14,769 matches
-
a libertății, prietenia, diferit de afinitățile de rudenie, poate fi revocată. Ușurința cu care, din motive accidentale și fără nici o disensiune sau conflict, se desfac legături de foarte familiară și cvasi-cotidiană comunicare, dovedește cât de superficială și lipsită de conținut sufletesc este pretinsa prietenie dintre oamenii comuni și mai dovedește și mizeria și subumanitatea lor morală : a nu avea o reală nevoie de prietenie presupune a nu avea afecte umane reale nici în căsnicie : soți, părinți, copii nu sunt altceva decât
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
se revină asupra ei. Revocarea prieteniei devine o problemă supusă deliberării și pronunțării exprese în cazurile în care prietenul săvârșește fapte de natură să-i atragă oprobriul. În asemenea cazuri, intransigența poate fi pur și simplu o dovadă de închistare sufletească, de infatuare și de fariseism. Prietenia, dacă e adevărată, e un sentiment profund, care presupune și un credit nu nelimitat, dar foarte larg făcut partenerului. Mai ales dacă greșelile acestuia sunt grave și de natură să-l izoleze socialmente, este
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
care am putea-o merita, stă în puterea noastră s-o răscumpărăm. Bineînțeles, cu un preț tot atât de mare, care, desigur, trebuie să fie, omenește vorbind, neînchipuit de greu de plătit și, fără îndoială, în nici un caz pe măsura și puterile sufletești ale unei firi comune. Cine e în stare de asemenea efort (care desigur e și de durată), merită nu numai reabilitarea totală și fără rezerve, dar o admirație și un respect mai mari decât ar fi putut obține anterior. Există
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
și o slăbiciune, în același timp. O forță, căci prin inteligență d. Topîrceanu este stăpân pe toate mijloacele sale, senzații, imagini, sentimente, din care știe să scoată maximum de randament. O slăbiciune, căci intervenția prea pronunțată a inteligenței în procesul sufletesc de creațiune este inoportună. Această intervenție stânjenește jocul forțelor inconștiente, care sunt rezervorul poeziei lirice. Iată pentru ce poezia d-lui Topîrceanu este lipsită de acele ecouri nelămurite și de acea brumozitate care îngăduie cititorului să-și viseze liber visurile
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
fondul vechi, prăfuit, perimat, frăgezimea sentimentului ̀ nflorește pură. Chiar lipsa de expresie binecunoscută a criticului dispare sub vălul poeziei discrete, fine, cu timidități de începător și cu lucidități sceptice de om matur - totul solubilizat în perfecta adaptare a ritmului sufletesc cu cel al locuțiunii”. Acestea sunt, după știința și gustul meu, rândurile cele mai frumoase și mai corecte ce s-au scris despre Adela. La spiritele de o anumită altitudine, bucuria estetică dizolvă aversiunile. Atât doar : facultatea de expresie a
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
și umilința fiziologică a femeii, acea obsedantă curiozitate pentru sufletul femeiesc, care sunt proprii oricărui artist autentic. Căci asta a fost în realitate Ibrăileanu : un mare prozator, adică un artist. Un artist al captării celor mai evazive nuanțe, intelectuale sau sufletești, un psiholog de mare finețe, un artist al exprimării frapante și memorabile. Și, în ciuda reputației sale, un remarcabil stilist, adică unul care găsește stilul fără să-l caute, stilul imanent și fatal, dictat de stricta necesitate a definitivei precizii. În
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
cărți ale lumii m-au făcut să știu că adevărata bunătate, cu zâmbetul ei îngăduitor și perspicace, cu răbdarea ei imensă dar nu nesfârșită, e totdeauna genială și puternică, orice ar crede cinicii și așa-zișii oameni „tari”, adică slăbănogii sufletești. Matriona, cea căreia i se ia totul, care lasă să i se ia totul, rămâne ființă tare și biruitoare. Am mai aflat și că blândul doctor Voiculescu, tămăduitorul fără onorarii, alinătorul, era capabil uneori de indignări sublime, de mânii auguste
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
zece copii, unii șoferi, alții muncitori agricoli, unii dintre ei cu deosebite calități, cu remarcabile îndemânări. Când stai de vorbă cu acești nefericiți crescuți în amară sărăcie, contrastul între condițiile mai mult decât modeste în care trăiesc și noblețea lor sufletească, seninătatea cu care întâmpină viitorul, delicatețea lor, frumusețea lor și fizică nu numai morală, te impresionează profund. Cei mai mulți dintre copii lui au învățat meserii. Unii sunt și acum șofei. Au plecat toți din Corbeni la Brăila sau la Galați. O
