi din tren sau din curtea Muzeului Regiunii
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
al Valahiei. În capela familiei Știrbei, aproape de castel, regizorul Francis Ford Coppola a filmat câteva scene din filmul „Dracula”. În rest, în oraș mai există alte nouă obiective incluse în Lista monumentelor istorice din județul Ilfov. Șapte dintre ele sunt situri arheologice. Unul este monument de arhitectură biserica „Sfinții Împărați” din localitatea Buciumeni, fostă biserică de curte ridicată în 1787. Crucea comemorativă ridicată în 1928 în memoria victimelor Primului Război Mondial este clasificată și ea ca monument de for public.
Buftea () [Corola-website/Science/297016_a_298345]
-
o necropolă de incinerație în cartierul Fratelia, unde arheologii au scos la lumină 300 de morminte și 600 de vase. Această necropolă susține ipoteza că aici exista o așezare stabilă. Au mai fost descoperite urme din epoca bronzului și în siturile din cartierele Fabric și Mehala. Epoca fierului, legată de înflorirea civilizației geto-dacă, este și ea reprezentată. Au fost descoperite ceramică, monede romane din aur și bronz precum și un cuțit la Pădurea Verde. Din perioada romană au fost descoperite monede, fibule
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
după retragerea aureliană. În cartierul Freidorf au fost găsite fragmente de râșniță, semințe carbonizate, gropi de aprovizionare, toate datând din secolele III-IV și care atestă practicarea agriculturii și creșterea animalelor, iar resturile de vânat indică practicarea vânătorii. De asemenea în situl de la Cioreni s-a descoperit ceramică autohtonă, dar și romană aparținând secolelor II-IV, iar locuirea așezării se prelungește până în secolele VIII-IX. Tot în acestă așezare a fost identificată o necropolă aparținând feudalismului timpuriu din care s-au cercetat 50 de
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
ce o traversează și care și el evoluase între timp în "Iașteu" și, în cele din urmă, în "Iștău". Regiunea a fost locuită încă din neolitic, lucru ilustrat de: În zona apropiată Mizilului, cele mai multe descoperiri arheologice s-au realizat în situl arheologic de pe valea pârâului Budureasa. Aici s-au găsit un șir de așezări și necropole din paleolitic, neolitic (culturile Criș, Dudești, Boian, Precucuteni, Gumelnița), epoca bronzului (culturile Tei, Monteoru, Coslogeni), epoca fierului (culturile Halstatt, Latène). Prima mențiune documentară a localității
Mizil () [Corola-website/Science/297024_a_298353]
-
județelor, Mizilul a trecut la județul Prahova. Tot atunci, satul Cireșanu a trecut la comuna Baba Ana. Opt obiective din orașul Mizil sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local. Șase dintre ele sunt situri arheologice: așezarea din perioada Latène descoperită în strada Mihai Bravu nr. 102; necropola de înhumație din secolele al IV-lea-al V-lea din strada Țepeș Vodă; așezarea din secolul al IV-lea e.n. descoperită „la Vinalcool”; situl de la „Casa
Mizil () [Corola-website/Science/297024_a_298353]
-
ele sunt situri arheologice: așezarea din perioada Latène descoperită în strada Mihai Bravu nr. 102; necropola de înhumație din secolele al IV-lea-al V-lea din strada Țepeș Vodă; așezarea din secolul al IV-lea e.n. descoperită „la Vinalcool”; situl de la „Casa de Cultură” unde s-au găsit așezări din Epoca Bronzului și din secolele al IV-lea-al V-lea e.n.; situl de la podul peste Tohăneanca și peste râul Iștău, cu așezări din neolitic și din secolele al IX
Mizil () [Corola-website/Science/297024_a_298353]
-
-al V-lea din strada Țepeș Vodă; așezarea din secolul al IV-lea e.n. descoperită „la Vinalcool”; situl de la „Casa de Cultură” unde s-au găsit așezări din Epoca Bronzului și din secolele al IV-lea-al V-lea e.n.; situl de la podul peste Tohăneanca și peste râul Iștău, cu așezări din neolitic și din secolele al IX-lea-al X-lea; și situl de la Fefelei, aflat „la crucile de la podul de ciment”, unde s-au găsit urme de așezări din
Mizil () [Corola-website/Science/297024_a_298353]
-
s-au găsit așezări din Epoca Bronzului și din secolele al IV-lea-al V-lea e.n.; situl de la podul peste Tohăneanca și peste râul Iștău, cu așezări din neolitic și din secolele al IX-lea-al X-lea; și situl de la Fefelei, aflat „la crucile de la podul de ciment”, unde s-au găsit urme de așezări din Epoca Bronzului, secolele al IV-lea-al V-lea e.n. și secolele al IX-lea-al X-lea. Celelalte două sunt clasificate ca
Mizil () [Corola-website/Science/297024_a_298353]
-
fiind din 2000 î.Hr. Săpăturile arheologice au scos la iveală urme umane din epoca pietrei lustruite, a celei de bronz și din epoca a fierului; s-au descoperit și vestigii aparținând culturii Criș, cea mai veche cultură neolitică din România. Siturile arheologice din Dâmbul Pietros demonstrează că zona a fost locuită de către comunități omenești chiar din perioada Hallstatt, adică cuprinde intervalul de timp dintre secolele al XII-lea și al V-lea î.Hr. Pe terasa de deasupra drumului ce duce la
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
ansambluri sunt clasificate ca monumente de arhitectură, doar ansamblul memorial 1916-1918 fiind clasificat ca monument memorial sau funerar. Alte nouă obiective din oraș sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic, aflat în cartierul Podei, la sud-est de oraș, pe malul drept al Trotușului, unde se află urmele cetății Utidava (perioada La Tène, cultura geto-dacică, secolele I î.e.n. - I e.n.), precum și așezări din eneolitic (cultura Cucuteni) și din Epoca Bronzului