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
că nu-l poate înțelege pe unchiul Constantin, mai ales atunci cînd el este bun, blând și „prea” delicat, când este modest și când se exprimă prin smerenie. Mi se pare, chiar, că aceste calități, în fond creștinești, că noblețea sufletească a lui, este socotită ca un defect al unui om atât de mare, la un profesor universitar atât de celebru, la un profesor universitar emerit. Mi se pare că tanti Măriuca ar fi dorit ca soțul său să se comporte
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
Facultate, după terminarea serviciului militar. Al doilea copil al mamei Ileana a fost Gheorghe, mai mic decât mine cu aproape doi ani. Era un copil frumos, mai corpolent, mai voinic decât mine. Pentru calitățile lui fizice, dar și pentru cele sufletești, pentru purtarea lui foarte frumoasă, era iubit de noi toți. Îi plăcea să meșteșugărească. În toamna în care eu am fost dus la seminar, mama Ileana a dus pe Steluța la Făurei, la un atelier de tricotat, pentru ca să învețe
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
disciplină mi se păreau niște naivi. Exercițiile de luptă la care ne antrenau, mi se părau niște jocuri perfide. Singura justificare a muncii ofițerilor noștri, după 23 august 1944, mi s-a părut obținerea soldei, a salariului. În această stare sufletească, am participat la un exeecițiu de luptă în timp de noapte. Era lupta dintre o grupă în apărare și alta în atac. În spatele grupei din apărare a fost postat tot batalionul Școlii de Ofițeri, și ofițerii care organizaseră acest exercițiu
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
împreună cu familia părintelui Rinaldo Vasiliu. Chinuit de situația mea familială, am făcut însemnări aproape zilnice. Pentru ca cei ce vor citi să aibă o icoană fidelă a ceea ce a fost în sufletul meu, transcriu aici câteva pagini scrise sub apăsarea sufletească de atunci. ÎNSEMNĂRI ZILNICE Volovăț, 24 aprilie 1950. În Duminica Tomii am slujit Sfânta Liturghie și am predicat în biserica din Volovăț. După amiază au venit la biserică „ostașii Domnului”. Am făcut vecernia și după aceea, o rugăciune către Domnul
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
priveliști ! Ce minuni ! Cred că nu există peniță care să poată descrie, care să poată reda sublimul pe care l-am avut în suflet. Am văzut raiul, eram în rai. Am simțit că trăiesc în rai. Așa o înălțătoare stare sufletească n-am mai avut în viață. L-am simțit pe Dumnezeu Creatorul. I-am simțit măreția, m-a copleșit bunătatea, dărnicia, iubirea Celui care Și- a chinuit Fiul pentru a ne ferici cu iubirea lui de oameni. Atunci am simțit
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
Volovăț am fost chemat la procesul de divorț care s-a pronunțat împotriva voinței mele din cauza „nepotrivirii de caracter”. În timpul cât am stat la Volovăț, în casa parohială cu părintele paroh Rinaldo Vasiliu, impresionat de drama și de starea mea sufletească, -mi-a spus ca pe un secret doamna preoteasă că- „părintele Vasiliu a mers la Mitropolie la Iași, și a propus, pentru a dezlega drama mea „să mi se dea o bursă și să fac doctoratul în teologie”. Propunera a fost
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
insultându-mă și amenințându-mă că voi fi „sinucisă” ca tatăl meu... Uneori am impresia c-o văd chiar aici, în Suedia, cu toate că nu era singura femeie pusă să mă îngrozească și, treptat, să mă facă să-mi pierd echilibrul sufletesc. În trăsăturile unor nefericite femei drogate văd fața plină de durere a lui M., o victimă a unui aparat de teroare criminal. Eu care o consideram ca pe o soră în locul surorii mele, distantă și rece, mândră de inteligența ei
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
tot sunt urmele noastre, conversațiile noastre de atunci, totul parcă e imprimat în materia din care e făcut marele, frumosul oraș al luminilor. Prietenii mei Alex și Miky m-au invitat la masă și am simțit din nou acea disponibilitate sufletească a lor de-a mă înconjura cu un cerc de căldură, de iubire, pentru că au intuit cât de greu îmi este să revăd acest oraș al iubirii mele. Vom călători cu trenul la Beuvry, unde se ține micul festival și
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
chiar o oarecare teamă de necunoscut! Însă toți mărturisesc faptul că le-a plăcut atât de mult abordarea destinului eroinei, cât și muzica genialului compozitor, încât au simțit chemarea de a reveni la asemenea spectacole, fie pentru a retrăi zbuciumul sufletesc al Violetei Valery, fie, de cele mai multe ori, pentru a viziona și alte opere. Așa, nu și-au mai făcut complexe și au devenit spectatori permanenți! Oare cum să nu te pasioneze un subiect atât de cunoscut precum cel din celebrul