Târgu Ocna () [Corola-website/Science/297040_a_298369]
-
cu o minoritate de penticostali (6,77%). Pentru 23,72% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Patru obiective din orașul Țăndărei sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ialomița ca monumente de interes local. Două sunt clasificate ca situri arheologice așezarea medievală timpurie (secolele al X-lea-al XI-lea) de „la Cimitir”, și așezarea din Epoca Bronzului târziu descoperită în zona spitalului orășenesc. Celelalte două sunt monumente de arhitectură: biserica „Sfinții Voievozi” (1839) și școala (1905), ambele aflate
Țăndărei () [Corola-website/Science/297037_a_298366]
-
dar și de vrednicia celor care nu s-au lăsat biruiți în primul și al doilea război mondial. bisericile Sfinții ĪmpărațiConstantin și Elenă, Sf. Filip Sfinții Apostoli Petru șiPavel și Sfinții Mihail și Gavril;• Monumente: Statuia Soldatului Necunoscut,Cimitirul Eroilor; Sit arheologic (zonă protejată) “Dealul Cetății”:cetate geto - dacica (cca. 1.200 m vest decentrul orașului) considerată ca fiind cea maiveche din Muntenia și având o suprafață de 9,3ha. Unitățile de cultură ce funcționează īn Zimnicea sunt: • Casă de Cultură
Zimnicea () [Corola-website/Science/297027_a_298356]
-
cea mai bine conservată dintre deltele europene. a intrat în patrimoniul mondial al UNESCO în 1991, fiind clasificată ca rezervație a biosferei la nivel național în România și ca parc național în taxonomia internațională a IUCN. Aceasta se suprapune atât siturilor de importanță comunitară "Delta Dunării (sit SCI)" și "Delta Dunării (zona maritimă)"; cât și ariilor de protecție specială avifaunistică "Beștepe - Mahmudia" și "Delta Dunării și Complexul Razim - Sinoie". Situl Delta Dunării (începând din 21 mai 1991) este protejat prin Convenția
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
europene. a intrat în patrimoniul mondial al UNESCO în 1991, fiind clasificată ca rezervație a biosferei la nivel național în România și ca parc național în taxonomia internațională a IUCN. Aceasta se suprapune atât siturilor de importanță comunitară "Delta Dunării (sit SCI)" și "Delta Dunării (zona maritimă)"; cât și ariilor de protecție specială avifaunistică "Beștepe - Mahmudia" și "Delta Dunării și Complexul Razim - Sinoie". Situl Delta Dunării (începând din 21 mai 1991) este protejat prin Convenția Ramsar ("The Ramsar Convention on Wetlands
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
parc național în taxonomia internațională a IUCN. Aceasta se suprapune atât siturilor de importanță comunitară "Delta Dunării (sit SCI)" și "Delta Dunării (zona maritimă)"; cât și ariilor de protecție specială avifaunistică "Beștepe - Mahmudia" și "Delta Dunării și Complexul Razim - Sinoie". Situl Delta Dunării (începând din 21 mai 1991) este protejat prin Convenția Ramsar ("The Ramsar Convention on Wetlands") ca zonă umedă de importanță internațională. Parcul național include rezervațiile naturale: Capul Doloșman, Cetatea Histria, Complexul Vătafu - Lunghuleț, Complexul Sacalin Zătoane, Grindul și
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
Vicina), apoi lipoveni. Aceste populații s-au amestecat, lucru dovedit și de vocabularul limbilor vorbite în deltă, îndeosebi termenii pescărești. Pe teritoriul și în vecinătatea parcului național se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, situri arheologice, arii protejate, zone naturale); astfel: Reportaje Videoreportaj Ilegalități
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
Dealurile de Vest), depresiuni de contact (în Depresiunea colinara a Transilvaniei, Podișul Moldovei), depresiuni endoreice (pe calcare în Podișul Mehedinți; pe loess în Podișul Dobrogei de Sud). Importante, în peisajul actual, sunt terasele care au fost utilizate ca suport al sitului așezărilor umane și al căilor de comunicație. Depresiunea colinară a Transilvaniei prezintă un fundament carpatic puternic faliat și scufundat, ale cărui compartimente se regăsesc la adâncimi ce variază între 2000 și 6000 m. La suprafață se suprapune o cuvertură de
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
romană la jumătatea secolului I e.n. Populată încă din antichitate, regiunea central-europeană care este astăzi Austria a fost ocupată în perioada preromană de diverse triburi celtice. Regatul celtic Noricum a fost ulterior cucerit de Imperiul Roman și transformat în provincie. Situl Petronell-Carnuntum din estul Austriei actuale a fost un important castru devenit capitală a provinciei Pannonia superioară. Carnuntum a fost populat de circa cincizeci de mii de oameni timp de aproape 400 de ani. După căderea Imperiului Roman, zona a fost
Austria () [Corola-website/Science/296788_a_298117]
-
identificat și greu de separat de cultura întregului Regat Unit, deoarece națiile ei sunt atât de întrepătrunse. Oricum cultura tradițională și istorică engleză rămâne distinctă cu diferențe regionale substanțiale. Moștenirea engleză este un organ guvernamental cu o remitere largă a siturilor istorice, artefacte și împrejurimi ale Angliei. Muzeul Britanic Londonez, Biblioteca Britanică și Galeria Națională conțin cele mai frumoase colecții din lume. Englezii au jucat un rol important în dezvoltarea artelor și științelor. Multe din cele mai importante figuri din gândirea
Anglia () [Corola-website/Science/296827_a_298156]