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
loc doar 45 de ani, mai puțin de 100 de kilograme, sărăcie cît toată sărăcia, dar și bogăția creșterii numerice a familiei”. Timpul a trecut iar bogăției domestice a familiei i s-a mai adăugat una de ordin spiritual și sufletesc. Este bogăția pe care ți-o dă demnitatea și inefabila bucurie de a modela creativ mințile tinere. Cu o asemenea bucurie în suflet Constantin și Steluța Brumă și-au asumat condiția apostolatului cărturăresc. După o fulgurantă experiență în laboratoarele “fabricii
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
și nu știu cum a pătruns ea în lacrima ochilor mei dar m-a prins în brațe și m-a sărutat pe tâmplă. Sufletul ei știa să citească mai bine ca oricare cărturar. Aici, în satul acesta cu oameni de mare calitate sufletească, ne-a găsit soțul. Mobilizat pe loc la școala din Câșlița nu mai primisem nici un semn de la ai mei. Or fi ajuns în Banat? Cum? Eram totuși convins că banii pe care îi avea din vânzarea orezului îi puteau asigura
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Duce Nicolae, dăduse acel manifest către locuitorii țării În care zicea: „Din porunca M.S. Împăratul tuturor Rușilor armata intră azi În țara voastră, care nu pentru Întâiași dată a Întâmpinat cu bucurie oștirile rusești...Nădăjduiesc să găsesc la voi aceeași sufletească primire care au arătat-o și străbunii voștri oștirilor noastre ... Vă invit așadar a vă urma În pace Îndeletnicirile și a ușura armatei satisfacerea trebuințelor sale ...”. Palma aceasta a simțit-o țara Întreagă, dar a Înghițit-o, căci era momentul
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
intra În război, mai ales că nu credea nici un moment În sprijinul militar al Rusiei. După anunțarea intrării În război, s-a retras la Țibănești, unde a rămas mai multă vreme, urmărind cu interes evoluția frontului, Într-un profund zbucium sufletesc pricinuit de moartea fiului său, locotenentul Petre Carp, ucis În primele săptămâni ale războiului, pe frontul carpatin la Maghiaruș. Lovitura fusese atât de crudă, Încât părea că avea să-l doboare, mai ales că vedea cum prevederilor sale se adevereau
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
aceasta rămâne în fond o stare psihică, permanentă sau trecătoare, de intensități diferite, de prognoză diferită, dar, oricum, o stare-psihică. Și creația literară este o "stare", putând fi realizată și ea în expresii diferite, dar rămânând și ea o stare sufletească. Dacă admitem acest punct de vedere, o "stare" psihică este compatibilă cu trimiteri de natură psihiatrică, fie la autor, fie la conținutul însuși al acestei stări? Saint Exupéry exprimă, mai categoric decât alți comentatori ai subiectului, o părere: "Cercetând stările
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
toate, se întrevede totuși o disperată sete de omenie, o altă treaptă a cunoașterii care urcă la nivel superior, care înseamnă o nostalgie morală, o etică încâlcită, având totuși un ideal, o extraordinară dorință de umanizare. Aceasta este o dramă sufletească, nu un spital, nu o clinică. Nu prea găsim, de altfel, la Dostoievschi, oameni bolnavi în sensul științific al noțiunii, adică nu ne aflăm în marea psihiatrie; dar ne aflăm în marea disperare, într-o agitație care sugerează o posibilă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Nici chiar pe Enescu. Și, sigur, nici pe Blaga. Topârceanu, da, era "muntean". * Plec, simplificând despărțirea. Mă surprind visând cum ar fi fost viața mea, aici. Ar fi fost mai simplă, mai gospodărită, mai trainică, adică exact contrariul alcătuirii mele sufletești; dar tocmai această alcătuire mă îndeamnă să visez la ce ar fi fost... Am pierdut încă o primăvară. Un spectacol la care nu am asistat. Am impresia că, dincolo de noi, oamenii, se întâmplă un fenomen cosmic, ciudat. O viteză a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
pustie. Aud și eu povestea mării, fie ziua, fie noaptea, și aud și povestea pietrei de sub cap. Dar am mai puțină sensibilitate față de detaliile "erudite" și recunosc o gravă infirmitate în acest anistorism al meu. (Dar aceasta este structura mea sufletească; dacă nu mi-aș fi ratat viața rătăcind pe căile încercării, condamnate la neînțelegere, ale întunecatelor mistere sufletești, aș fi fost probabil un peisagist. Chiar ratat, ca pictor, ar fi fost o ratare frumoasă. Dar e târziu pentru astfel de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]